Luna iunie a fost foarte bună pentru revista ACUM, cu 3888 de utilizatori unici și 13335 de pagini citite.
Este în termeni de utilizatori unici cel mai bun rezultat din ianuarie încoace și cel mai bun rezultat din 2008 în termen de pagini citite și trebuie să ținem cont că în ziua de 1 iunie (primul tur al alegerilor locale) serverul care găzduiește revista a fost stricat și nu a putut fi accesată pagina.
Dar aceste rezultate, cât ar fi ele de îmbucurătoare, trebuie puse în perspectivă. Ele reprezintă într-o lună pentru ACUM cât traficul într-o zi de sâmbătă sau duminică pentru www.bbc.ro, pagina de internet de care am fost responsabil până la sfârșitul lui 2007.
Sigur, revista ACUM e săptămânală și realizată pe baze exclusiv voluntare, dar acesta e doar începutul.
Ați remarcat probabil numărul sporit de articole, dar mai ales calitatea lor în creștere. Împreună cu Ștefan am ridicat ștacheta exigențelor și am făcut apel la specializare.
Astfel, analistul Stephane Ionesco face analize de politică internațională, cardiologul Gabriel Adelmann-Elias scrie despre boli de inimă, analistul financiar Matei Păun scrie despre economie, atrofizicianul Denny Gudea scrie despre astronomie, homosexualul declarat Anton Constantinescu face o istorie a homosexualității, arheologul Mircea Munteanu scrie despre arheologie și exemplele pot continua.
Vom continua această politică editorială, unică probabil în presa de limbă română, de eliminare a diletantismului, a vorbitului după ureche, a datului cu părerea ca să ne aflăm în treabă și a tuturor practicilor de acest fel care abundă în publicațiile din România.
Salut revenirea în paginile revistei la rubrica Social a socioloagei Adriana Nazarciuc și la rubrica Sport a comentatorului sportiv Aurel Popescu.
Dintre noile semnături, remarc pe editoarea revistei Romanian VIP, Adina Cicort din Dallas, una dintre persoanele cu mentalitate occidentală 100% și a muzicienei Lorena Topcsov.
Au publicat articole și foștii, de acum, colaboratori ai BBC Corneliu Popa, din Portugalia, Gyula Keszthelyi, din Ungaria și Denisa Udroiu, din Finlanda. Și sper să urmeze și alții.
Ce ne propunem?
Paginile revistei rămân în continuare deschise pentru cititori. Cu o condiție: să se ridice la standardele de calitate cerute și să nu promoveze extremismul.
ACUM nu este un forum sau un blog, cum sunt miile înființate de puțini oameni cu har și mult prea mulți fără, este o revistă de ținută.
Iar ecourile nu au întârziat să apară. Mai multe publicații au preluat articole de pe pagina noastră și doar în ultima săptămână am primit solicitări de a deveni parteneri de la trei reviste electronice din Statele Unite.
A contat și începerea promovării prin alerte trimise la peste 1000 de adrese de e-mail, ceea ce a ameliorat simțitor traficul pe pagina noastră.
Introducerea rubricii Republica Moldova a atras cititori din această țară, al căror număr era nesemnificativ până nu de mult.
Prioritatea noastră urgentă acum este reorganizarea aspectului revistei, care nu a făcut față saltului calitativ al conținutului.
Dar toate la timpul lor și sunt convins că împreună putem face din ACUM una dintre cele mai bune publicații de limbă română. Ce părere aveți?
P.S. Am avansat actualizarea revistei ACUM din ziua de marți pe luni, pentru ca cititorii să-și înceapă săptămâna de lucru cu o ediție nouă. Noul număr din 7 iulie a fost citit de 365 de utilizatori unici și 898 de pagini citite (cf Google Analytics) – numere record pe întreg anul 2008.
P.P.S. Salut reportajele Adrianei Nazarciuc de la Chișinău prilejuite de ridicarea de către România a vizelor de tranzit pentru cetățenii Republicii Moldova deținători de vize Schengen. Pe lângă carecaterul extrem de informativ, pentru mulți oameni extrem de interesați de a călători în Uniunea Europeană prin România, reportajele surprind aspecte în general neremarcate de restul presei. Acesta este principiul valorii adăugate pe care funcționează revista noastră: niciun articol nu trebuie să duplice informația sau unghiul de abordare din altă parte a presei de limbă română.
P.P.P.S. Mulțumesc persoanei care de la aceeași adresă (am să păstrez confidențialitatea în privința locului) îmi atribuie în fiecare zi, de trei zile consecutiv, nota 1. Așa cum am mai spus, asta mă măgulește, pentru că de fapt înseamnă punct ochit, punct lovit.
Stimata doamna „Hexana”,
In primul rand vreau sa va reamintesc ca nu imi pasa ce „nume” va alegeti, din limba mongola, iakuta sau germana, devreme ce nu este al dumneavoastra. In al doilea rand, da, orice om cu studii macar la nivelul liceului stie ca hexanul si hexena sunt solventi puturosi care pot exploda oricand in prezenta aerului, in prezentza unei scantei si chiar fara! Nu este o inventie a mea. In al treilea rand incercarea dvs de a va cocotza pe culmile culturii germane pentru a admonesta mapamondul in privinta „slabiciunii animalice” estre cel putin ridicola…si o dovada a lipsei dvs de cultura. Daca i-ati fi citit pe Goethe, Schiller, si alti scriitori si poeti germani, daca ati fi ascultat macar o data simfonia lui Mozart „Narzis und Apolo” sau sonatele lui Bach inspirate din cultura Greciei Antice , ati fi inteles la ce ma refer. Ca sa nu vorbesc de intreaga cultura germana! Si eu vorbesc limba germana dar nu am facut niciodata caz de asta! Chiar si stilul dumneravoastra de exprimare va tradeaza ignorantza culturala.
Afirmatia dvs ca „Din respect fata de omul care a reusit sa ma faca sa recitesc în limba româna, în momentele în care ma axasem doar pe limba germana si începusem sa cam uit sa ma exprim….” ma face sa rad! Imi aminteste de „LINGURISION” si „FURCULISION” ale lui Vasile Alecsandri!
Axati-va doamna draga si pe furca lui Alescandri cand veti cadea in ea!
Adevarul este ca sunteti o ignoranta care se ignora. Nu veti gasi in cultuta germana moderna pe nimeni care sa aiba conceptia dvs, dupa care relatiile heterosexuale se refera la iubire, iar cele homosexuale se refera doar la…”sexualitatea animalica”.
Ceea ce ati reusit impreuna cu Stefan este un stindard urmarit de editorul publicatiei inca de la inceputul acesteia.
De aceea, pentru faptul ca acest lucru a ajuns acum la pragul a ceea ce se dorea, echipa ACUM va datoreaza dv multumiri, domnule Clej.
Da, e salutabila reinfiintarea rubricii Republica Moldova. Locuitorii RM, mare parte a intelectualilor de aici sunt tare dornici sa isi impartaseasca idealurile, opiniile, neimplinirile, cu cei „din Tara”, cum le place sa spuna, si de pretutindeni.
Permiteti-mi, de asemenea, sa va multumesc pentru salutul pe care mi l-ati adresat.
Va doresc mult succes!
Pai ce parere sa avem domnule Clej ? Exact cu acelasi optimism scria si domnul Maier acum câtiva ani. Si daca pretindeti ca înainte continutul nu era de calitate, acum greselile nu ar trebui sa existe. Cu toate acestea, dumneavoastra scrieti : ” si trebuie sa tinem ca cont ca în ziua…”
De ce nu va ridicati stacheta exigentei cu propria persoana?
Doamnă „Hexana” (este rușinos că vă ascundeți sub pseudonim), ceea ce faceți dumneavoastră este căutat nod în papură.
Dat fiind că vă numărați printre malcontenții care au făcut scandal și le-ați luat apărarea incompetenților și că sunteți plină de resentiment, mesajul dumneavoastră are o credibilitate extrem de redusă.
Că vă place sau nu, procesul separării grâului de neghină, așa cum cu justețe cerea unul dintre foștii editori, Sebastian Buhai, a început și nu-l veți putea opri, doamnă care cu curaj vă ascundeți sub pseudonimul „Hexana”.
Revista, prin continut si format, este extrem de interesanta. Poate ar fi nevoie de ceva mai multa publicitate, lucru absolut necesar.
Continutul este perfectibil si atentia majora ar trebui acordata tinerilor navigatori. Actul de cultura se poate inreprinde si pe aceasa cale ultramoderna si deja accesibila tot mai multor romani, deocamdata, din pacate, celor care traiesc in centre urbane mari.
Oricum… este un inceput si sper ca demersurile facute sa fie fructificate.
Pentru mine, ACUM de acum este o oaza de bun simt, cultura, informatie si logica romanesti fara pretentii si prefecatorie. Rara oaza, de aceea si vin des la citit.
Cred ca ar trebui sa ma simt mandru pentru calificarea mea de „homosexual declarat” intre persoane cu calificari atat de inalte si respectabile cum sunt analistii, medicii,etc, etc.
Totusi observatia mea ar fi ca sunt si alti homosexuali declarati (in cercuri mai mici cei drept) pe care insa nu-i consider demni de a avea in sarcina nici macar soarta unui trandafir din gradina personala.
Adevarul este ca am lucrat de zeci de ani in cercetarea stiintifica si, desi nu a fost domeniul meu, am urmarit cu creionul in mana lucrarile stiintifice despre orientarea sexuala, intrucat psihiatria romaneasca s-a ocupat si se ocupa de orice cu exceptia stiintei de care ar trebui sa se ocupe.
Este si vina mea, domnule Clej, ca nu mi-am prezentat activitatile pe care le-am avut pana acum. Incerc sa repar aceasta greseala:
Am lucrat si am publicat articole stiintifice referitoare la genomul uman, fiind implicat in Proiectul Celera; am sintetizat una din cele 4 baze fluorescente necesare pentu acel studiu, fiind premiat si aplaudat pentru aceasta lucrare.
Am avut articole de sinteza chimica publicate si pe internet (cu colegii) deoarece atrageau atentia asupra necesitatii evitarii unor cai periculoase in sinteza chimica.
Am avut si am in continuare patente publicate si inregistrate de firma farmaceutica Roche (Palo Alto) si de firma la care lucrez acum, unde sunt Research Manager, nu numai in SUA, dar si in Europa si China.
Am hotarat sa sacrific securitatea mea personala pe altarul spunerii adevarului despre orientarea sexuala si sa dau exemple de modul cum se aplica psihologia si psihiatria in Romania. In plus as vrea sa adaug ca am studiat independent si filosofia stiintei, si de aceea cred ca pot cantari care din argumente sunt valide si care nu in acest domeniu.
Am adaugat toate acestea pentru ca simpla calificare de „homosexual declarat” nu cred ca ar satisface toate cerintele legate de acest forum.
Dragă Anton, curajul tău de a te declara în mod deschis homosexual face mai multe decât toate diplomele și calificările homofobilor care au scris în trecut în această publicație și care acum o citesc, dacă o mai citesc, scrâșnind din dinți, de multe ori din occidentul care le-a oferit o viață nouă și unde ar fi trebuit să învețe ceva.
Pentru doamna „Hexana”:
Mi se pare ridicol ca v-ati ales un pseudonim „chimic”. Hexanul poate face explozii urate; si hexena la fel. Dar in sfarsit, nu despre asta voiam sa vorbesc.
Vreau sa va contrazic: eu nu accesam acest site inainte, intrucat era plin de minciuni. Pentru mine era ca si ziarele de partid si de stat din epoca „de aur”.
Ca sa va dau un exemplu, tot ce s-a scris despre homosexualitate inainte pe acest site, fara exceptie, a fost de domeniul culturii de gang, cu citate inventate de pseudoliteratura stiintifica.
Asociatiei Psihologice Americane i se atribuiau recente pozitii fantasmagorice, care erau aparate cu citate fictive, inventate si datate in …2002.
Aveam impresia ca autorii respectivi sufera de schizofrenie: nu pot citi un text! sau ca inteleg pe dos o fraza!
O discutie mai larga pe aceasta tema, in care fostii redactori au incercat – fara sa reuseasca deloc – sa se disculpe – puteti citi chiar la unul din articolele d-lui Clej.
Respectivii autori si redactori au avut la indemana tot spatiul necesar sa explice impostura lor si nu au reusit decat sa se afunde si mai tare in minciuni. Chiar va recomand sa recititi acel articol cu discutiile respective.
Despre ce etica jurnalistica vreti sa vorbiti si despre ce calitati ale acestui site, cand erau prezentate minciuni odioase pe post de adevar stiintific?
Cand toate dezinformatiile erau…verificabile? Cand au fost publicate avertismente privind dezinformarea nu numai de catre mine, dar si de altii?
Chiar si corectarea minciunilor spuse atunci nu a fost admisa! Cu tot respectul, va rog sa va proinuntati numai dupa recitirea acelei jalnice litanii de aparare a minciunilor de catre „fostii..”.
Nu am certitudinea ca acest ecou va avea sanse sa apara si de aceea nu ma voi obosi sa-mi consum energia pe multe explicatii. Domnul Clej prefera sa-mi raspunda privat atunci când ecourile mele încearca sa ma apere de „politetea, bunul simt si lipsa prefacatoriei” care au schimbat în bine revista.
Totusi, chiar daca uneori am divergente cu domnul Maier, nu pot fi de acord sa-l puneti în situatia penibila si sa insinuati ca ar fi fost pâna acum un editor incapabil si doar datorita domnului Clej revista se îmbunatateste.
Din respect fata de omul care a reusit sa ma faca sa recitesc în limba româna, în momentele în care ma axasem doar pe limba germana si începusem sa cam uit sa ma exprim, dati-mi voie sa va atrag atentia ca-l jigniti pe nedrept pe cel care s-a oferit sa va fie gazda. Toate afirmatiile dumneavoastra sunt false.
Domnule Constantinescu, spatiul pus la dispozitie de domnul Maier a fost pentru a comenta acest articol si nu pentru a face caz despre cunostiintele dumneavoastra în domeniul chimiei si preferintele dumneavoastra sexuale. Pentru curiozitatea dumneavoastra, numele a fost ales din limba germana.
Chiar credeti cumva ca intereseaza pe careva cu cine va petreceti momentele dumneavoastra de slabiciune animalica ?
Doamnă „Hexana” (faptul că vă ascundeți în continuare în spatele anonimatului vă dezonorează profund), în trecut, prea mulți nechemați și impostori au profitat de faptul că Ștefan era excedat și nu avea niciun ajutor de nădejde.
Dar, repet, așa cum spunea unul dintre foștii colaboratori, Sebastian Buhai, grâul s-a despărțit de neghină.
Dumneavoastră continuați să deplângeți dispariția neghinei. Să știți că stând pe margine și cârcotind n-o să realizați nimic. Lăsați resentimentele și ura profundă pe care ați adunat-o și contribuiți în mod pozitiv la noul curs al revistei, pentru că, spre deosebire de nulitățile agresive și extremiste care ne-au părăsit, dumneavoastră aveți cu ce.
Și renunțați vă rog la pseudonime ridicole.
Stimata doamna „Hexana”,
In primul rand vreau sa va reamintesc ca nu imi pasa ce „nume” va alegeti, din limba mongola, iakuta sau germana, devreme ce nu este al dumneavoastra. In al doilea rand, da, orice om cu studii macar la nivelul liceului stie ca hexanul si hexena sunt solventi puturosi care pot exploda oricand in prezenta aerului, in prezenta unei scantei si chiar fara! Nu este o inventie a mea.
In al treilea rand incercarea dvs de a va cocota pe culmile culturii germane pentru a admonesta mapamondul in privinta „slabiciunii animalice” estre cel putin ridicola… si o dovada a lipsei dvs de cultura.
Daca i-ati fi citit pe Goethe, Schiller, si alti scriitori si poeti germani, daca ati fi ascultat macar o data simfonia lui Mozart „Narzis und Apolo” sau sonatele lui Bach inspirate din cultura Greciei Antice , ati fi inteles la ce ma refer. Ca sa nu vorbesc de intreaga cultura germana! Si eu vorbesc limba germana dar nu am facut niciodata caz de asta! Chiar si stilul dumneavoastra de exprimare va tradeaza ignoranta culturala.
Afirmatia dvs ca „Din respect fata de omul care a reusit sa ma faca sa recitesc în limba româna, în momentele în care ma axasem doar pe limba germana si începusem sa cam uit sa ma exprim….” ma face sa rad! Imi aminteste de „LINGURISION” si „FURCULISION” ale lui Vasile Alecsandri!
Axati-va doamna draga si pe furca lui Alescandri cand veti cadea in ea!
Nu veti gasi in cultura germana moderna pe nimeni care sa aiba conceptia dvs, dupa care relatiile heterosexuale se refera la iubire, iar cele homosexuale se refera doar la… „sexualitatea animalica”.