Culegătorii de tomate mexicani au devenit un simbol al globalizării1. Ce se înțelege prin globalizare și când a apărut acest fenomen?
Globalizarea e definită de dicționarul Webster ca “dezvoltarea unei economii globale tot mai integrate caracterizată în special de comerț liber, fluxuri libere de capital și apelarea la piețe străine mai ieftine ale forței de muncă”. În linii mari sunt de accord cu această definiție. E un fenomen care a apărut și s-a dezvoltat în ultimul secol, deși a fost recunoscut doar după cel de-al doilea război mondial și s-a accelerat mai ales după prăbușirea comunismului în 1989.
2. Care sunt avantajele și dezavantajele globalizării?
Globalizarea este avantajoasă în primul rând pentru cei bogați sau mai precis capitalului lor, care este investit la modul cel mai efficient cu putință. În ce privește forța de muncă, globalizarea produce o dislocare masivă pentru toată lumea, de la muncitorul de fabrică din Germania, până la culegătorul Mexican de tomate. În termeni globali, aș spune că țările dezvoltate riscă să piardă foarte mult dacă nu-și schimbă atitudinea față de globalizare. Este de adăugat că cele mai recente pusee ale infației sunt legate de globalizare, ca și multe dezastre ecologice. Globalizarea nu poate și nu trebuie oprită, dar trebuie reglementată, controlată și analizată în mai mare detaliu. Consecințele ei sunt importante și nu e în interesul nimănui să fie tratate cu superficialitate.
3. Cum e afectată România de globalizare?
România face față unei presiuni competitive incredibile. A pierdut unele dintre cele mai agree minți și cei mai buni lucrători din cauza globalizării. A devenit ținta capricioaselor piețe financiare internaționale. România a cedat controlul aproape tuturor industriilor sale strategice și resurselor. Competitivitatea și pilonii ei, educația și infrastructura, de abia dacă sunt menționate de clasa politică din România. În timp ce alte națiuni devin tot mai alerte la globalizare, noi ne tragem un glonte în cap.