(Redacţia nu împărtăşeşte neapărat toate opiniile exprimate de autori).
Ce e Europa? Europa e ce e aici, la noi acasă și prin vecini – va răspunde multă lume urmînd bunul simț și obișnuința. Alții, convinși de informațiile și de politica ultimilor 20-25 de ani, vor spune că Europa e Uniunea Europeană. În ambele cazuri, răspunsurile nu mai au legătură cu realitatea.
Europa nu mai e nici casa pe care atîta lume credea că o cunoaște bine și nici Uniunea în care alții vedeau o formă de guvernare sigură și competentă. Europa își pierde înțelesul cu rapiditate, pentru că a devenit casa oricui își dorește altă casă și pentru că e condusă de instituții pentru care e indiferent ce e Europa.
Așa cum se întîmplă în aproape fiecare săptămînă, 10.000 de migranți au intrat în Europa prin sudul Italiei. De fapt, nimeni nu mai poate ține socoteala. De cîțiva ani buni, toată lumea lucrează cu ordine de mărime: mii, zeci de mii, sute de mii, milioane. O estimare între atîtea ale estimări spune că, din 2014 încoace, numărul total al migranților intrați în Europa ar fi depășit două milioane. Se poate. Un singur lucru e cu adevărat cert: în Europa intră, practic, oricine vrea. Am trecut de ora impresiilor și a surprizei. Ce era val sau influx s-a transformat într-o mișcare permanentă. Africani și asiatici, din Nigeria pînă în Pakistan, pornesc spre Europa, pătrund fără nici o problemă în Italia, Spania sau Grecia și urcă de acolo spre Germania, Olanda, Austria, Franța și statele scandinave. Migranții apar la granițe care nu mai există demult sau sînt, chiar, preluați din apele Mediteranei și transportați spre țărmul european, de nave ale organizațiilor umanitare. Autoritățile locale din sudul Italiei sînt complet depășite și exasperate. Primarii, prefecții și șefii poliției locale din Sicilia acuză numeroase organizații care aduc migranți că fac, practic, un serviciu de taxi, cu plecare din Africa de Nord și sosirea în Europa, pe coastele Siciliei. Sudul Europei mai are doar un înțeles geografic. Ideea de frontieră și limită teritorială europeană a dispărut și nimic nu sugerează că lucrurile s-ar putea schimba vreodată.
Europa absoarbe tot și orice. Acum cîțiva ani, cînd încă se mai vorbea de refugiați, procesul părea controlabil. Războiul din Siria era, totuși, un conflict și o cauză localizabilă. Schema era, încă, logică și controlabilă: un conflict produce refugiați pe care Europa îi va găzdui pînă la încetarea violenței. Astăzi, asemenea termeni și argumente au dispărut și, oricum, ar face o figură ridicolă în fața unui fenomen colosal care nu mai are nimic regional sau temporar. Lumea se mută, pur și simplu, în Europa. Nimeni nu mai vorbește de refugiați. Termenul oficial și neoficial e migranți.
Cauza fenomenului nu mai e neapărat clară. Se vorbește de conflicte, dar și de sărăcie, de climă, dar și de injustiție. În genere, orice dereglare reală sau ipotetică poate fi o cauză legitimă și, pînă la urmă, motivele încep să conteze tot mai puțin. Mișcarea și-a devenit suficientă. Noua atitudine standard spune că, practic, oricine apare în Europa are, cu siguranță, un motiv credibil care nu mai trebuie cercetat sau pus la îndoială. Europa a încetat să își mai aibă de grijă. În fond, odată cu implantarea unor populații și țări întregi, pe teritoriu european, acea unitate pe care o numim ,în continuare, Europa nu mai are un înțeles clar. Umanitarismul și toleranța sînt citate, mai departe, mecanic, dar își găsesc anevoie justificarea: cum poate fi moral cineva care decide sau se trezește că declară orice act de caritate admisibil și restul neimportant?
Transformarea Europei a trecut de tot ce poate fi inteligibil. Dimensiunile colosale ale acestei mutații nu mai pot fi ignorate. Pînă și garanții și promotorii inițiali ai deschiderii europene fără condiții dau semne că au început să înțeleagă ce au declanșat. Nu neapărat cu regret și, în orice caz, fără soluții propriu-zise.
Entuziasmul anilor trecuți a început să se stingă. Lideri UE și politicieni de vîrf din statele Europei de vest au abandonat retorica inițială. Declarațiile de binevenit și felicitările reciproce pentru exemplul european de virtute s-au stins sau au fost lăsate să se odihnească. Numai presa și organizațiile umanitare își mențin discursul inițial, deși, mai degrabă, ca ambiție și teamă de dezicere. Cum poți da înapoi, după ce ai pus tot pe cartea refugiaților și i-ai blestemat în fel și chip pe cei care te-au contrazis? Dar cotitura e clară. Nimeni nu se mai împăunează cu vocația europeană de gazdă și salvatoare universală.
Asta nu înseamnă că liderii UE au trecut la discursul contrar și că își pun probleme serioase. Înseamnă că, în declarațiile publice, liderii UE continuă să își susțină cauza, dar mai discret și că, în practică și pe ascuns, încearcă să cîrpească lucrurile. Așa, de pildă, Donald Tusk, Președintele Consiliului European, vorbește mai nou de o masă de migranți economici care intră ilegal în Europa. Ceva mai discret, UE a decis să reducă numărul de vize de intrare pentru cetățenii statelor care refuză să își ia migranții înapoi (primii clienți sînt Nigeria și Bangladesh).
Cancelarul german Angela Merkel, cu siguranță liderul asociat automat cu admiterea în masă a migranților, a revenit la idei mai aspre și crede acum că acordurile comerciale ale UE cu statele africane trebuie restrînse, acolo unde cooperarea pe teme de migrație nu merge bine. Mai mult, chiar figurile denunțate pentru rasism și lipsă de umanism au fost trecute în alt regim. Guvernul australian a fost denunțat sever pentru politica strictă de control a migrației. Între timp, lucrurile s-au schimbat și UE a trecut, în secret, la consultări cu foștii monștrii australieni de la care încearcă să afle cum se poate controla eficient migrația. Viktor Orban, Primul Ministru maghiar care a fost demonizat într-un glas după ce a închis granițele, nu mai e pomenit în calitate de tartor. Dimpotrivă, Austria, Slovenia și alte cîteva țări vecine au consultări periodice cu Ungaria și se coordonează pentru a închide căile de acces ale migranților – cu sau fără voia și aprobarea UE. Ministrul german al Imigrației și Integrării a ajuns, recent, la concluzia că ideea după care migranții satisfac nevoia de brațe de muncă a pieței germane nu e întemeiată. Ministrul german a ajuns să susțină ce n-ar fi îndrăznit acum mai puțin de un an și spune că o mare parte a migranților vor rămîne în șomaj sau vor trăi din asistență socială pentru multă vreme de acum încolo.
Evident, toate aceste reveniri pe jumătate rostite sau ascunse nu sînt un program de acțiune sau o răsturnare de atitudine promițătoare. În fond, nici nu e de crezut că un sistem și un grup de lideri care au prezidat cu atîta convingere asupra fenomenului și care au refuzat să asculte orice contra-argument pot face ceva împotriva propriilor convingeri și idei. Adevărat, aceiași lideri, nu mai pot ignora situația de facto și presiunile care urcă de jos în sus, dinspre societățile occidentale aflate în stare de șoc.
Terorismul, problemele de criminalitate urbană, situația tot mai gravă a sistemelor de asistență socială, ciocnirea de valori, ghettoizarea marilor orașe occidentale și atîtea alte forme de criză ale vieții cotidiene occidentale dau o realitate necontrolabilă sau în curînd necontrolabilă. Fața Europei se schimbă și nu pentru că așa au cerut-o sau au vrut-o societățile europene. Rezultatul e un fiasco, un eșec masiv al liderilor aleși sau numiți să administreze viața și viitorul Europei. Toată lumea înțelege că istoria nu mai poate fi dată înapoi și nimeni nu are cum să știe încotro merge viitorul.
Traian Ungureanu, 28-30 iunie 2017
Preluat cu permisiune de pe situl Europei Libere.
Atenție la „Migranții apare la granițe”.
[Mulţumesc, am corectat/Red.]
O idee (de fapt-două!):
ФСБ-ul Rusiei (Serviciul de Securitate Federal care răspunde de pază, control, şi spionaj(!)), cel care păzeşte să nu între, dar mai ales să nu iasă ! – cineva din Rusia, să fie angajat de UE să-i păzească graniţele! E specialistă în aşa ceva.
Armenia şi Abhazia au făcut contract cu Rusia pentru paza graniţelor lor şi de atunci nici un turc sau vreun iranian (Armenia are graniţe şi cu Turcia şi cu Iranul) nu a reuşit să între în raiul rusesc !
Mai trebuie consemnat că nicio armata a vreunei ţări din UE nu se poate compara ca putere de luptă cu corpul grăniceresc al Rusiei !
Cel puţin să se mute armatele regulate ale UE la graniţele UE, sa aduca un folos ! (a doua idee).
@Sfartz Pincu
> ФСБ-ul Rusiei … să fie angajat de UE să-i păzească graniţele
Intresantă idee 😉
Vă rog să să ţineţi cont de câteva fapte (asta presupunând că propunerea n-aţi făcut-o în glumă).
● FSB este acelaşi KGB, dar sub alt nume, de aceea voi folosi în continuare numele de KGB, ca să nu uităm despre ce vorbim;
● KGB este subordonat direct lui Putin Vladimir Vladimirovici;
● Ca să ştiţi cam de câte trupe ar fi vorba, vă las să calculaţi, ştiind că în Armenia, la graniţele cu Turcia şi Iranul, sunt staţionaţi 4’500 militari KGB, iar graniţele aceste sunt muntoase (4’500m), deci necesită în medie relativi puţini militari. Din contra, graniţele EU sunt cu ordine de mărime mai lungi, iar cele sensibile nu sunt formate de munţi de netrecut. Deci ar fi vorba, poate, de sute de mii de militari KGB – subordonaţi cui? Da, exact, lui Putin V.V.!
● trupele KGB din Armenia sunt plătite jumi-juma de Armenia şi Rusia, dar Putin ar fi mai mult decât bucuros să preia el toate costuri, şi să mai şi livreze pe gratis gaz natural către EU !!;
● Trupele de graniţă EU ar fi postate… la graniţă, dar în interiorul EU
● Şi deci paşnicul Putin V.V. ar avea un atât de dorit cal troian militar în EU. Asta în plus de cel deja existent al agenţilor de influenţă şi al idioţilor utili…
Mă opresc aici cu enumerarea faptelor de care ar trebui să ţineţi cont.
@Sfartz Pincu
> > ФСБ-ul Rusiei … să fie angajat de UE să-i păzească graniţele
E o glumă bună. Lupii care păzesc oile…
> Mai trebuie consemnat că nicio armata a vreunei ţări din UE nu se poate compara ca putere de luptă cu corpul grăniceresc al Rusiei !
UE nu mai este o referinţă de când politicienii ei au mutat banii destinaţi întăririi şi modernizării armatei spre welfare. Aceşti bani le aduc dividende sporite din partea alegătorilor, pe care au reuşit să-i convingă în timp de dispariţia primejdiilor externe. Acum încep însă să se trezească cu toţii din somnul cel lung, care le era păzit de americani.
Poate îi întrebaţi pe israelieni, pentru care procuparea pentru securitatea graniţelor a fost şi este una de supravieţuire, despre ce înseamnă şi cum se menţine capacitatea de luptă.
Miezul cu cele două idei-glume (ar fi un semn de lipsa de umor dacă ar fi fost luate în serios!) este incapacitatea UE de a-şi păzi casa. Este o ruşine pentru UE să nu investească cel puţin 3% din PIB atât cât se permite deficitului bugetar, in paza granitelor.
Or UE, cu un total de populaţie mult mai mic decât populaţia SUA, dar cu un PIB comparabil, alocă bugetului militar cam de 3 ori mai puţini bani decât SUA. Şi asta în condiţiile când SUA are de păzit graniţa doar cu Mexicul, faţă de UE cu graniţe penetrabile, întinse pe zeci de mii de kilometri. O să întrebaţi ce legătură există între fondurile destinate apărării şi penetrabilitatea graniţelor ? După mintea mea, paza faţă de emigraţia masivă din ultimul deceniu reprezintă singurul duşman real – faţă de care trebuie să cheltuieşti banii pentru apărare. Rusia? Cine ameninţă graniţele Franţei, Angliei, Germaniei Italiei şi altor ţări mai mici şi foarte bogate (Scandinavia, etc) ? Rusia ? E o poveste. Rusia, oricât de agresiv este Putin, ştie că la nevoie, SUA va interveni inca o data, şi va opri orice agresiune asupra Europei. S-a mai întâmplat aşa ceva.
UE cheltuie cea mai mare parte a bugetului comunitar pe subvenţionarea agriculturii. Pentru mâncare! Şi nu ţările sărace profită de aceste fonduri, ci-paradoxal-ţările bogate ! Dacă paza graniţelor este o problema – şi este o problema ajunsă majoră din cauza somnului dulce al comisarilor UE – ar fi normal să se introducă un impozit comunitar pe cap de locuitor în procente din venitul fiecărui locuitor din UE, şi sumele strânse, să zicem 1% din PIB=146 miliarde de Euro, să fie destinate exclusiv pazei graniţelor! Şi ar fi eficient ca dizlocarea unităţilor militare, să se facă prioritar în apropierea graniţelor penetrabile, asta ar face ca militarii care inghit acum vreo 300 de miliarde de Euro să nu mănânce pâinea pe degeaba!
Articolul bine justificat si oportun al Stimatului Domn Traian Ungureanu demonstrează perfect aceasta necesitate de a apaăra Europa de o invazie mai daunatoare-in perspectivă- decăt invazia lui Gingis Han !
@Sfartz Pincu
> cele două idei-glume (ar fi un semn de lipsa de umor dacă ar fi fost luate în serios!)
Aaa, glumeaţi…
Cum oare era să mă prind, doar era un comentariu care nu se deosebea aşa mult de altele?
@Sfartz Pincu
> Cine ameninţă graniţele Franţei, Angliei, Germaniei Italiei şi altor ţări mai mici şi foarte bogate (Scandinavia, etc) ? Rusia ? E o poveste.
O fi o poveste şi cea a cumplitului prim război sovieto-finlandez, în care acest mic popor a rezistat eroic, dar tot a pierdut … Parcă a fost ieri.
> UE cheltuie cea mai mare parte a bugetului comunitar pe subvenţionarea agriculturii. Pentru mâncare!
Subvenţionarea agriculturii nu este echivalentă cu a cheltui pentru mâncare. Mâncarea nu-i lipseşte UE, ba uneori a fost acumulată chiar mult prea multă.
> … ar fi normal să se introducă un impozit comunitar pe cap de locuitor în procente din venitul fiecărui locuitor din UE, şi sumele strânse, să zicem 1% din PIB=146 miliarde de Euro, să fie destinate exclusiv pazei graniţelor!
Noi impozite sunt soluţia primă a oricărui socialist. Nu vă dezminţiţi, doar că există atâtea priorităţi că nu mai ştii unde să începi… Proaspătul prim ministru român, socialist ca partid şi ca obiceiuri, cam tot aşa gandeşte ca şi dv.: nu ne iese programul nostru grozav de guvernare, introducem un impozit suplimentar pe beneficiile patronilor, pe care îl numim, desigur, impozit de solidaritate.
> … o invazie mai daunatoare-in perspectivă- decăt invazia lui Gingis Han.
N-aţi auzit cu toţii, au năvălit refugiaţii în Lunca Dunării, pe caii lor mici şi sprinteni, i-au neutralizat pe bravii noştri soldaţi călare pe tancuri, au jefuit, ars şi prădat satele, iar pe românaşi (denumire folosită de ministrul muncii, Olguţa Vasilescu) i-au vândut ca sclavi arabilor?
@Sfartz Pincu
> Cine ameninţă graniţele Franţei, Angliei, Germaniei Italiei şi altor ţări mai mici şi foarte bogate (Scandinavia, etc) ? Rusia ? E o poveste.
La atacarea Finlandei de către URSS în iarna lui 1939, amintită de Victor, mai adaug (mă limitez la perioada URSS/Federaţia Rusă):
● războaiele de expansiune occidentală întreprinse de Armata Roşie în 1918-1919 în Polonia, Estonia, Estonia şi Lituania; eşec.
● continuarea în 1919-1921 a aceleiaşi tentative de a ocupa întraga Polonie; Din partea Rusiei Sovietice participă comandanţii Stalin, Tuhacevschi, Troţkii, Budionnîi. Ies bătuţi măr.
● Invazia sovietica a Poloniei din sept. 1939, în cârdăşie cu Germania Nazistă
● Ocuparea, anexarea şi sovietizarea Statelor baltice, a Basarabiei, Bucovinei de nord (1940)
● Războiul Coreii (1950-53)
● re-ocuparea Ungariei în 1956
● invadarea Cehoslovaciei în 1968
● participarea la războiele arabo-israeliene din 1967 şi 1973 de partea agresorilor arabi
● participarea la războaiele civile din Eritreea, Angola, Etiopia (circa 1975)
● Afganistan – 1979-1989
● Războiul contra Georgiei, smulgerea Abhaziei 1991-93
● Contra R. Moldova, smulgerea Transnistriei 1992
● amestecul în războaiele din Osetia de Nord, Tatjikistan (1992-97)
● Primul război din Cecenia (1994-6), Daghestan (1999), al 2-lea război cecen (1999-2009)
● războiul ruso-georgian din 2008, smulgerea Osetiei de sud şi a Abhaziei
● intervenţia militară în Ucraina, cu anexarea Crimeii şi destabilizarea estului (Rep. Pop. Doneţk şi Lugansk), 2014-prezent. Marele plan Novorossia – eşuat în amploarea plănuită. Timide sancţiuni occidentale.
● tentative de influenţare a alegerilor din diferite ţări, pe diferite căi, război propagandistic masiv
@Alexandru
Să mai adaug la listă alte „poveşti”:
– Criza Berlinului si construirea zidului, 1958 – 1961
– Criza rachetelor din Cuba, 1962
– Intervenţia militară în Siria, şi acum
Ce a fost-a fost ! AZI avem NATO.
Pentru a evita colapsul Federaţiei Rusiei, cu o divizare în „n” componente, şi o pierdere a statutului de mare putere, Putin – sau urmaşii la tron ai Rusiei, vor fi nevoiţi să modifice bugetul astfel încât accentul să se pună pe nivelul de trai şi nu pe înarmare.
Altfel există riscul ca Rusia să păzească graniţele Europei – pe gratis, şi nu contra emigranţilor din Siria sau Africa ,ci faţă de emigraţia rusă !
Deşi, dacă stai să te gândeşti în stilul lui Ilf şi Petrov, emigraţia rusă ar putea demola Europa prin alcoolizarea ei, cu sumedenia de reţete de fabricat ieftin vodka, inclusiv cu reţeta lui Ostap Bender – pentru „taburetovka” !!
Şi, spre ruşinea mea, am uitat ceva enorm:
● Ocuparea, sovietizarea şi vasalizarea estului Germaniei, a Poloniei, Cehoslovaciei, Ungariei, României, Bulgariei, însoţite de arestări, deportări, deplasări forţate de populaţii (ca. 15 milioane) – 1944-1946
precum şi:
● Ocuparea, anexarea şi sovietizarea insulelor Sahalin şi Kurile – 1945
● Ocuparea şi sovietizarea Coreii de nord – 1945
● Sovietizarea şi vasalizarea Mongoliei în 1924
Şi cine ştie ce altceva am mai uitat…
O să republic lista completată, inclusiv contribuţia lui Victor
Deci aşa cu „URSS – bastion al păcii e” şi cu URSS – victimă permanentă a agresiunilor imperialiste, chiar şi în prezent, ca Fed. Rusă !!!
Dar nu e dracul atât de negru-roşu ! Se uită de contribuţia majoră a URSS la supravieţuirea atâtor naţii, nemaivorbind de evreii şi ţiganii din Europa. Era mai bine să fi fost: „Deutchland uber Alles”-? Nu URSS a votat printre primii crearea statului Israel ? Ce legătură mai este între ce a fost şi ce a făcut URSS, cu ce face, şi ce mai poate face Rusia Federală de azi ? De ce atâta zarvă pentru Crimeea ? Crimeea nu-i nici a ruşilor, şi atât mai puţin a ucrainenilor ! Crimeea aparţine tatariloe. După al II-lea WW, ce a mai ocupat Rusia ! Nişte nimicuri-lipsite de importantă.
Mai poate Rusia să revină în fostele ţări din Tratatul de la Varşovia ? Nu. Nu are UE destule probleme, măcar cele semnalate de Traian Ungureanu, şi e suficient să lase pe ruşi în pace, că au şi ei destule necazuri acasă la ei, necazuri pe care le va rezolva în decurs de câteva secole. Sub ameninţarea lui Hitler, nu era prea aproape de graniţa-Leningradul, şi nu trebuia să ia contramăsuri URSS-ul ?
Istoria nu se va repeta, nu are voie să se repete, oricât de proşti ar fi politicienii de azi, lecţia că războiul nu rezolva nimic au învăţat-o. Şi toată politica, din toate ţările, trebuie să conveargă spre legea internaţională respectată, şi nu război.
Parafrazând o rugăciune din Seder, sarcina politicienilor de azi este: „Să ne conducă către Pace, să ne călăuzească – către Pace, să ne îndrume paşii – către Pace !” Umein !.
O listă mai completă cu agresiunile iniţiate de URSS şi Federaţia Rusă (1918-prezent):
● Războaiele de expansiune occidentală întreprinse de Armata Roşie în 1918-1919 în Polonia, Estonia, Estonia şi Lituania; eşec.
● Continuarea în 1919-1921 a aceleiaşi tentative de a ocupa întraga Polonie; Din partea Rusiei Sovietice participă comandanţii Stalin, Tuhacevschi, Troţkii, Budionnîi. Ies bătuţi măr.
● Sovietizarea şi vasalizarea Mongoliei în 1924
● Invazia sovietica a Poloniei din sept. 1939, în cârdăşie cu Germania Nazistă
● Atacarea Finlandei de către URSS în iarna lui 1939
● Ocuparea, anexarea şi sovietizarea Statelor baltice, a Basarabiei, Bucovinei de nord (1940)
● Ocuparea, sovietizarea şi vasalizarea estului Germaniei, a Poloniei, Cehoslovaciei, Ungariei, României, Bulgariei, însoţite de arestări, deportări, deplasări forţate de populaţii (ca. 15 milioane) – 1944-1946
● Ocuparea, anexarea şi sovietizarea insulelor Sahalin şi Kurile – 1945
● Ocuparea şi sovietizarea Coreii de nord – 1945
● Războiul Coreii (1950-53)
● re-ocuparea Ungariei în 1956
● Criza Berlinului si construirea zidului, 1958 – 1961
● Criza rachetelor din Cuba, 1962
● Invadarea Cehoslovaciei în 1968
● participarea la războiele arabo-israeliene din 1967 şi 1973 de partea agresorilor arabi
● participarea la războaiele civile din Eritreea, Angola, Etiopia (circa 1975)
● Afganistan – 1979-1989
● Războiul contra Georgiei, smulgerea Abhaziei 1991-93
● Contra R. Moldova, smulgerea Transnistriei 1992
● amestecul în războaiele din Osetia de Nord, Tatjikistan (1992-97)
● Primul război din Cecenia (1994-6), Daghestan (1999), al 2-lea război cecen (1999-2009)
● războiul ruso-georgian din 2008, smulgerea Osetiei de sud şi a Abhaziei
● intervenţia militară în Ucraina, cu anexarea Crimeii şi destabilizarea estului (Rep. Pop. Doneţk şi Lugansk), 2014-prezent. Marele plan Novorossia – eşuat în amploarea plănuită. Timide sancţiuni occidentale.
● Intervenţia militară în Siria (din 2015)
● Tentative de influenţare a alegerilor din diferite ţări, pe diferite căi, război propagandistic masiv
@Sfartz Pincu
> Se uită de contribuţia majoră a URSS la supravieţuirea atâtor naţii, …
Puteţi să enumeraţi acele „naţii” care au supravieţuit datorită URSS? Eu nu sunt la curent. Ştiu însă multe care au trăit ocupate mulţi ani de URSS, iar apoi în regimuri instaurate de ea, printre care se număra şi România.
> … nemaivorbind de evreii şi ţiganii din Europa.
Înainte de Europa, să vorbim de URSS. Aveţi idee câţi evrei şi romi de pe teritoriile ce aparţineau URSS au pierit, omorâţi fiind de ocupanţi, deoarece au rămas fără apărare? Mă indoiesc, altfel aţi mai reflecta asupra subiectului. A cui primă datorie era să îi apere pe propriii ei cetăţeni şi cum i-a apărat URSS cea extinsă?
> Era mai bine să fi fost: „Deutchland uber Alles”-?
Spre deosebire de ce credeţi dv. în mod superficial, aceasta nu înseamnă „Germania peste tot”, ci „Germania mai presus de orice”. Diferenţa este importantă.
Muzica a fost scrisă de compozitorul austriac Joseph Haydn în 1797. În 1841 lingvistul și poetul german August Heinrich Hoffmann von Fallersleben a scris versurile „Das Lied der Deutschen” ca un text nou pentru muzica respectivă, opunând unificarea națională a Germaniei eulogiei unui monarh, versuri care erau considerate revoluționare la vremea respectivă.
> Crimeea nu-i nici a ruşilor, şi atât mai puţin a ucrainenilor ! Crimeea aparţine tatariloe.
Pe ce bază? Dacă judecaţi tot aşa, ce-ar rămâne din Federaţia Rusă? Trebuie cumva identificaţi urmaşii hazarilor şi să li e dea înapoi ce le-a aparţinut cândva?
> e suficient să lase pe ruşi în pace, că au şi ei destule necazuri acasă la ei, necazuri pe care le va rezolva în decurs de câteva secole.
Lista lui Alexandru arată cum şi le rezolvă…
> Sub ameninţarea lui Hitler, nu era prea aproape de graniţa-Leningradul, şi nu trebuia să ia contramăsuri URSS-ul ?
Bucureştiul este la doar 100 Km de Sofia. Cine trebuie să ia întâi „contramăsuri”, românii sau bulgarii?
Din 1990 nu a existat nicio agresiune impotriva unor state straine. Toate asa zisele razboaie enumerate de Dvs. sunt conflicte si probleme interne ale fostei URSS ! Interventiile din Siria sunt pe fondul luptei antiteroriste, si sunt salutare d.p.d.v. al dreptului international. Puteti indica macar un singur stat, care a fost independent in perioada existentei URSS si care a fost agresat de actuala Rusie Federativa?
Stabilitatea pacii depinde in momentul de fata doar de doi factori esentiali:
1. Renuntarea la pretentii teritoriale pe motive istorice, incluzand necesitatea pastrarii status-qvo-ului actual al granitelor.
2. Respectarea cu strictete a dreptului international- (justitiei).
@ Victor Manta
Vorbiti in totala necunoastere a realitatilor, pe care le deduceti din Wiki !
Zeci de milioane de oameni au fost evacuati, in mare viteza, din fata blitz-ului luị Hitler, din primele saptamani ale razboiului, si astfel li s-a salvat VIATA ! Viata – care nu va incapea niciodata nici macar in sutele de argumente si texte scoase din Wiki-ul considerat de unii ca o biblie a adevarului.
Cu sau fara paza NKVD-ului, conteaza ca li s-a salvat viata. Viata pentru care au platit cu viata lor milioane de soldati simpli.
Daca vreti si va intereseaza adevarul, vorbiti cu cei care au fost evacuati dincolo de Volga, nu-l cautati in Wiki, sau in ceea ce s-a invatat la scoala.
Nimeni nu-i atoate stiutor, chiar daca detine functia oficiala de comentator universal.
@Sfartz Pincu
> Zeci de milioane de oameni au fost evacuati, in mare viteza, din fata blitz-ului luị Hitler, din primele saptamani ale razboiului, si astfel li s-a salvat VIATA
Cred că răspundeţi la întrebarea lui Victor
>>>Aveţi idee câţi evrei şi romi de pe teritoriile ce aparţineau URSS au pierit, omorâţi fiind de ocupanţi, deoarece au rămas fără apărare?
În ce-i priveşte pe evrei, autorităţile sovietici n-au făcut nici cel mai mic efort să-i evacueze, deşi se ştia că dacă rămân sub nemţi, sunt morţi. Acum câţiva ani ştiaţi asta, deoarece aţi tradus un articol al lui Solonin intitulat, sarcastic, „Cum i-a salvat Stalin pe evrei” (http://acum.tv/articol/69294/). Era vorba de cum nu i-a salvat prin eliberarea lagărelor de concentrare, şi cum nu i-a salvat la invazia nazistă, deşi rămânerea sub nemţi era pentru ei moarte sigură, iar asta se ştia.
În ce priveşte zecile de milioane de oameni care ziceţi că au fost evacuaţi de autorităţi în primele săptămâni ale războiului, este – scuzaţi – ridicol !!! În haosul primilor săptămâni de război au fost evacuaţi organizat şi sistemtic foarte puţin oameni. Este vorba în primul rând de oamenii de la NKVD (după ce au ucis în prealabil pe toţi deţinuţii care se aflau sub paza lor), de funcţionarii superiori de la partid şi alte categorii din nomenclatură. Şi nici măcar toţi ăştia n-au fost evacuaţi de autorităţi, mulţi au fugit pe cont propriu. Au mai fost evacuate uzine de armament şi o parte din personal, instalaţii speciale, muzee, dar numai cele care erau la peste 4-500 km de graniţă. Deci pentu primele săptămâni poate fi vorba de sute de mii; zeci de milioane era imposibil. Toţi ceilalţi s-au evacuat ei înşişi cum au putut. După primele 1-2 luni evacuarea organizată s-a amplificat.
În Perioada iunie 1941 – sfârşitul lui 42 au fost evacuaţi în total vreo 15 milioane!!! În total !! Date oficiale. Prioritate absoută avea baza materială.
Deci cine este cel care vorbeşte în totală necunoaştere a realităţilor?
Şi vă rog să încetaţi panarama cu Wiki – nu vă face cinste! Dacă credeţi că o informaţie este falsă, spuneţi şi argumentaţi. Wiki în limbile majore nu este mai puţin demnă de încredere decât altele, mai ales că dă referinţe la surse, ceea ce nu fac altele. Este un truc foarte ieftin să respingeţi informaţia denigrând sursa !!! Repet: nu vă face cinste!
@Sfartz Pincu
(continuare)
> Daca vreti si va intereseaza adevarul, vorbiti cu cei care au fost evacuati
De la ei aţi auzit dv. de zeci de milioane de evacuaţi din primele săptămâni?? Cum puteau ei să ştie care este amploarea evacuării pe toată linia înaintării germane ?? Ei poate au văzut mii de oameni, de sute de mii sau milioane n-aveau cum să ştie. Cifrele globale erau strict secrete – ca orice altceva. Numai din Wikipedia din imaginaţia dv. puteaţi afla aşa ceva!
> Nimeni nu-i atoate stiutor, chiar daca detine functia oficiala de comentator universal.
Exact, mai ales dacă nu se uită nici măcar în Wikipedia, ci zice doar pe bază de одна баба сказала
> Din 1990 nu a existat nicio agresiune impotriva unor state straine. Toate asa zisele razboaie enumerate de Dvs. sunt conflicte si probleme interne ale fostei URSS !
Domnule Sfartz, din 1991 nu mai există niciun URSS! Fostele republici unionale au devenit state independente – cu aprobarea oficială a Federaţiei Ruse, exprimată în tratate recunoscute de aproape 200 de ţări. Independente şi suverane, înţelegeţi? Şi cu garanţia integrităţii lor teritoriale ! Deci din 1991 nu mai există „probleme interne ale fostei URSS” !!! Deci următoarele sunt agresiuni externe ale Federaţiei Ruse:
● Războiul contra Georgiei, smulgerea Abhaziei 1991-93
● Contra R. Moldova, smulgerea Transnistriei 1992
● amestecul în războaiele din Osetia de Nord, Tatjikistan (1992-97)
● Primul război din Cecenia (1994-6), Daghestan (1999), al 2-lea război cecen (1999-2009)
● războiul ruso-georgian din 2008, smulgerea Osetiei de sud şi a Abhaziei
● intervenţia militară în Ucraina, cu anexarea Crimeii şi destabilizarea estului
> Interventiile [Rusiei] din Siria sunt pe fondul luptei antiteroriste
Nu, domnule Sfartz, sunt în primul rând pe fondul luptei contra adversarilor lui Bashar al-Assad, pe care acesta (şi Rusia) i-au botezat automat terorişti. Rusia a salvat regimul lui Assad, de care are nevoie pentru a putea avea baze militare foarte convenabil plasate în Marea Mediterană. Abia acum vreo câteva luni a bombardat pentru prima oară ISIS.
> Nu URSS a votat printre primii crearea statului Israel ?
Este acesta argumentul dv. universal pentru ca să iubim URSS? De altfel: dv. ştiţi foarte bine că Stalin a regretat până la moarte acest vot la ONU, dar mai ales recunoaşterea statului Israel., care, din punctul lui de vedere, s-a dovedit a fi o imensă greşelă. Greşeala a fost reparată în 1967.
Dacă doriţi să mai comentez şi alte afirmaţii de-ale dv., spuneţi-mi care, şi o fac cu plăcere.
@Sfartz Pincu
> Vorbiti in totala necunoastere a realitatilor, pe care le deduceti din Wiki !
Să vedem ce zic sursele şi să auziţi apoi ce ştiu eu direct de la persoanele care au supravieţuit în URSS după invazia nazistă.
> Zeci de milioane de oameni au fost evacuati, in mare viteza, din fata blitz-ului luị Hitler, din primele saptamani ale razboiului, si astfel li s-a salvat VIATA !
O logică elementară ne spune, d-le inginer, că nu se puteau organiza şi evacua în câteva săptămâni, pe cale ferată, în condiţiile de atunci, „zeci de milioane oameni”, dar să vedem lucrurile mai de aproape, desigur că doar schiţate din motive de concizie.
Iată de ce spun eu că statul URSS are vina că nu a reuşit să-şi apere aşa cum trebuia populaţia, şi în special pe evrei, cei mai vulnerabili la acel atac nazist.
> Daca vreti,si va intereseaza adevarul,vorbiti cu cei care au fost evacuati dincolo de Volga,nu-l cautati in Wiki,sau in ceeace s-a invatat la scoala.
Mulţumesc pentru sfat. Dacă era doar să stau şi să-l aştept, aş fi prins prea puţini dintre ei în viaţă.
S-a întâmplat însă să aflu de la martori oculari, care au trecut prin Kazahstan şi Ural, că din regiunile vestice nu a existat o evacuare organizată, că cine a apucat să fugă repede a reuşit să găsească eventual un loc în picioare (uneori pentru un singur picior) în trenul supra-aglomerat din gară şi că condiţiile de transport au fost oribile.
În vagoane nu se aprindea lumina (de înţeles) şi lipsea orice fel de pază, aşa că de exemplu unui cetăţean i-a fost retezat braţul, de la încheietura mâinii, pentru ca să fie jefuit de ceasul său de aur…
> Nimeni nu-i atoate stiutor,chiar daca detine functia oficiala de comentator universal.
Nimeni nu detine „functia oficiala de comentator universal”, iar dacă mai spuneţi şi alte răutâţi de acest gen, vă povestesc lucruri şi mai groaznice din timpul evacuării şi de după aceea.
Afirmaţia că URSS a evacuat sau nu milioane de oameni, Domniile Voastre o susţineţi din „afară”, iar eu -„dinăuntru” !
Nimeni nu a fost oprit să „plece” din faţă pericolului de a rămâne sub ocupaţia nazistă şi să suporte consecinţele. Ce vroiati, să renunţe la trenurile care transportau obiective strategice, absolut necesare războiului, şi să care oameni ?
EU AM VĂZUT coloane imense de refufiati, şi nu numai evrei şi ţigani, ci de toate neamurile, inclusiv polonezi – polonezi mergând pe jos, de la Nistru până la Nipru -la Dnepropetrovsk, şi pot să spun că în ficare oraş erau unităţi speciale de ajutorare a evacuaţilor, cu control sanitar ,o baie şi ceva, în limite mai reduse – şi de mâncare. Şi nu numai pentru coloanele organizate de NKVD-cu suspecţii de spionaj, cum era familia noastră, ci toţi evacuatii aveau un sprijin cât de mic, atât din partea autorităţilor locale, care primiseră probabil ordin în acest sens, ci şi din partea Crucii Roşii internaţionale.
Anul trecut am fost foarte mirat când la cererea Oficiului HVCF din Tel-Aviv, Crucea Roşie din Moscova, le-a trimis un dosar complect cu peregrinările mele, din 7 Iulie 1940 până la dată de 15 Noiembrie 1947, când ne-am întors în România ! Şi date pe care nu le-am putut obţine de la spitalele din Chişinău, unde mi s-au tratat rănile de la cap, erau în acel dosar.
Dacă cineva ar vrea să ştie câţi oameni s-au salvat prin evacuare, acolo trebuie să întrebe (dacă li se va răspunde !).
Începând cu Dnepropetrovsk, toate trenurile care mergeau spre Răsărit carau evacuaţi, trenuri de pasageri, trenuri de marfă cu mărfuri în ele şi trenurile militare de marfă care se întorceau goale şi mergeau spre Răsărit.
V-am răspuns la o întrebare,Domnule Leibovici ? Amintirile sunt atat de dureroase, incat, sincer, va spun: prefer sa Va dau dreptate, inclusiv cu statisticile din Wiki.
PS: sunt atat de indezirabile comentariile mele, ca nu am vazut niciunul pana acum pe afisier!
@Sfartz Pincu
[În calitate de moderator]
> sunt atat de indezirabile comentariile mele, ca nu am vazut niciunul pana acum pe afisier!
La momentul când aţi scris asta, exista un singur comentariu de-al dv. căruia încă nu-i dădusem drumul. I-am dat drumul la 1 oră şi 21 de minute după ce l-aţi postat. Din aceştia, 55 de minute am privit o emisiune de TV, 3 minute am dat o formă civilizată comentariului dv. (punctuaţie, separare în paragrafe, etc), iar restul de 23 de minute recunosc că l-am irosit degeaba, fără nicio scuză.
Fapt pentru care nu vă cer nici-un fel de scuze, ci aştept scuze din partea dv.
@Sfartz Pincu
> Afirmaţia că URSS a evacuat sau nu milioane de oameni, Domniile Voastre o susţineţi din „afară”, iar eu -„dinăuntru” !
Adică, mă scuzaţi, uneori o susţineţi din burtă. În timp s-au adunat, într-adevăr, milioane de evacuaţi, dar că:
„Zeci de milioane de oameni au fost evacuati, in mare viteza, din fata blitz-ului luị Hitler, din primele saptamani ale razboiului, si astfel li s-a salvat VIATA primele săptâmini ale războiului”
aşa cum susţineţi, este complet fals. O spune logica, o spune literatura serioasă citată de mine, o spune şi cea citată de Alexandru, o spun martorii foarte serioşi cu care am vorbit şi care au trecut, unii, nu numai prin evacuare, dar şi prin alte grozăvii şi oribilităţi.
Ce poate fi mai groaznic, de exemplu, pentru o mamă evacuată, decât să-şi vadă copilul sugar că îi moare de foame în braţe (şi a murit, săracul!), deoarece ţăranii din Kazahstan refuzau să vândă alimente noilor veniţi, considerând-i o parte a puterii sovietice, cea care îi sărăcise pe ei şi le luase barbaţii la război?
Este aceasta o mărturie venită „din afară”, sau totuşi una cât se poate „din interior“? Copilul ce a murit, care acum ar fi fost mai în vârstă decât mine, nu va vorbi pe veci. Cine să vorbească în numele lui şi pentru el?
Unde dispăruseră oare acele „unităţi speciale de ajutorare a evacuaţilor, cu control sanitar ,o baie şi ceva, în limite mai reduse – şi de mâncare”, despre care vorbiţi cu atâta mândrie? Şi cum e cu, vă citez: „toţi evacuatii aveau un sprijin cât de mic, atât din partea autorităţilor locale etc.„? I-au uitat imediat după ce s-au salvat?
Iar dv., din mijlocul unei învălmăşeli groaznice, văzute cu ochi de copil/adolescent, insistaţi să vă arătaţi mai credibil decât oricine, nefăcând însă altceva decât să repetaţi cu orice ocazie basmele răspândite timp de decenii de propaganda sovietică. Subiectele dv. preferate sunt şi rămân:
– Politica de pace a URSS (a fost în fapt una imperialistă, arătată pe ACUM de Alexandru printr-o simplă listă)
– Că URSS avea graniţele şi oraşele în pericol (aţi citat Leningradul, în legătiră cu finlandezii)
– Marea grijă a URSS faţă de evrei şi soarta lor (URSS a dus în fapt o politică antisemită; vă recomand cartea din care am citat înainte)
– Că URSS a avut o contribuţie majoră la “supravieţuirea atâtor naţii” (asta după ce numai în URSS au murit 2,8 milioane de evrei sovietici în timpul războiului, din care 1 milion exterminaţi de invadator)
– Şi o ţineţi tot aşa mai departe, ad nauseam, ca toţi prietenii de veci ai URSS, bastion al păcii e!
Domnul Sfartz începe cu afirmaţia:
> Zeci de milioane de oameni au fost evacuati… in primele saptamani ale razboiului
Deci ziceţi că aceşti „zeci de milioane” au fost evacuaţi; asta înseamnă că autorităţile i-au evacuat. Şi anume i-au luat din localităţile în care locuiau (cu maşini, căruţe), i-au dus la trenuri, au avut grijă de ei pe drum, la destinaţie s-au ocupat de cazarea şi hrana lor
Apoi spune:
> câţi oameni s-au salvat prin evacuare…
> Nimeni nu a fost oprit să „plece” din faţă pericolului… [!!!]
Adică dintr-o dată cei pe care i-a întâlnit dl. Sfartz se salvaseră singuri (singuri!!) deoarece autorităţile i-au lăsat de izbelişte. Şi ce frumos că nu i-au împiedecat să se salveze !!!! Mii de mulţumiri!!!
Abia la locurile unde ajungeau aceste puhoaie de oameni or fi organizat câte ceva. Altfel aveau în braţe o catastrofă umanitară cu milioane de oameni fără hrană şi adăpost, şi localnici excedaţi şi duşmănoşi.
Statul sovietic a evacuat el însuşi (=evacuare organizată!!!) vreo 15 milioane ÎN TOTAL, iar nu în „primele săptămâni”, ci pe întraga perioadă iunie 1941 – sfârşitul lui 1942, deci pe parcursul unui an şi jumătate cât nemţii cucereau noi teritorii.
> V-am răspuns la o întrebare, Domnule Leibovici?
Nu, aţi uitat de toată partea a doua a comentariului meu. — http://acum.tv/articol/78696/comment-page-1/#comment-165128 Precum şi de acuzaţia dv. că vă reţin de la publicare comentarii „indezirabile” 🙁
> Amintirile sunt atat de dureroase, incat, sincer, va spun: prefer sa Va dau dreptate, inclusiv cu statisticile din Wiki.
Dacă sunt dureroase, cu atât mai mult trebuie să aveţi respect pentru adevăr şi să daţi dovadă de luciditate.
Alexandru a scris: „Adică dintr-o dată cei pe care i-a întâlnit dl. Sfartz se salvaseră singuri (singuri!!) deoarece autorităţile i-au lăsat de izbelişte”.
Tot în acelaşi timp vajnicii apărători roşii au dezertat cu sutele de mii, fie predându-se duşmanului, fie încercând să ajungă „acasă”, abandonând sute şi sute de tancuri excelente, mii şi mii de tunuri de mare calitate, cantităţi inimaginabile de muniţie pentru ele şi pentru milioane de arme părăsite, cu care nu s-a tras niciodată.
Au existat şi excepţii, dar în panică se pierduseră comunicaţiile, nu se ştia unde este duşmanul şi se manevra fără rost pe distanţe mari. În plus, lipseau hărţile militare, deoarece comandanţii aveau la dispoziţie numai hărţi ale teritoriilor din afara graniţelor URSS (vă las să ghiciţi de ce).
Când am afirmat că puterea sovietică nu şi-a apărat populaţia aşa cum ar fi trebuit şi cum ar fi putut, m-ar referit la această lipsă de dorinţă şi/sau de putinţă a unei mari părţi din armată să îşi facă datoria. Toate acestea au făcut ca armata germană să înainteze vertiginos, astfel încât în final doar 10 – 12% dintre evreii din Vest să scape înainte de încercuire.
Pe toate acestea dv. d-le Sfartz, care slavă cerului aţi scăpat, ca toţi ceilalţi nu aveaţi cum să le vedeţi, iar de spus nu s-a spus niciodată oficial ceva despre ele, totul fiind acoperit de o densă, impenetrabilă şi profund ruşinoasă secretizare. Aceste secrete a fost scoase la lumină, cu trudă şi strădanii, de câţiva cercetători în ale istoriei începutului războiului URSS – Germania, contestaţi, huliţi şi declaraţi antipatrioţi de Putin şi ai săi.
Āveţi dreptate! Întotdeauna aveţi dreptate! Nu există câmp de tolerantă,(recte-abateri).Domnul Manta ia în derâdere binomul folosit de mine,”dinafară-dinăuntru”, susţinând că dinăuntru=din burtá! Toate argumentele înşirate de Dumnealui sunt-ca să mă adaptez şi eu la „metodica analitică” de care dă dovadă cu exces de insistenţă- de fapt: „din auzite,din citite,din povestite de alţii”- lucru exprimat de mine prin cuvântul-„dinafară”(era mai bine dacă spuneam-ce gândeam-„pe dinafară”!).
Cuvântul „dinăuntru” înseamnă că autorul a trăit, a văzut cu ochii lui,(în cazul de faţă-cu ochiul lui!),acele evacuări-este un martor ocular,(dacă vretï-sau poate-nu vreţi?-dar nu am ce face!),şi după cum se ştie-a vedea este de o mie de ori mai important,decât de a auzi, sau de a citi-pe undeva-prin wiki.
Şi,da-sunt un prieten al ruşilor-ca oameni,la fel cum sunt un prieten al românilor,arabilor,evreilor,ţiganilor,motociclistilor-(mi-a luat-o inainte Malreaux!),şi suferim absolut la fel, si ne bucurăm absolut la fel, şi nu amestec aceste simţiri- cu structurile politice pe care imediat mi le-aţi băgat pe gât, cu etichetarea specific politico-securistă,pe care o manipulaţi,după caz-când Va convine, sau nu Va convine, un oarecare aspect critic.
Dacă nu ştiaţi,din „prostie”-cuvânt de provenienţă slavă care înseamnă”: „простой”=simplu-se naşte şi inteligenţă,şi nu există om să se fi născut 100% inteligent! Din ignoranţa-se naşte răul,nu din „simplitate”,sau „naivitate”. Dar Dvs. V-aţi arogat postura de atoateştiutor,critic universal,şi nu toleraţi pe nimeni-oameni nu atât de „inteligenţi” ca Domnia Voastră,să-şi spună o părere „proprie”-fapt care a condus la situaţia,că nimeni nu mai are loc în rubrica de comentarii-unde qvasi-total,apare un singur nume !! D-aia schioapătă „acum”- revista Acum.tv.
@Sfartz Pincu
Scuzaţi că mă bag în polemica dv. cu V. Manta.
Scrieţi:
> Aveţi dreptate! Întotdeauna aveţi dreptate! Nu există câmp de tolerantă (recte-abateri)
Câmp te toleranţă? Cum să nu!! Dv. credeţi că au fost zeci de milioane pe care statul i-a evacuat în primele săptămâni – asta nu aveţi cum să ştiţi numai „dinăuntru”, şi se vede că nici nu este adevărat. Ce ESTE adevărat, este că în total au fost ceva sub 20 de milioane, pe toată perioada evacuărilor organizate. Dar este normal: când eşti „înăuntru”, nu ai o privire de ansamblu pe toată ţara şi pe toată perioada. Asta o aveau organizatorii (apropo, şeful Consiliului pentru evacuare era Kosîghin; pentru evacuarea populaţiei a fost numit un responsabil special abia în octombrie).
Deci pot să înţeleg că dv. vă refereaţi nu doar la refugiaţii evacuaţi organizat, ci la toţi refugiaţii, din care aţi văzut o mică parte chiar dv. Şi poate că nici nu eraţi pregătit să vă daţi seama care din ei erau evacuaţi de autorităţi şi care fugeau cum puteau. Iată deci câmpul de toleranţă, adică înţelegere că una este percepţia locală, iar realitatea globală poate fi alta.
> Şi, da – sunt un prieten al ruşilor
Aici nu era vorba de ruşi, ci de autorităţile sovietice din 1941 şi grija lor legendară pentru om.
> nu toleraţi pe nimeni-oameni nu atât de „inteligenţi” ca Domnia Voastră, să-şi spună o părere „proprie”
Nimeni nu vă împiedică să vă spuneţi părerea (eu ca moderator n-am făcut-o, iar în afară de mine nimenu nu poate să facă). Dar dv. doriţi ca nimeni să nu vă contrazică chiar dacă spuneţi lucruri inexacte. Vi se pare rezonabil să cereţi aşa ceva?
> nimeni nu mai are loc în rubrica de comentarii-
Rubrica Comentarii n-are nicio limită: puteţi posta oricâte comentarii doriţi. Poate vă referiţi la rubrica „Ecouri Recente”. După cum v-am explicat şi acum 3 ani (http://acum.tv/articol/72013/#comment-66719), ea este automată, aplică o regulă clară şi nimeni n-o poate manipula.
@ Alex Leibovici
Sunt de acord cu p.de v. al Dvs. în polemica despre politica URSS în anii – 1939-1945. A fost cea mai ticăloasă politică – 1. Pactul Molotov-Ribbentrop 2. Încurajarea lui Hitler și lipsa de pregătire în fața Germaniei naziste 3. Viclenia postbelică, pregătirea războiului rece ce avea să înceapă după un an, 1946. Grija față de evrei era nulă în mintea lui Stalin. Și eu iubesc Rusia, dar numai cultura, natura, limba, omenia multora, nu și pe lideri, unul mai rău ca altul. Astăzi Europa este în dezechilibru – imigrația, pericolul demografic, economic, politic, apoi starea conflictuală dintre SUA, UE pe deoparte și Rusia pe cealaltă parte. Domnul fie cu noi, dar care Domn? Sper în inteligența liderilor europeni, inclusiv ruși.
PS. Antiisraelismul are un sprijin idiot din partea Rusiei.
În legătură cu operaţiunile de evacuare spre este a populaţiei în urma atacului Germaniei din iunie 1941:
Cătind mai multe pe tema asta, constat că cifra pe care am spus-o – circa 15 milioane în total – nu are chiar semnificaţia pe care o credeam, şi anume persoane evacuate ordonat, de la domiciliu la locul de destinaţie în est.
Această cifră (cifra mai precisă este „circa 17 milioane”) include pe toţi cei pe care căile ferate le-au transportat spre est, indiferent dacă erau dintre cei care fugeau cum puteau sau cei organizaţi.
Marea majoritate erau refugiaţii pe cont propriu. Nu ştiu ce proporţie dintre ei au primit un oarecare sprijin pe parcurs (apă, hrană, …), dar trebuie să fi fost totuşi foarte mulţi, deoarece altfel ar fi avut loc masive incidente sângeroase, de care însă n-am citit nicăieri.
Familia d-lui Sfartz, în drumul (calvarul) ei spre est, avea un cu totul alt statut decăt refugiaţii sau evacuaţii: ei făceau parte dintere deportaţi, de care se ocupa NKVD, care rămânea bine organizată, chiar şi după atacul Germaniei. NKVD purta răspunderea ca deportaţii să ajungă vii la destinaţie în număr cât mai mare (v. articolul său „Pe drumuri…„)
@Sfartz Pincu
> Āveţi dreptate! Întotdeauna aveţi dreptate!
Oops, începe rău.
> Domnul Manta ia în derâdere binomul folosit de mine,”dinafară-dinăuntru”, susţinând că dinăuntru=din burtá!
O voi exprima mai simplu, pentru ca să nu rămână dubii. Afirmaţia dv. că: „Zeci de milioane de oameni au fost evacuati… in primele saptamani ale razboiului” este scoasă din burtă. Nu aţi reuşit, după mai multe comentarii diferite, care se îndoiau profund de ea, să veniţi cu o cât de palidă justificare a ei.
Ca inginer, aţi fi putut începe prin numărarea trenurilor şi vagoanelor necesare pentru a transporta acel număr imens de persoane în timpul dat (2-3 săptămâni), ştiind şi că ele nu au avut prima prioritate. Pentru cineva care s-a ocupat de bilanţul de energie al planetei noastre pe milioane de ani, acest calcul ar fi trebuit să fie un mizilic care să spulbere orice urmă de îndoială…
> Şi,da-sunt un prieten al ruşilor-ca oameni,la fel cum sunt un prieten al românilor,arabilor,evreilor,ţiganilor, …
Despre ce fel de prieten al romilor sunteţi (se vede deja din cum îi numiţi…) am aflat cu toţii într-o discuţie recentă. Aţi avut parte de mai multe voci indignate decât mi-a fost dat să aud în ultimele luni pe ACUM.
> cu structurile politice pe care imediat mi le-aţi băgat pe gât, …
Altă invenţie, ignor. Mă rezum la a aminti, la un nivel mai ridicat, doar lista (lui Alexandru) a agresiunilor majore ale iubitoarelor de pace (după dv.) URSS şi Fed. Ruse.
> cu etichetarea specific politico-securistă,pe care o manipulaţi,după caz-când Va convine, sau nu Va convine, …
Şi încă o provocare, aruncată în vânt, în speranţa deşartă că voi răspunde cu aceeaşi monedă.
> Dacă nu ştiaţi,din „prostie” … se naşte şi inteligenţă, …
Nu văd cum din starea celui lipsit de inteligență sau de învățătură, starea omului prost (DEX) se naşte inteligenţă, dar cine ştie, poate că aveţi cunoştinţe mai adânci legate de acest subiect, cu care nu mi-am bătut şi nu-mi bat capul.
> Dar Dvs. V-aţi arogat postura de atoateştiutor,critic universal,şi nu toleraţi pe nimeni-oameni nu atât de „inteligenţi” ca Domnia Voastră,să-şi spună o părere „proprie” …
Regret complexele dv., exprimate în mod repetat în timp, dar nimeni nu v-a împiedecat să vă exprimaţi părerile.
> … nimeni nu mai are loc în rubrica de comentarii-unde qvasi-total,apare un singur nume !!
Numai în acest fir de discuţie aţi publicat 9 (nouă) comentarii. Cât despre rubrica „Ecouri recente”, au fost puse acolo în mod automat, în momentul în care scriu cele de mai sus, 5 menţiuni (din totalul de 10) de comentarii proprii. Doar una se referă la o discuţie de-a mea cu dv., aşa că nu vă puteţi plânge că aţi fi fost „înăbuşit” de mine.
> D-aia schioapătă „acum”- revista Acum.tv.
Contribuţiile dv. recente, care necesită o mulţime de luări de poziţie pentru aducerea acestora la realitatea trecută sau prezentă, ies în evidenţă în mod vizibil. ACUM continuă să se menţine pe direcţia pe care şi-a propus-o, şi anume pe discutarea pe paginile sale, cu obiectivitate şi competenţă, a unor diverse subiecte.
Migrantii in Europa sunt cadoul fostelor colonii catre popoarele colonizatoare. Anglia, Franta, Olanda, Belgia au exploatat tarile care exporta migranti. Congo-ul belgian a fost proprietatea regelui Belgiei. Indonesia era olandeza. Tarile Magreb mai ales Franta si Italia. Ramane de vazut daca Europeeni fac calea intoarsa si se muta in Asia si Africa. Un fenomen asemanator se intampla acum in Portugalia. Angola a fost o colonie portugheza pana a devenit independenta. S’a descoperit o multime de petrol in Angola care acum are cateva familii la putere foarte bogate. Unii dintre acesti bogatasi angolezi au investitii enorme precum marile banci in Portugalia. Este randul Portugaliei sa devina colonie angoleza. Cu adevarat s’a intors roata! Spania si Portugalia au acum intre altele mustrari de constiinta si lipsa de capital si vor sa ajute evreilor care au fost alungati de acolo in secolul 15 si 16 sa-si recapete cetatenia pierduta. Poate vor reusi in acest fel sa trezeasca din somn economia celor doua tari. Presa spaniola este actualmente extrem de antisemita si anti-israeliana. Poate Arabii care s’au mutat in Spania o vor face cum era in epoca de aur!!!
@ Victor Manta
V-ati tradat principiile privind documentarea inainte de a scrie !
Citiit Va rog acest material,ca sa constatati, ca ati facut afirmatii total gratuite,privind evacuarea din fata masinii de razboi germane,facuta si organizat si eficient ! Si Va rog sa ramaneti pe subiect-„Evacuarea din 1941” -fara contorsiuni,in alte directii !
https://omvesti.ru/2015/04/04/evakuaciya-kak-industrializaciya-o-besprecedentnom-broske-na-vostok/
(in link: Evakuarea-ca o industrializare: despre saltul fara precedent-spre rasarit).
Poate il traduceti Dvs. pentru cititori,ca doar stiti limba rusa!-in loc sa blamati tot si toate-despre URSS.Ar avea un efect necesar autocritic!
Eu ma retrag,sunt satul de clejomanie !
@Sfartz Pincu
Nu este momentul să vă retrageţi !!!
Tocmai aţi dat de o lucrare (presupun serioasă) care tratează problema evacuării de la începutul războiului. Bazându-vă pe această lucrare, puteţi arăta uşor care afirmaţii ale lui V. Manta sunt neadevărate.
Deci nu este cazul să vă retrageţi, aveţi în mână un atu preţios!
PS: Pe Internet se găsesc multe materiale despre organizarea şi realizările evacuării din 1941-42. După constatarea mea, mai toate sunt puternic inspirate dintr-o lucrare academică din 2006, publicată în revista „Новая и Новейшая история” a Academiei de ştiinţe. Lucrarea este „Война и эвакуация в СССР 1941-1942 годы”, de Г.А. Куманев (v. de ex. aici)
Cea de care aţi dat dv. pare independentă, dar foarte interesantă şi ea. Ar fi păcat să n-o folosiţi în discuţia de aici: putem să ne facem o imagine realistă din surse care aveau o vedere globală asupra situaţiei.
Completare: acest articol îmi pare o discuţie lucida a temei evacuării din 1941, pornind de la articolul lui Куманев. În formă mai uşor de citit : v. aici
@ Alex. Leibovici
O imagine, evident subiectivă (ca dealtfel orice relatare personală) asupra marii migraţii umane şi economice efectuate de URSS la începutul războiului WWII, o am prin prezenţa mea, la vârstă de 8 ani în mijlocul acelor evenimente.
Am citit sursele indicate, şi din ele rezultă, inclusiv punctul de vedere al lui Kumanev, scara uriaşă la care s-a produs aceat „exod” ! Că au fost şi „pete negrė” este absolut inevitabil, ca ele să nu se fi produs… Personal am văzut un munte de grâu aprins de soldaţii ruşi, şi acum am aflat că erau indicaţiile directe ale lui Stalin, ca să se distrugă tot – de la pâine până la vagoane-numai să nu cadă în mâna duşmanului…
În ceeace priveşte „indicaţia” Domnului Manta, că eu, fiind inginer cu o oarecare capacitate de calcul, ar trebui să calculez câte vagoane şi trenuri ar fi fost necesare pentru evacuarea a peste 18 milioane de persoane şi a unor cantităţi enorme de echipament industrial şi agricol, îi re-recomand linkul indicat de Dvs. având ca autor pe Kumanev. De reţinut faptul că într-un vagon de marfă se înghesuiau peste 100 de persoane! Şi nu se ştie câţi oameni au fost evacuaţi „pe jos”. Noi, cel puţin, convoiul sub control NKVD, am mers pe jos de la Chişinău-până la Dnepropetrovsk (cale de 600 de km.!) până am prins un tren, după care au urmat o mulţime de „пересадки”-transbordări, cu pauze relativ lungi, în diverse localităţi neocupate de nemţi, unde in majoritatea lor existau deja puncte de ajutor pentru evacuati.
Constatarea pe care o fac, tot subiectiv, este că în acest exod, pe „drum” nu a existat nici urmă de antisemitism, toţi cei 18 milioane (cât populaţia României de atunci!) aveau o singură naţionalitate: „беженцы”, în traducere mot a mot = fugari, sau pe sens = refugiaţi. Dar Holocaustul a funcţionat din plin – pentru cei rămaşi.
@Sfartz Pincu
> V-ati tradat principiile privind documentarea inainte de a scrie !
Până la ultimul dv. comentariu aţi argumentat, în esenţă, pe bază de amintiri din copilarie şi a fanteziei dv. nemărginite (exemplu: zeci de milioane de oameni evacuaţi în primele săptămâni de război).
Eu am venit cu amintiri ale martorilor oculari (adulţi) şi cu citate şi cifre dintr-o carte excelentă.
> Si Va rog sa ramaneti pe subiect-„Evacuarea din 1941” -fara contorsiuni,in alte directii !
Subiectul meu central a fost evacuarea evreilor sovietici în timpul războiului. Mă abat rar de la subiectele în discuţie, spre deosebire de dv., aşa că atenţionarea este de prisos.
> Citit Va rog acest material,ca sa constatati, ca ati facut afirmatii total gratuite,privind evacuarea din fata masinii de razboi germane,facuta si organizat si eficient !
Nu este treaba mea să citesc materialele găsite de dv. şi să încerc să ghicesc ce vi s-a părut relevant în ele. Aşa cum v-a scris şi Alexandru, este în sarcina dv. să extrageţi din materiale părţile pe care le găsiţi importante şi să le citaţi, arătând concret cu ce am greşit.
Am citit totuşi şi materialul de la dv., şi cele legate de el, indicate de Alexandru. Nu am găsit nimic care să contrazică cele afirmate de mine. Nu este de mirare, deoarece eu NU m-am concentrat în comentariile mele pe „Evakuarea-ca o industrializare”, titlul lucrării către care daţi linkul.
> Poate il traduceti Dvs. pentru cititori,ca doar stiti limba rusa!-in loc sa blamati tot si toate-despre URSS.
Nu am de ce să-l traduc, deoarece se referă prea puţin la evacuarea persoanelor, şi în special al evreilor, cei mai vulnerabili dintre toţi. Cifra de 1 milion de evrei sovietici civili, asasinaţi de hitlerişti & Co., nu este contestată nicăieri. Faptul că ştiu bine limba rusă nu este un motiv serios să o fac.
> Ar avea un efect necesar autocritic!
Nu am nimic să-mi reproşez, spre deosebire de dv. Spusele dv. îmi amintesc despre necesitatea imperativă a criticii şi autocriticii, propagată în perioada comunistă, perioadă care v-a marcat profund.
> Eu ma retrag,sunt satul de clejomanie !
Fiecare îşi alege momentul propriu când consideră că este timpul să se retragă. Dv. aveţi şi experienţa necesară, deoarece în ultimii doi ani aţi făcut-o de două ori, revenind cam după câte o lună în prim plan. Actualizare: am constatat că retragerea dv. a durat de această dată doar o zi, ceea ce arată importanţa experienţei acumulate şi a cunoaşterii de sine prin ea.
Consider că aţi fost tratat foarte corect pe ACUM.
@Sfartz Pincu
Afirmaţia dv. principală din comentariul datat „08.07.2017 la 7:17” este:
> Am citit sursele indicate, şi din ele rezultă, inclusiv punctul de vedere al lui Kumanev, scara uriaşă la care s-a produs aceat „exod” !
N-a contestat nimeni scara uriaşă a evacuărilor, cuvântul însemnând evacuarea spre est a întreprinderilor industriale, a kolhozurilor, instituţiilor politice, administrative şi represive, a instituţiilor ştiinţifice şi culturale, a rezervelor alimentare, a materiilor prime şi a „altor bunuri materiale”, precum şi a unor cetăţeni.
Din referinţe reiese că în ce-i priveşte pe cetăţeni, au existat, după felul în care au fost evacuaţi, două categorii:
– cei evacuați mai mult sau mai puţin ordonat, cu întreprinderile şi instituţiile menţionate mai sus, cu organe de partid şi de stat, deţinuţi din penitenciare şi deportaţi, etc., şi
– cei care s-au evacuat (au fugit) singuri, în dezordine, căutând/aşteptând disperaţi trenuri, în care au „călătorit” mai rău decât animalele
Toate astea le-am afirmat şi eu, şi le-au confirmat studiile respective.
Numai că obiectul discordiei între mine şi dv. n-au fost astea, ci afirmaţia dv. că în primele săptămâni de război au fost evacuaţi ordonat zeci de milioane de oameni
Studiile respective dezmint clar această afirmaţie. N-au fost zeci de milioane, ci în jur de 17 milioane, şi nu pe parcursul câtorva săptămâni, ci până la sfârşitul lui 1941, şi nu au fost evacuaţi, ci în imensa lor majoritate s-au evacuat spontan, de capul lor, deoarece autorităţile i-au lăsat de izbelişte.
Din fericire s-a evitat o imensă catastrofă umanitară prin aceea că autoritățile s-au gândit într-un târziu să canalizeze puhoaiele de refugiaţi, punând la dispoziţie trenuri cu rute prestabilite de autorităţi, precum şi o anume aprovizionare cu hrană şi asistenţă medicală pe parcurs.
Sursele mele şi ale dv. confirmă afirmaţia mea că 17-18 milioane este numărul total de oameni refugiaţi în est, şi anume transportaţi de căile ferate. Cifra vine din evidenţele căilor ferate, pentru care 17-18 milioane este cifra pentru toate categoriile de persoane reunite:
всего до конца 1941 года было перевезено … 18 млн человек, бросивших свои дома и имущество,— это цифра, зафиксированная транспортниками [adică vine din statisticile căilor ferate].
PS: „ am văzut un munte de grâu aprins de soldaţii ruşi, şi acum am aflat că erau indicaţiile directe ale lui Stalin,” Poate voi reveni asupra acestei pagini tragice, de care mă mir că nu ştiaţi; eu ştiam de cel puţin 40 de ani de tactica „pământului pârjolit” şi de tragediile pe care le-a cauzat.
Despre „тактика выжженной земли” se învăţa şi la şcoală şi era o mândrie pentru sovietici.
@ Alex Leibovici
1. Referitor la expresia folosită de mine, că „zeci de milioane” de oameni au fost evacuaţi din faţa ocupaţiei naziste în anii 1941-1942, încerc s-o „dreg” cu nişte suplimente.
Există şi date cu privire la evacuarea pe cale maritimă şi pe râurile interne. Ele indică o cifra de cca. 1 milion de persoane transportate pe aceste căi ! Şi încă un milion de persoane care s-au refugiat la cunoscuţi, aşa că în total obţinem o cifra de cca. 20 milioane, ceea ce deja justifică expresia mea privind evacuarea a „zeci de milioane” !
2. Dar să trecem la o problema mult mai serioasă, şi anume: dacă Puterea sovietică, cunoscând deja pericolul specific privind pe evreii din zonele ocupate unde nemţii aplicau politică de „Juden frei”, a luat măsuri speciale pentru evacuarea cu prioritate a evreilor săi, existând date că totalul evreilor din zonele apusene se ridica la cca. 4.800.000 ??
Mă bazez pe faptul că cea mai sigură sursă de informaţii în acest aspect este Iad-Vashemul, şi întradevăr am găsit acest link : http://www.yadvashem.org/yv/ru/education/learning_environments/families/evacuation.asp
– din care evidenţiez doar acele pasaje care privesc aspectul în discuţie, adică, repet: dacă a existat o grijă oficială a ruşilor pentru salvarea evreilor „săi”?
În link-ul citat se spune: (traducere din rusă a subs.):
@Sfartz Pincu
> 1. Referitor la expresia folosită de mine, că „zeci de milioane” de oameni au fost evacuaţi din faţa ocupaţiei naziste în anii 1941-1942, încerc s-o „dreg” cu nişte suplimente.
Este un exemplu flagrant de „manevrabilitate” intelectuală. Până şi pe dv. vă citaţi incorect, ascunzând unor cititori neavizaţi cele afirmate de dv. înainte, şi anume, citez:
Cum se face că intervalul atât de contestabil şi contestat de „primele săptămâni” s-a transformat în mod magic în ”anii 1941-1942″? Nu cumva transformarea se datorează faptului că în această ultimă formulare nu a rămas mare lucru de contestat şi încercaţi să ieşiţi astfel basma curată?
>> Si Va rog sa ramaneti pe subiect …
Este ce mi-aţi scris mie înainte în firul de discuţie, tocmai dv., care o cotiţi fără jenă şi continuaţi apoi să peroraţi!
Referitor la articolul din care citaţi foarte selectiv, voi cita în primul rând o parte care se referă la începutul războiului, când primele au fost atacate teritoriile nou alipite la URSS (ce aparţineau înainte Poloniei, stat împărţit şi desfiinţat în urma agresiunilor Germaniei naziste şi URSS comuniste).
Aceste cifre ne arată cât de puţini evrei au reuşit să se salveze in teritoriile vestice ale URSS. Pentru a trage concluziile ce se impun, citez direct din articolul la care aţi dat linkul:
Un citat revelator despre situaţia generală:
Rezultatul global a fost că incredibil de mulţi evrei, abandonaţi de guvernul URSS, au fost asasinaţi de nazişti şi aliaţii lor pe teritoriul URSS, iar o altă mare parte a reuşit să se salveze singură, prin enorme suferinţe, aşa că este bine să o lăsaţi mai moale cu afirmaţiile dv. despre cum i-a salvat URSS pe evreii sovietici de nazism.
@Sfartz Pincu
Să le luăm la rând, cu numerotarea dv.
La punctul (1):
Încercaţi să „dregeţi” (expresia dv.!!) cu nişte „suplimente” chestia cu „zeci de milioane”. Pentru asta adăugaţi la calea ferată un milion pe cale maritimă şi fluvială şi un milion care s-au refugiat la cunoştinţe. Accept, nu discut, deşi ar fi de discutat. Oricum, 17-18 milioane este o aproximaţie.
Deci zicem că au fost „câteva zeci de milioane”. Dar mai rămân două elemente esenţiale (de care nu vă mai ocupaţi):
– nu au fost în niciun caz „în primele săptămâni”, ci primele 5-6 luni, şi
– marea majoritate a acestora nu „au fost evacuaţi”, ci s-au evacuat singuri, statul sovietic dându-le voie să folosească trenuri marfare care mergeau spre est
Cum nu contestaţi astea, o să presupun că sunteţi de acord. Spuneţi dacă nu sunteţi de acord. În orice caz, toate sursele amintite de mine şi de dv., inclusiv aceasta de la Yad Vashem, confirmă aceste concluzii.
La punctul (2):
Aici căutaţi răspunsul la întrebarea „dacă Puterea sovietică… a luat măsuri speciale pentru evacuarea cu prioritate a evreilor săi”. În acest subiect era interesat în principal V. Manta, dar vin şi eu o observaţie.
Citaţi un articol în limba rusă de la Yad Vashem., în care autorul spune – în traducerea dv. – următoarele:
„Totuşi este greu să contrazici faptul că această situaţie [ponderea mai mare a evreilor printre evacuaţi/refugiaţi] a ar fi fost rezultatul politicii URSS de salvare a evreilor”
Este o frază mai întortochiată, care vrea să zică, în fond, că URSS a avut o politică specială, mai favorabilă, pentru evacuarea evreilor.
Numai că, citită în context, interpretarea (traducerea) asta nu are sens. De fapt, originalul zice că:
„Однако трудно спорить с тем, что это не было результатом политики СССР по спасению евреев, а скорее результатом того, что евреи понимали всю опасность своего положения…”
pe care eu îl înţeleg/traduc astfel:
„Este însă dificil de contestat faptul că aceasta [ponderea mai mare a evreilor printre evacuaţi/refugiaţi] NU a fost rezultatul politicii URSS de salvare a evreilor, ci mai degrabă a faptului că evreii înţelegeau întregul pericol al situaţiei lor…”
Înţeles în felul acesta, fragmentul se integrează bine în context şi confirmă că guvernului sovietic nu i-a păsat de evreii săi, deşi, spre deosebire de mai toate categoriile, erau în pericol de moarte sigură dacă nu fugeau.
O ipoteză
După ce am citit destul de multe lucruri legate de evacuarea evreilor sovietici, m-am întrebat cum de, în condiţiile în care transportul lor nu reprezenta oficial o prioritate guvernamentală, totuşi atâtia evrei au reuşit să se pună la adăpost în Est folosind marfarele.
Cred că răspunsul rezidă într-o consecinţă colaterală a unei decizii a guvernului sovietic, care se referea la folosirea raţională a transporturilor. Prin această decizie s-a interzis transportarea vagoanelor goale, fiind vorba despre cele ce se întorceau, după ce au adus din Estul URSS în Vest cantităţi enorme de arme, tancuri, tunuri, muniţii şi combatanţi.
A reumple aceste mii şi mii de vagoane era o sarcină dificilă, deoarece nu era uşor de organizat ceva în condiţiile învălmăşelii şi panicii ce domnea în Vestul URSS-ului datorită invadatorului care avansa vertiginos.
În aceste condiţii cel mai uşor era pentru cei de la căile ferate să lase să se umple cu refugiaţi (în marea lor majoritate evrei) vagoanele golite, lucru tolerat într-o oarecare măsură, şi să-i ducă apoi mai mult sau mai puţin pe unde se nimerea, când se nimerea şi acolo unde se potrivea cu viitorul drumul al vagoanelor.
Se mai adăuga şi dorinţa de înţeles a conducătorilor de trenuri de a ieşi cât mai repede din zonele supuse bombardamentelor inamice.
Este o ipoteza care mie mi se pare plauzibilă şi în concordanţă cu sursele, totul plecând de la constatarea generală că guvernului sovietic i-a păsat prea puţin de evreii săi aflaţi la ananghie (aşa cum a scris şi Alexandru).
Săptămâna trecută, într-o zi destul de încărcată pentru Congres, Agenția de Cooperare în domeniul Apărării din S.U.A. a notificat legiuitorilor despre contracte de vânzare a armelor. Așa cum a sfătuit DSCA, Departamentul de Stat al SUA, a aprobat planurile de a vinde în Australia o serie de rezervoare/tunuri de 120 mm, de a lansa rachete Hellfire în Olanda și de a vinde României un sistem de apărare antiaeriană Patriot și rachete de 3,9 miliarde de dolari.
Agenția americană de securitate în domeniul securității în domeniul apărării (DSCA) nu au dat motivul pentru care dorește să facă vânzarea, garantând că rachetele Patriot „vor îmbunătăți securitatea unui aliat al NATO”, „vor descuraja amenințările regionale” și „vor proteja împotriva agresiunii”. Securitatea împotriva (și a amenințărilor și a agresiunii) a fost lăsată subinteleasa. Dar chiar în partea dreaptă a hărții Romaniei,se află umbra Rusiei, care a invadat două state prietene cu NATO în ultimul deceniu și poate ca-i va fi foame pentru mai mult.
Actuala istorie a agresiunii din regiune de catre Rusia, explică de ce România dorește să cumpere patrioții.
Wanda, ai tradus gresit, nu poate fi vorba de rezervoare, pe astea le fabrica oricine, cred ca e vorba de tunuri de 120mm., iar Moldova acum cel putin si-a schimbat orientarea dinspre Bruxelles spre Moscova, crescand cu mult apropierea pericolului de care ai amintit (putin cam, doar tangent-la pericolul real 100%!).
@ Pincu Sfartz
Vă mulțumesc pentru corecție!Sint sigura ca aveti dreptate!
Am corectat.
@ Wanda
„Guvernul Australiei a cerut vânzarea eventuală a șase mii treizeci de runde de proiectile de tanc M865 de 120 mm … și opt mii șase sute runde de proiectile de tanc M1002 120 mm … Sunt incluse, de asemenea, serviciile tehnice din partea guvernului S.U.A., datele tehnice și alte elemente conexe de suport logistic și de program. Costul total estimat al programului este de 50 milioane USD”. Sursa
@Sfartz Pincu
> Daca vreti si va intereseaza adevarul, vorbiti cu cei care au fost evacuati …
Să vedem ce spune cineva din acele vremuri, care a vorbit în numele celor aflaţi la ananghie, şi anume un membru al Comitetului Antifascist Evreiesc, organizaţie care a activat oficial în URSS, până când a fost desfiinţată cu brutalitate de autorităţi.
Deci afirmaţia dv. precum că „… evacuarea din fata masinii de razboi germane,facuta si organizat si eficient !” nu stă nicicum în picioare. Constat că sunteţi şi de această dată o victimă (consentante!) a maşinii de propagandă sovietice.