Loading

caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Romania



 

Cum a scăpat șefa DNA de revocare

de (3-4-2017)
1 ecou

 
Frica liderilor români de reacțiile venite din afară salvează și de data aceasta Justiția autohtonă.

Ministrul Justiției Tudorel Toader a avut în discursul său de miercuri o lungă pledoarie împotriva Direcției Naționale Anticorupție, ca urmare a evaluării procurorilor șefi pe care a făcut-o „personal” în ultimele două săptămâni.

Pretextul evaluării este decizia Curții Constituționale care a decis acum o lună că a existat un conflict constituțional între puterile statului, fiindcă DNA a făcut descinderi la guvern pentru a cerceta cum a fost adoptată Ordonanța de Urgență numărul 13.

Judecătorii Curții au stabilit că procurorii DNA pot ancheta doar faptele de coruptie ale membrilor Guvernului, nu si modul de elaborare a unor acte normative.

Pe parcursul a 19 pagini, ministrul Justiției susține, folosind cadrul legal și diferite decizii ale Curții Constituționale, că DNA „și-a arogat” în mod „indiscutabil” o competență „pe care nu o avea” și „și-a asumat o atribuție pe care nu o avea”.

Tudorel Toader a mai spus că „derapajele” Direcției Naționale Anticorupție „nu pot fi justificate prin invocarea dezideratului combaterii corupției” și a propus un mecanism de monitorizare a procurorilor.

Criticile ministrului Justiției reflectă disprețul majorității parlamentare față de procurori în general și față de procurorii anticorupție în particular.

Șeful Senatului și lider ALDE Călin Popescu Tăriceanu a cerut demisia Codruței Kovesi, șefa DNA, deîndată ce procurorii au început să cerceteze modul în care a fost elaborată și adoptată Ordonanța de Urgență numărul 13, cea care a scos oamenii în stradă fiindcă modifica în puncte sensibile Codurile penale, inclusiv prin dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu.

Cu toate că întrega evaluare a ministrului Justiției este negativă, concluzia raportului său este pozitivă. Altfel spus, Tudorel Toader nu a cerut demisiile procurorului general și șefei DNA, deși s-a căznit să scoată în evidență că lucrurile nu merg de loc bine sub cei doi.

În special Codruța Kovesi a fost vizată de criticile ministrului, pentru a le răsplăti așteptările celor care l-au adus în funcție și pentru a rămâne consecvent cu propriile poziții pe care le-a avut în perioada în care a fost judecător la Curtea Constituțională.

Acum două săptămâni, ministrul Justiției vorbea despre eventuala revocare din funcție a șefei DNA, Codruța Kovesi și a procurorului general Augustin Lazăr.

Miercuri a anunțat că cei doi trebuie să rămână, dar această concluzie nu pare să fie nici dorința lui, nici a liderilor coaliției de guvernământ, ci mai degrabă răspunsul ministrului român al Justiției după întâlnirile pe care le-a avut cu ambasadorul american acreditat la București și cu liderii europeni la Bruxelles.

Pe de altă parte, chiar dacă ministrul ar fi vrut să-i dea jos pe cei doi el n-ar fi avut cum face asta, pentru că singurul care îi poate da la o parte este Președintele României, cel care de altfel îi și numește în funcție pe procurorii șefi.

Frica liderilor români de reacțiile venite din afară salvează și de data aceasta Justiția autohtonă, care tinde să devină o redută împotriva căreia se dau tot mai multe bătălii.

Sabina Fati, 29 martie 2017

Preluat cu permisiune de pe situl Europei Libere.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Victor Manta: (6-4-2017 la 14:01)

    > Pretextul evaluării este decizia Curții Constituționale care a decis acum o lună că a existat un conflict constituțional …

    Poziţia partizană a ziaristei Fati apare şi din alegerea cuvintelor. De ce să scrie „pretextul” acolo unde ar trebui să apară „motivul”? CCR a constatat un lucru grav în activitatea DNA, pe care l-a criticat cu claritate. De ce ar fi atunci reacţia celui responsabil pentru activitatea DNA, şi anume Ministrul Justiţiei T. Toader, un „pretext”?

    > Criticile ministrului Justiției reflectă disprețul majorității parlamentare față de procurori în general și față de procurorii anticorupție în particular.

    Acuzaţia de „dispreţul” etc. nu este în nici un fel motivată, ci luată ca o axiomă, dezvăluind astfel modul de gândire a autoarei articolului, care parcă crează motive pentru a demonstra apoi concluziile la care doreşte să ajungă.

    > Cu toate că întrega evaluare a ministrului Justiției este negativă, concluzia raportului său este pozitivă. Altfel spus, Tudorel Toader nu a cerut demisiile procurorului general și șefei DNA, deși s-a căznit să scoată în evidență că lucrurile nu merg de loc bine sub cei doi.

    S-a „căznit”? Pentru ce, atunci când CCR a spus clar şi răspicat cu ce a greşit d-na Kovesi şi cei din subordinea ei? Iar ceea ce consideră d-na Fati că ar fi „pozitiv” nu arată la fel în cele spuse de dl. Toader:

    „Eu am făcut acea evaluare, pe care articolul 132 din Constituţie mi-o permitea, că si eu consideram că e un derapaj, dar nu am uitat că legea 303 permite evaluarea procurorilor pe fond şi voi dispune un audit extern care să verifice nu DNA şi Parchetul General, ci şi DIICOT, pentru că procurorii din România, cei 2 650 procurori, funcţionează în structurile de bază”.

    Aflăm din diferitele declaraţii ale d-lui Toader că el nu a putut analiza cazuri concrete, particulare, din activitatea DNA, ci s-a limitat la o privire de ansamblu. Ce a constatat a fost că o analiză mai fină se impune, iar metoda potrivită pentru aceasta ar fi auditul. Realizarea auditului nu intră în sarcinile şi competenţele ministrului justiţiei, datoria lui fiind să-l lanseze la nevoie, iar apoi să analizeze concluziile acestuia şi să ia măsurile corespunzătoare.

    > Frica liderilor români de reacțiile venite din afară salvează și de data aceasta Justiția autohtonă, care tinde să devină o redută împotriva căreia se dau tot mai multe bătălii.

    „Bătăliile” legate de justiţie nu sunt ceva neapărat negativ sau neobişnuit. Un exemplu este lupta prezentă din cadrul parlamentului SUA, care se dă pentru completarea unui loc rămas vacant din Curtea Supremă, adică pentru poziţia doar unuia dintre cei 9 judecători prevăzuţi de legislaţie.

    Cât despre „frica” politicienilor români faţă de „reacţiile” externe, această idee dă apă la moară multor naţionalişti şi xenofobi care susţin că de fapt România este condusă din afara ţării. Aşa să fie oare şi este în acest caz vorba de o frică salvatoare a justiţiei române, sau de riscul unor blocaje instituţionale viitoare?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.159.90.0