Loading

caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Extern



 

Trump e secundar

de (12-2-2017)
25 ecouri

E de pe acum sigur că acest spațiu și multe alte spații de comentariu ar putea fi înghițite, săptămânal, în următorii patru ani, de comentarii pe tema Donald Trump: ce a mai zis Trump? ce a mai făcut Trump? ce boacănă a mai izbutit Trump? Mai mult, nu e imposibil de imaginat situația absurdă în care toate ziarele, site-urile, posturile de radio și televiziune s-ar putea ocupa, de acum înainte, numai și numai de problema Trump.

Evident, așa ceva nu s-a mai pomenit. Nu există, în palmaresul atât de vast și frământat presei de actualitate politică, o situație asemănătoare. Pare greu de explicat cum anume s-a ajuns la această situație extremă care combină supraproducția, obsesia și pasiunea – dacă nu cumva această alăturare furioasă de trăiri n-ar trebui numită orbire. Pare greu dar nu e, de fapt, chiar atât de complicat. Spectacolul și surpriza sunt considerabile, dar explicațiile din spatele acestei izbucniri sunt, totuși, la îndemâna privitorului.

Trebuie spus de la bun început: Trump-mania sau, mai curând, Trumpofobia nu e rezultatul celebrității. Donald Trump, miliardarul star de televiziune, era faimos mult înainte de a fi ales Președinte. În plus, Trump nu e singura figură care atrage atenția într-o lume de-a dreptul dependentă de viața și faptele celebrităților. Nici deciziile noului Președinte nu pot explica tot. În fond, Donald Trump nu e primul Șef de Stat american care ia decizii grave sau discutabile. În ultimii 50 de ani, destui alți Președinți americani au trimis Statele Unite în războaie, au reglat sau dereglat mersul economiei sau au schimbat viața societăților din părți îndepărtate ale lumii (de pildă, fostul lagăr socialist est-european). Evident, în mai puțin de o lună la Casa Albă, Donald Trump nu avea cum să facă sau să desfacă atâtea. Trump e un caz, până acum unic, de Președinte american care își începe mandatul în condiții de publicitate și ostilitate extreme. Trump a fost declarat, din prima zi, un eșec, o soluție ilegitimă, un dictator ascuns, o figură vag inspirată de Hitler – în general și în detaliu o întruchipare a răului. Nu există precedent în materie. Nici un Președinte american nu a fost, din prima zi și, foarte probabil, până în ultima zi de mandat, comentat, defăimat, criticat și contestat 24 de ore din 24 de mediile de informare, în stradă și de adversarii politici de la stânga, dar și de o parte din presupușii aliați de la dreapta.

Înțelesul acestei stări, până la urmă nesănătoase, vine din chiar candidatura și, apoi, victoria lui Trump. Și anume din împrejurarea că Donald Trump a sfidat, a provocat și, apoi, a învins întreg sistemul politic și establishment-ul economic, artistic și media american. Mai exact spus, Trump a candidat singur și a învins atât partidul Republican cît și Partidul Democrat, plus presa, lumea academică și, în genere, partea cea mai elevată și mai bine plasată a societății („lumea bună” – cum s-ar spune). Sigur, toate aceste victorii au fost posibile și pentru că, totuși, cineva a votat pentru Trump. Asta ne spune că restul societății americane l-a votat pe Trump, deși a auzit aceleași lucruri care au provocat oroarea lumii bune. E vorba de aproximativ jumătate din cetățenii americani cu drept de vot, mai exact de acea parte a societății americane care există statistic, dar nu e prea luată în seamă.

O privire generală și nepartizană ne spune ceva banal: societatea americană și-a pierdut unitatea. Asta nu înseamnă că americanii nu erau împărțiți, așa cum e natural, după criterii și valori politice de stânga sau de dreapta. Înseamnă ceva mult mai serios: că nimic nu mai leagă viața celor ce trăiesc în aceeași țară, dar au opțiuni politice diferite. Pe parcursul unui proces lung și ireversibil care a început, după cum cred mulți sociologi, acum mai bine de 50 de ani, America a încetat să mai fie o națiune omogenă politic și a devenit spațiul în care trăiesc două lumi complet diferite și opuse. Ruptura are un contur ușor de deslușit pe hartă. În mare, e vorba, pe de o parte, de așa numitele „elite de coastă” sau litorale, adică de populația care trăește în statele de la limita de vest și de est a Statelor Unite. Exemple clare: California și New York. Pe de altă parte, e vorba de populația care trăiește în marele bazin central al Statelor Unite, în așa numitul Midwest. Exemple la fel de clare: Nebraska și Kansas.

Despărțirea e profundă și nu ține mereu de geografie. Lumea americană de pe coastă e urbană, educată, foarte legată de modul de viață modern al rețelelor de informare, mai mult necăsătorită sau cu familii fără copii, foarte mobilă și deschisă la contacte și afaceri cu restul lumii, mare amatoare de artă și expresie nouă, sensibilă la modă, film, arhitectură, aproape în totalitate ruptă de Biserică și convinsă că menirea Americii e să repare sau să plătească pentru injustiția, sărăcia și tulburările care frământă restul lumii. Cealaltă componentă a lumii americane e cu totul diferită.

Lumea americană din centru și din afara marilor zone urbane de pe coastă e mult mai ușor de descris pentru că are una și aceeași problemă: pierde sau a pierdut tot. E vorba de oameni cu studii mai puține, legată de orașe mici și tradiții pierdute prin alte părți, angajată sau, mai precis, concediată în marea industrie, minerit, agricultură, amatoare de muzică populară (country) și spectacole simple, fidelă sporturilor americane tipice, mai ales fotbalului american, cu familii numeroase și, în genere, cu o viața religioasă activă.

În 50 de ani, diferențele și neînțelegerile între aceste două lumi au crescut. Către sfârșitul anilor ’90, lumea producătorilor și muncitorilor din centrul Americii a fost lovită devastator de două noutăți: schimbarea de tehnologie, care a eliminat o parte a așa numitelor industrii intensive și globalizarea, adică exportul de producție către piețe de muncă mult mai ieftine, în special în Asia. În ambele cazuri, noutățile au însemnat șomaj agresiv și declasare. Aproape toată zona de centru a sărăcit și a căzut, fizic, în depresie. Un val de alcoolism și consum de droguri dure a clătinat viața a zeci de milioane de americani. Imaginea scindată a Americii nu e cu totul nouă sau nemaiîntâlnită. Rupturile tehnologice au mai provocat asemenea despărțiri și căderi în alte timpuri și locuri.

Dar lucrurile nu s-au oprit aici. Astfel, în vreme ce lumea din centrul Americii a rămas pe loc și, depășită de schimbare, a început să își numere ghinioanele, lumea de pe coastele Americii a dezvoltat rapid o mentalitate radicală. Grupuri sociale numeroase din zonele de coastă au ajuns la concluzia că trăiesc într-o lume separată și suficientă, în care totul merge bine și trebuie să meargă și mai bine. A fi la zi și activ, a manifesta compasiune și angajament justițiar, a sancționa și detesta valorile clasice americane au devenit obligații, până aproape de disciplina de cult. Mai important, succesul și supremația morală, politică și academică a acestor grupuri au generat convingerea că acest mod de viață e nu numai separat dar și îndreptățit la unicitate. Cu alte cuvinte, „lumea bună” a început să creadă că modul ei de viață e singurul corect și că, prin urmare, trebuie extins și impus peste tot. Asta a transformat restul societății într-un grup refractar care trebuie reeducat. Treptat suspiciunea generală de rasism, naționalism și grobianism a devenit automată și a fost lipită de toți cei ce nu împărtășesc sau susțin valorile elitei.

De pe la începutul anilor 2000, societatea americană a intrat într-o fază complet nouă, derutantă și riscantă. Așa numitele elite, adică marile corpuri profesionale de calificare superioară, au început creadă și să facă politică renunțând, de facto, la buna tradiție americană a pluralismului. Elitele au ajuns la concluzia că liberalismul [în sens American/n.red.] lor radical e totuna cu democrația și invers. Cu asta, America a făcut pasul spre situația unei națiuni în criză. O națiune în care una din părți socotește simpla existență a celeilalte părți un afront și un pericol pentru democrație. Altfel spus, o națiune politică în care componenta liberală crede că partea conservatoare nu are dreptul la putere și, poate, la existență. Acest viraj e un caz tipic de ideologizare a vieții, adică un salt care marchează trecerea de la politică la comportamentul para-religios. Cineva începe, adică, să creadă că se află în posesia Ideii unice care exclude, firește, orice altă idee.

Așa arăta America în care a apărut fenomenul Trump. Și asta explică de ce victoria lui Trump a fost declarată, din primul minut, o erezie, un act ilegitim, ceva real dar fără drept la existență. În consecință, mediile elitelor au intrat în război total cu Președintele Trump. Orice cuvânt și orice decizie a Președintelui Trump este și va fi declarată, în cel mai bun caz, o eroare și, în cel mai rău, o crimă. Discuția despre îndreptățirea rațională a cutărei decizii luate de Trump a devenit perfect inutilă. În lumea rațională, Trump poate greși sau poate avea dreptate, poate lua mai multe decizii greșite decât corecte sau invers. În noua lume ideologică americană, Trump nu poate lua decât decizii greșite sau criminale.

Într-un fel, mandatul lui Trump a luat, deja, sfârșit, pentru că el nici n-a existat vreodată. Efectul verbal și vizual al acestei anomalii e spectacolul mediatic uluitor la care asistăm. Dată fiind supremația partizanilor stângii în mediile de informare și academice, spectacolul public este, în mod garantat, o cruciadă fără limite, prizonieri și nuanțe împotriva lui Trump. Nimic nu poate opri acest curent pentru că purtătorii lui sunt într-o dispută existențială, nu într-un conflict politic. Iar problema cu care se confruntă America nu e, așa cum repetă mass media, Donald Trump, ci dispariția națiunii politice omogene și înlocuirea ei cu un conflict intern. Culmea, în plină manie Trump, Trump e un personaj secundar.

Traian Ungureanu, 7-9 februarie 2017

Preluat cu permisiune de pe situl Europei Libere.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Nicu Adrian Udriște: (12-2-2017 la 21:14)

    Trump este efectul și, totodată, victima internetului și a mass media. Trump este un actor perfect, limbajul său sună distinct, clar, simplu, ca niște scenarii de film, dovadă că are experiența televiziunii și a scenariilor: facem un zid inexpugnabil la frontiera cu Mexicul; NATO e un business, plătiți și voi, nu numai noi; America e prea generoasă cu străinii, să nu mai vină, în primul rând, cei perciuloși (imigranții ilegali dinspre America Latină, musulmanii din 7 state arabe…); „Brexit is a smart decision”; „Let’s make America great again” (colosal slogan, ca și cum încă nu ar fi, deci un fel de vorbă a lui Păunescu „vom fi ce-am fost și mai mult decât atât”); etc.
    În fața acestor mesaje clare, multe violente, cetățeanul american educat este derutat, descumpănit… Nu știe cum să reacționeze, cum să interpreteze faptul că acest limbaj dur, clar, distinct, nu rareori violent, aduce a „Deutschland über alles” (Let’s make America great again”). Deloc surprinzător, doctrina lui Trump și victoria lui sunt lăudate de Viktor Orbán, așa de bălăcărit de administrația Obama ori de Beata Szydło, de asemenea muștruluită și de Obama și de U.E…. și dna Le Pen se consideră din aceeași familie politică!
    Lumea este în schimbare, la fel și „elitele americane”, cum le numește autorul, adică cei care fac istoria reală, socială, culturală… Într-o democrație participativă, pe care Occidentul încearcă să o impună de prin anii ’70, asemenea reacții sunt firești. În comunicarea interumană nu este suficient să spui ceva, este extrem de important CUM spui acel ceva. De ex., îi poți spune cuiva, oricui, „știți, greșiți, nu este așa” sau îi poți spune „ești un bou, du-te dracu’ d-acilea”. „Elita americană”, ca și cea europeană, reacționează negativ la modul din urmă de exprimare.
    Altfel, este de așteptat ca noua administrație să aibă o viziune clară pe teme cărora fosta administrație nu le-a răspuns ori le-a răspuns prost, mai ales în politica externă: Irak, Siria, Libia sunt mari eșecuri. Este de așteptat ca noul președinte, a cărui soție este din Slovenia, să aibă o sensibilitate mai mare pentru zona noastră, a sud-estului European. Ieri auzeam că guvernul sloven ar fi propus lui Trump și lui Putin ca prima lor întâlnire să fie la Ljubljana. Mi se pare un gest frumos și elegant, de nerefuzat, cum ar zice d-l Dragnea (ei, mă mai scap și eu…) Este foarte posibil ca, după acest început oarecum bizar, mandatul lui Trump să fie unul de succes. Deocamdată, multe sunt numai vorbe. Trump ar trebui să explice de ce politicieni considerați nedemocrați (Viktor Orbán, Beata Szydło, Marie Le Pen…) se socotesc din aceeași familie ideologică-politică asemeni lui Trump.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Victor Manta: (12-2-2017 la 21:58)

    > Către sfârșitul anilor ’90, lumea producătorilor și muncitorilor din centrul Americii a fost lovită devastator de două noutăți: schimbarea de tehnologie, care a eliminat o parte a așa numitelor industrii intensive …

    Nu sunt sigur la ce se referă autorul, deoarece se poate vorbi despre industrii ce necesită investiţii intensive de capital, dar şi despre unele care cer o muncă fizică intensivă, efectuată deseori în condiţii dificile.

    Schimbările de tehnologie au tot existat şi au tot avut impact. Oare ce s-a schimbat „devastator” la sfârşitul anilor ’90 în „centrul Americii” din acest punct de vedere?

    > … globalizarea (a doua noutate – vm), adică exportul de producție către piețe de muncă mult mai ieftine, în special în Asia.

    Cred că este o definiţie mult prea limitativă pentru „globalizarę”, care nu ţine seama de avantajele pentru consumatori, de exemplu prin ieftinirea producţiei importate. Ceea ce nu se mai cheltuieşte în plus pe unele produse, eliberează noi resurse financiare pentru achiziţionarea produselor altor industrii, mai de vârf, sau pentru prestaţii suplimentare de servicii.

    > În consecință, mediile elitelor au intrat în război total cu Președintele Trump.

    Poate că se merită unii pe alţii.

    > Culmea, în plină manie Trump, Trump e un personaj secundar.

    Asta n-aş zice-o, datorită influenţei mari pe care o are Trump de aici încolo, ca preşedinte, asupra multor aspecte ale vieţii a milioane de americani, şi nu numai a lor. De exemplu lozinca sa legată de aducerea joburilor înapoi în America sa natală, aplicată pe scară largă, riscă să afecteze în mod negativ SUA, dar şi întreaga economie mondială.

    Nu de joburi de mai slabă calificare, ce se găsesc şi în afara graniţelor, are nevoie o ţară lider tehnologic mondial, care doreşte să-şi menţină impactul şi nivelul de viaţă.

    Desigur că tranziţiile tehnologice trebuiesc observate din timp, şi luate măsuri de corecţie (cel mai bine de piaţa liberă însăşi, şi nu stat prin finanţări ce perpetuează agoniile şi întârzie recalificările), ceea ce permite reducerea efectelor negative ale schimbărilor.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Nicu Adrian Udriște: (25-2-2017 la 12:41)

    Declarațiile recente ale lui Trump despre Suedia și, ieri, despre Paris îl fac tot mai puțin digerabil ca politician minimal serios. Reacția lui Hollande, el însuși discutabil, este firească: nu am ce comenta. Mă întreb ce ar putea comenta. Că avem de-a face cu un politician senil și, parțial cel puțin, iresponsabil?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 1

  • Victor Manta: (25-2-2017 la 19:04)

    @Nicu Adrian Udriște

    > Declarațiile recente ale lui Trump despre Suedia … îl fac tot mai puțin digerabil ca politician minimal serios.

    Trump nu citeşte ceea ce scrieţi aici şi deci nu poate să vă răspundă. Puteţi dv. să publicaţi o statistică oficială a criminalităţii actuale în Suedia, din care să se vadă clar că Trump se înşeală? Prin aceasta aţi arăta că sunteţi un comentator mai „digerabil”.

    > Mă întreb ce ar putea comenta (Hollande – vm). Că avem de-a face cu un politician senil și, parțial cel puțin, iresponsabil?

    Vă întrebaţi, dar comentaţi în locul lui Hollande!

    Apropo, iată comentariul lui Trump cu privire la atacul terorist de la Paris:

    „A new radical Islamic terrorist has just attacked in Louvre Museum in Paris. Tourists were locked down. France on edge again. GET SMART U.S.”

    De unde rezultă oare că Trump ar fi „senil și, parțial cel puțin, iresponsabil”? De nicăieri, dar avem de-a face cu o nouă probă de comentare „sub centură” a d-lui Nicu Adrian Udriște.

    Presa relatează ceea ce a scris şi Trump, de exemplu aici:

    „Police union official Yves Lefebvre said the man attacked soldiers when they told him he could not enter the underground shopping mall with his bags. Mr Lefebvre says police found two machetes on the attacker”.

    http://www.mirror.co.uk/news/world-news/louvre-terror-attack-donald-trump-9750596

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Wanda Lucaciu: (25-2-2017 la 19:35)

    @Nicu Adrian Udriște

    „..avem de-a face cu un politician senil și, parțial cel puțin, iresponsabil?.

    Trump nu este senil deloc! Politician, fara discutie ca nu este! Partial, da! Iresponsabil, poate! Vorbeste inainte sa gindeasca? DA!!! Diplomat? ABSOLUTELY NOT!!!
    NARCISIST? He wrote the book on the subject! 🙂

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (25-2-2017 la 21:43)

    @Wanda

    > NARCISIST? He (Trump – vm) wrote the book on the subject! 🙂

    Lăsând ironia deoparte, Trump a scris cărţi pe diverse subiecte. O părere critică este exprimată în articolul de mai jos.

    Sitting down with the collected works of Donald J. Trump is unlike any literary experience I’ve ever had or could ever imagine. I spent this past week reading eight of his books — three memoirs, three business-advice titles and his two political books, all published between 1987 and 2011 — hoping to develop a unified theory of the man, or at least find a method in the Trumpness.

    https://www.washingtonpost.com/news/book-party/wp/2015/07/30/i-just-binge-read-eight-books-by-donald-trump-heres-what-i-learned/?utm_term=.4444d327e6ca

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Wanda Lucaciu: (26-2-2017 la 01:40)

    HAARETZ 26 Feb 2017 Analysis //Donald Trump is president, but it’s his ego that’s calling the shots – U.S. News http://www.haaretz.com/us-news/1.767507

    Donald Trump won the elections and was sworn in as president of the United States, but it’s his fragile ego that’s calling the shots in the White House. His ego is telling him to issue executive orders at machine-gun pace so that everyone will marvel at how he’s keeping his campaign promises but his ego is also complicating his life by compelling him to invent more lies and concoct new fantasies, which have now morphed into executive actions as well. The combination of the two – dramatic decisions and delusional claims – is making America dizzy.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (26-2-2017 la 02:13)

    @Wanda

    > His ego is telling him to issue executive orders at machine-gun pace so that everyone will marvel at how he’s keeping his campaign promises …

    Eu cred că este temperamentul lui Trump cel care îl mână să lucreze într-un ritm accelerat. Aşa se pot explica şi lucrurile pe care le-a realizat el în trecut.

    > The combination of the two – dramatic decisions and delusional claims – is making America dizzy.

    Poate că America a adormit legănată de discursurile bine şlefuite ale lui Obama şi acum o parte din ea se dezmeticeşte în ritmurile unei muzici diferite.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Wanda Lucaciu: (26-2-2017 la 17:09)

    @Victor Manta
    Eu cred că este temperamentul lui Trump cel care îl mână să lucreze într-un ritm accelerat. Aşa se pot explica şi lucrurile pe care le-a realizat el în trecut.”
    Dl Manta, cu tot respectful, Trump este presedintele Statelor Unite ale Americii. In momentul de fata, el nu ia decizii pentru afacerile lui. Decizile lui, influenteaza viitorul Statelor Unite si ale lumii libere! Daca in trecut el a luat o decizie sa construiasca un hotel in XYZ city si a dat faliment, asta nu a avut o consecinta globala.
    Toate decizile lui care le face acuma, au repercusiuni locale si globale.
    I DON”T CARE ABOUT HIS PERSONAL BUSINESS! I CARE ABOUT THE FUTURE OF THIS COUNTRY! HE SCARES ME!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (26-2-2017 la 20:16)

    @Wanda

    > Decizile lui (Trump – vm), influenteaza viitorul Statelor Unite si ale lumii libere! I CARE ABOUT THE FUTURE OF THIS COUNTRY!

    Sunt de acord şi înţeleg cele de mai sus. Hai să fim mai concreţi. El a semnat 23 de ordine, acţiuni şi memorandumuri, care sunt listate aici:

    http://www.foxnews.com/politics/2017/02/03/list-trumps-executive-orders.html

    Poţi să-mi spui cu câte dintre ele NU eşti de acord şi eventual să specifici din ce motive? TIA.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Wanda Lucaciu: (26-2-2017 la 21:20)

    •An order requiring every agency to establish a Regulatory Reform Task Force to evaluate regulations and recommend rules for repeal or modification.

    I agree.

    •Three orders establishing three Department of Justice task forces to fight drug cartels, reduce violent crime and reduce attacks against police.

    I agree

    •An order directing the Treasury secretary to review the 2010 Dodd-Frank financial regulatory law.

    I do not know the details of this order

    •A memorandum instructing the Labor Department to delay implementing an Obama rule requiring financial professionals who are giving advice on retirement, and who charge commissions, to put their client’s interests first.

    Absolutely agree, taking into consideration the financial situation of each person asking for advise.

    •An order instructing agencies that whenever they introduce a regulation, they must first abolish two others.

    I agree

    •A memorandum to restructure the National Security Council and the Homeland Security Council.

    It sounds good, BUT I need to know how he wants to restructure

    •A memorandum directing the Secretary of Defense to draw up a plan within 30 days to defeat ISIS.

    Sounds good, but 30 days is too fast to come with a plan. We need to consult with other countries and make sure that all of them are on the same page.

    •An order to lengthen the ban on administration officials working as lobbyists. There is now a 5 year-ban on officials becoming lobbyists after they leave government, and a lifetime ban on White House officials lobbying on behalf of a foreign government.

    FOR SURE!!!

    •An executive order imposing a 120-day suspension of the refugee program and a 90-day ban on travel to the U.S. from citizens of seven terror hot spots: Iraq, Iran, Syria, Libya, Yemen, Somalia and Sudan.

    Let us be very careful how the new law will read. I reserve to give my opinion, until I know the details

    •Two multi-pronged orders on border security and immigration enforcement including: the authorization of a U.S.-Mexico border wall; the stripping of federal grant money to sanctuary cities; hiring 5,000 more Border Patrol agents; ending “catch-and-release” policies for illegal immigrants; and reinstating local and state immigration enforcement partnerships.

    In principle I am ok with the wall, hiring Boarder Patrol. I am not in favor of deportation (very difficult to achieve and very expensive for US to put in practice. Our economy will suffer profoundly if we send back the illegal aliens from Mexico and Central America.

    •A memorandum calling for a 30-day review of military readiness.

    Again, 30 days is not enough to determine military readiness, but it is of OUTMOST IMPORTANCE to review the military readiness.

    •Two orders reviving the Keystone XL pipeline and Dakota Access piplines. He also signed three other related orders that would: expedite the environmental permitting process for infrastructure projects related to the pipelines; direct the Commerce Department to streamline the manufacturing permitting process; and give the Commerce Department 180 days to maximize the use of U.S. steel in the pipeline.

    I am not familiar with the pros and cons on this issue.

    •An order to reinstate the so-called „Mexico City Policy” – a ban on federal funds to international groups that perform abortions or lobby to legalize or promote abortion. The policy was instituted in 1984 by President Reagan, but has gone into and out of effect depending on the party in power in the White House.

    I am in favor of abortion, but I am not in favor of allocation of federal funds to international groups that perform abortion.

    •A notice that the U.S. will begin withdrawing from the Trans-Pacific Partnership trade deal. Trump called the order „a great thing for the American worker.”

    I agree

    •An order imposing a hiring freeze for some federal government workers as a way to shrink the size of government. This excludes the military, as Trump noted at the signing.

    I am in favor of this order! Way too many loafers!

    •An order that directs federal agencies to ease the “regulatory burdens” of ObamaCare. It orders agencies to “waive, defer, grant exemptions from, or delay the implementation of any provision or requirement” of ObamaCare that imposes a “fiscal burden on any State or a cost, fee, tax, penalty, or regulatory burden on individuals, families, healthcare providers, health insurers, patients, recipients of healthcare services, purchasers of health insurance, or makers of medical devices, products, or medications.”

    I am against Obama Care, but I did not hear anything about its replacement from Trump et al

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (26-2-2017 la 22:23)

    @Wanda

    Ai scris înainte:

    His ego is telling him to issue executive orders at machine-gun pace so that everyone will marvel at how he’s keeping his campaign promises but his ego is also complicating his life by compelling him to invent more lies and concoct new fantasies, which have now morphed into executive actions as well.

    De vreme ce zici că Trump a inventat mai multe minciuni şi a scornit noi fantezii, care s-au transformat în „executive actions”, atunci cum se face că practic eşti de acord cu toate ordinele, enumerate mai sus, cele la care ai informaţii suficiente pentru ca să iei o decizie?

    M-aş fi aşteptat să respingi cu hotărâre ordinele etc. care au rezultat, după spusele tale, din minciunile şi fanteziile personale ale lui Trump, iar numărul acestora să fie mare. Oare mi-a scăpat mie ceva important?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Wanda Lucaciu: (27-2-2017 la 01:19)

    Am citat in comentariul meu anterior (26-2-2017 la 01:40)un paragraph care a aparut pe data de 16Feb pe revista Haaretz.

    „His ego is telling him to issue executive orders at machine-gun pace so that everyone will marvel at how he’s keeping his campaign promises but his ego is also complicating his life by compelling him to invent more lies and concoct new fantasies, which have now morphed into executive actions as well.”

    Eu sint de parere cu Haaretz in urmatoarele puncte:

    „His ego is telling him to issue executive orders at machine-gun pace so that everyone will marvel at how he’s keeping his campaign promises…” TRUE

    „…concoct new fantasies…” Trump sustine ca a avut cel mai mare numar de „electoral votes” –FALSE! FANTASY!
    „The combination of the two – dramatic decisions and delusional claims – is making America dizzy.”- Very True!

    Eu nu sint de parere ca Trump a spus minciuni.Faptul ca a exagerat unele lucruri, fara discutie.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (27-2-2017 la 01:47)

    @Wanda

    Scuze, mi-a scăpat că a fost un citat dintr-o revistă.

    Problema este că la acea vreme nu te-ai distanţat de: „his ego is also complicating his life by compelling him to invent more lies and concoct new fantasies, which have now morphed into executive actions as well”, deci eu nu puteam decât să presupun că eşti de acord.

    Subliniez, este vorba despre minciunile şi fanteziile pe care Trump, conform citatului dat de tine, le-a transformat în „acţiuni executive”. Amintesc că, din ce ai răspuns parcurgând concret acţiunile executive, nu ai găsit niciuna.

    Acum afirmi însă că: „Trump sustine ca a avut cel mai mare numar de „electoral votes” -FALSE! FANTESIE!”.

    O fi fals, dar poţi să-mi spui cum a fost implementată această „FANTESIE!” în vreo acţiune executivă de-a lui Trump (căci despre aceasta este vorba!)?

    > Eu nu sint de parere ca Trump a spus minciuni.

    Dar ce este cea de mai sus, dată de tine şi legată de „electoral votes”? Când este fantezie şi când este minciună sfruntată, şi cum le deosebeşti?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Wanda Lucaciu: (27-2-2017 la 02:14)

    „Dar ce este cea de mai sus, dată de tine şi legată de „electoral votes”? Când este fantezie şi când este minciună sfruntată, şi cum le deosebeşti?”

    El nu a mintit, ci a exagerat! Lets leave it at that!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (27-2-2017 la 12:39)

    Wanda citează din Haaretz:

       Trump sustine ca a avut cel mai mare numar de „electoral votes”

    şi comentează:

       FALSE! FANTASY!

    De fapt poate să fie chiar adevărat – într-un sens; dacă nu era adevărat, n-ar fi putut ajunge preşedinte 🙂

    Din păcate n-am putut vedea cum sună exact fraza de mai sus în articolul din Haaretz (nu este în aces liber), dar dacă fac distincţia între „popular vote” şi „electoral vote” (în sensul votului electorilor), atunci afirmaţia este adevărată.

    Deci trebuie văzut ce scrie exact în Haaretz dar, şi mai bine, ce a spus Trump de fapt, verbatim.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Alexandru Leibovici: (27-2-2017 la 13:12)

    M-am uitat în diverse publicaţii americane să văd care este terminologia legată de „electoral vote” şi „popular vote”. Iată ce scrie, de exemplu, Wiki:

       Ultimately, Trump received 304 electoral votes and Clinton garnered 227

    Prin contrast, despre „popular vote” scrie că scorul a fost invers: circa 63 milioane pentru Trump şi 66 pentru Clinton.

    Deci: dacă Trump (şi Haaretz) a spus că a câştigat „the electoral vote”, a avut perfectă dreptate.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (27-2-2017 la 13:57)

    @Alexandru

    Cred ca Wanda se referă la „popular votes”, dar scrie în mod eronat „electoral votes”. Nu ştiu ce scria în Haaretz.

    Iată o sursă:

    „President Trump used his first official meeting with congressional leaders on Monday to falsely claim that millions of unauthorized immigrants had robbed him of a popular vote majority, a return to his obsession with the election’s results even as he seeks support for his legislative agenda.

    The claim, which he has made before on Twitter, has been judged untrue by numerous fact-checkers.”

    https://www.nytimes.com/2017/01/23/us/politics/donald-trump-congress-democrats.html?_r=0

    După Wanda, Trump a „exagerat” şi este vorba de o „fantezie” de-a lui.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Wanda Lucaciu: (27-2-2017 la 19:03)

    @Alex and Victor

    Probabil ca nu am fost clara cind am scris ca Trump se lauda cu electoral votes.
    Clarification

    El a avut un numar mai mare de electoral votes decit Clinton. FARA DISCUTIE!

    Dar tot el, a exagerat faptul ca a avut cel mai mare numar de electoral votes from past presidents. FALSE!

    Lista de electoral votes a presedintilor republicani, in descending order of votes:
    1984 Ronald Regan 525
    1972 Richard Nixon 520
    1980 Ronald Regan 489
    1956 Eisenhower 457
    1988 George H.W. Bush 426
    2016 Trump 306

    Victor, nu am incurcat borcanele intre popular votes si electoral votes. Nu de data asta 🙂

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (27-2-2017 la 20:24)

    @Wanda

    > [Trump] a exagerat faptul ca a avut cel mai mare numar de electoral votes from past presidents

    Sigur, din cifrele pe care le dai rezultă că a avut chiar cele mai puţine în comparaţie cu alţi preşedinţi republicani, deci nu numai că a exagerat, ci a minţit de-a binelea!!

    Dar… a spus într-adevăr Trump că ar fi avut cele mai multe voturi ale electorilor dintre toţi ultimii preşedinţi republicani??? Poţi da un citat exact?

    @Victor

    > O fi fals [că a avut mai mulţi electori], dar […]

    Dacă a spus ceva ce nu este adevărat, atunci adepţii lui ar trebui să recunoască fie conştienţi că omul mai are şi lipsuri… 🙂

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (27-2-2017 la 21:27)

    @Wanda

    Dar tot el, a exagerat faptul ca a avut cel mai mare numar de electoral votes from past presidents.

    Dacă Trump a afirmat acest lucru (unde ??), atunci a minţit. Aceasta este ceea ce ar rezulta din statistica dată de tine (luată de unde ?).

    Deoarece numărul de electori a variat în timp, o statistică mai relevantă pe durate de timp mai mari este cea bazată pe procentul de electori care au votat pentru un anume preşedinte.

    Primul pe listă este George Washington (1789), pentru care au votat 100% dintre electori.

    Trump (2016) este hăt departe, pe locul 46 (din totalul de 58), cu 56,9% de voturi ale electorilor.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Wanda Lucaciu: (27-2-2017 la 22:02)

    @Victor
    1. Presidential Election History from 1789 to 2012
    2012election.procon.org/view.resource.php?resourceID=004332

    2. Feb 16, 2017 – Uploaded by CBS News
    Reporter asks Trump about Electoral College margin … Get the latest news and best in original reporting …

    https://www.youtube.com/watch?v=xjDuoTvO__0

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (27-2-2017 la 22:50)

    @Victor

    > Deoarece numărul de electori a variat în timp, o statistică mai relevantă pe durate de timp mai mari este cea bazată pe procentul de electori care au votat pentru un anume preşedinte.

    Pe toată perioada acoperită de cifrele date de Wanda, numărul total al marilor electori a fost constant şi egal cu 538 (calculat să fie egal cu numărul deputaţilor în Camera Reprezentanţilor + a celor din Senat + 3 din partea Districtului Columbia). Acest număr n-a variat în ultimii circa 100 de ani.

    @Wanda

    Din clipul de pe YouTube se vede clar ce a spus Trump: că are „cea mai mare marjă electorală [Colegiu electoral] de la Ronald Reagan încoace”. Trump a fost întrebat, şi a confirmat că aşa a spus.

    Când însă persoana îi spune că de exemplu George H. W. Bush a avut 426 (faţă de Trump 304), Trump se justifică: „I was given that information…”.

    După mine, un om de caracter, în loc să dea vina pe alţii, ar fi trebuit să zică: „Scuzaţi dacă m-am înşelat, o să verific”. Iar apoi, în culise, să-i dea două după ceafă şi un picior în fund colaboratorului care i-a dat informaţia greşită.

    Asemenea chixuri, dacă se repetă, compromit reputaţia unui preşedinte. Sau nu mai are nimic de pierdut din reputaţie? 😉

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (28-2-2017 la 00:13)

    @Wanda

    Mulţumesc pentru linkuri. Acum, după ce am văzut video-ul de la conferinţa de presă, pot spune că m-am lămurit.

    În primul rând, din lista preşedinţilor pe care ai dat-o, iar eu am completat-o, numai 4 nume (cu 6 alegeri) sunt relevante:

    1980 Ronald Regan 489
    1984 Ronald Regan 525
    ———————
    1988 George H.W. Bush 426
    2000 George W. Bush 271
    2004 George W. Bush 286
    2016 Donald Trump 306

    Ele sunt relevante deoarece Trump i-a spus reporterului (pe linkul dat de tine) că a repurtat cea mai mare victorie electorală republicană de la Ronald Reagan încoace.

    Trump a greşit deci într-un singur caz, din patru, deoarece în perioada de după Reagan doar republicanul George H.W. Bush a avut mai multe voturi electorale decât Trump.

    Chestionat de un reporter de ce a făcut o afirmaţie incorectă, Trump a răspuns că aşa i s-a spus. Acest lucru nu este imposibil, având în vedere că Trump nu poate verifica orice i se spune, şi chiar tu ai spus că Trump nu este un mincinos.

    Tu ai scris înainte:

    Trump sustine ca a avut cel mai mare numar de „electoral votes” –FALSE! FANTASY!

    Acum, că am aflat la ce te referi şi care sunt sursele tale, pot spune cu destulă certitudine că înformaţia venită de la tine nu a fost completă şi nici nu a fost prezentată în mod reţinut, motiv pentru care a backfired.

    In plus, din ce ai citat şi comentat, această informaţie nu pare să vină de la Haaretz (ceea ce nu ai afirmat, ci este doar o constatare).

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Victor Manta: (28-2-2017 la 00:31)

    @Alexandru

    > După mine, un om de caracter, în loc să dea vina pe alţii, ar fi trebuit să zică: „Scuzaţi dacă m-am înşelat, o să verific”.

    După mine un preşedinte al SUA poate să spună ceva de genul că este o informaţie pe care a primit-o, că o va verifica şi că va anunţa rezultatul. Nu are de ce să-şi ceară scuze decât după ce a verificat-o.

    Din păcate el nu a făcut decât o mică parte din toate acestea şi anume a indicat că nu el este sursa, ceea ce este problematic.

    > Asemenea chixuri, dacă se repetă, compromit reputaţia unui preşedinte. Sau nu mai are nimic de pierdut din reputaţie?

    Aşa este, nu este bine să se înşele prea des. Întrebarea ta mi se pare însă maliţioasă, cu sau fără smiley ataşat.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.145.64.172