Loading

caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Medalion



 

Alvin Eugene Toffler (1928-2016) – un precursor al gândirii despre viitorul omenirii

de (7-9-2016)
1 ecou

tofflerSunt convins că foarte mulți dintre cei au ajuns la o vârstă mai mult sau mai puțin înaintată, precum și un număr mare de oameni tineri, au avut deosebita plăcere, în urmă cu mai multe decade, să citească unele dintre cărțile care ajunsese să fie ”best seller” în întreaga lume. Este vorba de cartea Șocul viitorului a sociologului și viitorologului american, Alvin Toffler (4.10.1928 – 27.06.2016).

Prin această carte, care a fost tradusă și publicată în peste 50 de țări (și în România anilor 1973, la Editura Politică din București, colecţia „Idei contemporane”), Alvin Toffler explica într-un mod deosebit de simplu, clar și pe înțelesul oricui, starea psihologică a oricărei persoane și a societății în care trăia în ansamblul ei.

Dovada celor afirmate era bazată pe exemple simple privind condițiile în care se petreceau multiplele schimbări structurale care avuseseră loc în fiecare țară și pe plan mondial, într-un timp relativ deosebit de scurt.

În unele țări asemenea schimbări erau de o asemenea amploare nemaiîntâlnită, trecându-se cu repeziciune de la un stadiu de țară agricolă spre una industrială și la fel de rapid spre una super (sau supra) industrială.

Toate aceste schimbări erau urmarea firească a dezvoltării într-un ritm deosebit de accelerat a științei și tehnologiei care la rândul lor se bazau pe o creștere accelerată în educația și în mentalitatea oamenilor.

Acesta era cu alte cuvinte ”Șocul viitorului”, cu multiplele lui avantaje și poate cu și mai multe dezavantaje, dar care nu puteau fi oprite sau înlăturate deoarece așa ”era viața” oamenilor – într-o continuă mișcare ce nu putea fi stăvilită, iar dacă uneori, din sau prin anumite condiții speciale se întâmpla și acest lucru, stăvilirea sau chiar oprirea lor era de scurtă durată.

Într-una din dimineți am văzut pe prima pagină a câtorva ziare fotografia lui și cu litere mari și bold era anunțată plecarea din lumea noastră a celui care fusese un deschizător de noi drumuri ale omenirii. Avea 87 de ani și viața i s-a încheiat – poate chiar așa cum și-a imaginat-o singur, în liniște, în locuința modestă în care stătea de ani și ani de zile, împreună cu soția sa, în Los Angeles, California.

Știrea, fusese anunțată de Toffler Associates, o firmă de consultanță creată de Alvin și de soția lui, Heidi.

Alături de Șocul viitorului care ajunsese cred la a 15-a sau a 16-a ediție, mi-au revenit în minte titlurile altor cărți printre care: Război și anti-război, Puterea în mișcare și Crearea unei noi civilizații, și care sunt de-a dreptul fascinante prin bogăția de idei și de argumente deosebit de convingătoare și mai ales prin actualitatea lor.

Le-ași recomanda tuturor tinerilor și celor mai în vârstă să le citească sau să le recitească pentru că din fiecare se pot desprinde zeci de idei deosebit de utile oricui indiferent de educația pe care o are și de preocupările din domeniul în care activează.

În urmă cu circa 10 ani Alvin Toffler a dat un interviu unui ziarist chinez de la ziarul China’s People’s Daily și care îl întrebase: care era opinia lui despre dezvoltarea societății în general și a Chinei în mod special. Fără a se transforma într-o Pitia, i-a răspuns :

”… nimeni nu poate ști cu certitudine care este viitorul lumii. Ceea ce putem face este să urmărim permanent evoluția și să identificăm mersul unora dintre elementele de bază și dinamica schimbărilor ce apar”.

Aceasta era metoda sa de lucru, instrumentele pe care le folosea pentru a detecta mișcarea dinamică a vieții oamenilor de pe această mica planetă albastră numită Pământ.

În urmă cu peste 50 de ani, când nu prea mulți se gândeau la fenomenul imensei migrații a oamenilor din Orientul Mijlociu sau din Africa spre Europa, Toffler, la timpul cela, explica acest fenomen ce era vădit posibil ca efect al dezvoltării în anumite zone ale lumii a societăților super-industriale.

Toffler urmărise fenomenul imensei migrații a oamenilor, determinat de dezvoltarea relațiilor de afaceri și de vacanțe. Dădea ca exemple cum peste 1,5 milioane de germani plecau în vacanță în Spania și alte sute de mii se îndreptau spre Olanda și Italia. Peste 4 milioane de străini vizitau SUA, iar cunoscuta gazetă Le Figaro se referea într-o serie de articole la fenomenul ”Giganticului schimb de oameni”.

Fenomenul imigraționist pe plan local sau național a luat proporții începând din ultimele decade ale anilor 1960. În anii 1967/1968 peste 36 milioane de americani (fără a-i socoti pe copiii sub un an) și-au schimbat locul unde stăteau cu alte locuri. Această cifră era mai mare decât totalul populațiilor din Cambogia, Ghana, Guatemala, Honduras, Irak, Israel, Mongolia Nicaragua și Tunisia luate la un loc.

Mobilitatea populației americane este confirmată și de faptul că unul din cinci americani, la fiecare aproximativ 6 -7 ani își schimbă locul reședinței și începe ”o nouă viață” în noul loc unde s-a mutat.

O situație similară se poate remarca și în Anglia. Una dintre revistele științifice engleze ”The New Society”, prezenta într-un articol ideea din care reieșea că în general, populația Angliei și a Țării Galilor locuiește la aceeași adresă mai puțin de un an de zile. În ultimele decade, prosperitatea economică din Nordul și centrul Europei constituie un punct de atracție magnetică pentru valul de migranți (în special format din tinerii șomeri) din agricultură care vin din țările Mediteraneene și din Orientul Mijlociu. Mii de migranți se îndreaptă spre Europa de Nord din Algeria, Iugoslavia, Turcia și din alte locuri.

Un exemplu în acest sens l-a remarcat și l-a prezentat și Toffler arătând că la Köln, de exemplu, unde funcționa una dintre sucursalele companiei Ford, peste ¼ dintre muncitori erau turci.

În Europa se manifesta și continuă și în prezent fenomenul de mutare a unor persoane cu calificări superioare (oameni de știință, ingineri și tehnicieni, economiști și profesori) spre Statele Unite și Canada, unele dintre cele mai dezvoltate țări din punct de vedere tehnic și științific.

Unul dintre exemplele folosite de Toffler, privind hemoragia de creiere europene era acela al fizicianului german Profesorul Rudolf Mössbauer, laureat al premiului Nobel pentru descoperirile în domeniul fizicii și care prefera să lucreze în Statele Unite datorită neînțelegerilor cu cei din administrația germană privind birocrația și problemele politicii bugetare germane.

Mă întreb: oare un asemenea fenomen se petrece de ani de zile și în România, de unde mulți tineri vin să studieze în Statele Unite și după obținerea diplomelor preferă să rămână și să lucreze în SUA în loc să se reîntoarcă în țară și să pună în practică ceea ce au învățat în universitățile din America?

Nu ar fi de dorit ca Administrația de la Cotroceni să ofere acestor tineri condițiile de lucru și remunerarea corespunzătoare pentru a schimba sensul drumului pe care îl face acest tineret și să fie folosit în avantajul țării?

Șocul viitorului și Al treilea val, citite de către unii dintre cadrele de conducere de la diferite nivele politice și economice din diferite țări, au dus la stabilirea unor schimbări în concepția și aplicarea unora dintre idei și ca urmare la crearea unor centre și instituții destinate efectuării unor previziuni la diverse nivele: micro, macro și chiar mondo, social-politice și economice.

Un exemplu în acest sens a fost momentul în care a fost marcat impactul pe care l-au avut cărțile lui Alvin Toffler asupra cadrelor de conducere a economiei chineze și care au fost sintetizate în decizia conducerii Chinei de a-l înscrie și pe Toffler în lista celor 50 de personalități care au schimbat întreaga concepție a politicii economice a Chinei.

În 1994, Newt Gingrich, speaker al Congresului American, îi îndemna pe colegii săi din Congres să citească lucrările lui Alvin Toffler și în special lucrarea Creating a New Civilization, pentru a înțelege și mai bine spre ce se îndreaptă omenirea și ce ar trebui făcut în acest sens.

Tot ceea ce a creat gândirea lui Alvin Toffler constituie baza a nenumărate școli, el fiind un deschizător de drumuri pentru nenumăratele instituții care în prezent răspund necesităților de apreciere a mutațiilor ce au loc în știință, tehnică, cultură și în mediul social la scară mondială.

O veche vorbă românească spunea: un asemenea om se naște odată la 100 de ani, poate în prezent se naște un nou Toffler care să ne spună ce va urma și unde vom ajunge în următoarea perioadă până la sfârșitul acestui secol, din care s-a consumat aproape un sfert, și poate și pe mai departe. Poate un nou Toffler se va naște în România. M-ar bucura o asemenea veste !

dr. Alex Berca
SUA

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Victor Manta: (15-9-2016 la 21:04)

    Câteva tofflerisme, care caracterizează gândirea sa:

    – Schimbarea nu este doar necesară vieţii, ci este chiar viaţa însăşi.

    – Tehnologia se hrăneşte prin ea însăşi. Tehnologia face posibilă mai multă tehnologie.

    – Analfabetul viitorului nu va fi persoana care nu ştie să citească. Va fi persoana care nu ştie cum să înveţe.

    – Schimbarea este singurul lucru constant.

    https://www.fastcompany.com/1695307/future-shock-40-what-tofflers-got-right-and-wrong

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 1 Nu-mi place 6



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.166.89.1