Loading

caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Romania



 

România: anul luptei cu corupţia 2015

de (28-12-2015)
3 ecouri

 
Aproape 100 de parlamentari dintr-un total de 588 au dosare penale sau au fost deja condamnaţi, unii chiar definitiv. Scapă cine poate scrie mai multe cărţi…

Aproape 100 de parlamentari dintr-un total de 588 au dosare penale sau au fost deja condamnaţi, unii chiar definitiv. Este vorba despre cazuri de corupţie demonstrate sau aflate pe rolul DNA. Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut parlamentului ridicarea imunităţii lui Victor Ponta când acesta era prim-ministru, cu adevărat o premieră în România. Legislativul a rămas, însă, un spaţiu dilematic în care cei aleşi continuă să se apere între ei sau să fie deferiţi justiţiei după reguli aleatorii. Unii rămân protejaţi până li se termină mandatul, alţii sunt abandonaţi. Dezbaterea despre necesitatea menţinerii imunităţii parlamentarilor nici măcar nu a început în mediul politic fiindcă este o prevedere a actualei Constituţii (Art.72) prin care deputaţii şi senatorii „nu pot fi perchiziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte”. O altă prevedere din Legea răspunderii ministeriale (115/1999) îi apără pe foştii şi actualii membri ai guvernului, care dacă sunt şi parlamentari nu pot fi anchetaţi fără acceptul Legislativului.

Cu toate aceste impedimente, 95 de senatori şi deputaţi se află în diferite stadii ale cercetării penale, ceea ce înseamnă mai mult de 16% din membri Parlamentului. Cu toate că majoritatea parlamentarilor încearcă să se apere de procurori, inclusiv prin încercări de schimbare a Codului Penal, care până acum nu au reuşit, DNA a trimis anul acesta la închisoare prin condamnări definitive, politicieni cu greutate, precum Miron Mitrea, fost ministru al Transporturilor în guvernul Adrian Năstase şi unul dintre cei mai influenţi parlamentari. Monica Iacob Ridzi, fosta ministră a Tineretului (2008-2009), susţinută de Traian Băsescu a fost condamnată a 5 ani de închisoare, cu toate că este foarte bolnavă. Preşedintele Klaus Iohannis a refuzat să o graţieze, cu toate că cei doi copii mici ai acesteia au la rândul lor probleme de sănătate. Corneliu Dobriţoiu, care a deţinut portofoliul Apărării în 2012 a fost condamnat la un an cu suspendare în dosarul „case pentru generali” fiindcă a cumpărat o locuinţă de serviciu la preţ subvenţionat.

Oameni de afaceri influenţi, care şi-au menţinut profiturile cu sprijin politic au ajuns de asemenea la închisoare. Între ei controversatul Ioan Niculae, patronul grupului Interagro, cu afaceri de peste un miliard de euro, care administra peste 50.000 de hectare agricole şi o capacitate de stocare de 700.000 de tone în silozuri. Niculae a primit o condamnare cu executare de doi ani şi jumătate în dosarul „mită la PSD”, fiind acuzat că a oferit un milion de euro finanţare pentru campania prezidenţială a lui Mircea Geoană din 2009, primind în schimb promisiunea că un apropiat al lui va prelua ministerul Economiei, pentru a-I asigura preţuri preferenţiale la gaze naturale.

Alţi doi miniştri din ultimii doi ani sunt de altfel acuzaţi că i-ar fi făcut acest hatâr, dar procesele în cazul acestora se află în diferite stadii: Varujan Vosganian este apărat de Senat, iar ancheta în cazul lui nu poate începe, în vreme ce Adrian Videanu se află în cercetări.

DNA a acoperit toate domeniile, astfel că, spre exemplu fostul preşedinte al Comisiei Centrale a Arbitrilor a fost condamnat la 3 ani de închisoare în dosarul „mită în elicopter” fiindcă a primit circa 20 de mii de euro pentru a trimite arbitrii prietenoşi echipei de fotbal din Târgu Mureş, în campionatul 2011-2012.

Lista celor aflaţi sub lupa Direcţiei Naţionale Anticorupţie este lungă şi consistentă. Inclusiv Elenea Udrea, considerată intangibilă datorită legăturilor sale cu fostul preşedinte Traian Băsescu a stat mai multe luni în arest preventiv, iar procesul ei se află în derulare. Oamenii de afaceri, liderii din fotbal sau politicienii folosesc în ultima perioadă două metode pentru a-şi scurta perioada după gratii: în primul rând nu-şi mai protejează tovarăşii, beneficiind până la înjumătăţirea pedepsei, dacă dau informaţii utile anchetei, potrivit noului Cod Penal, iar în al doilea rând, odată ajunşi la închisoare încep să scrie cărţi. Au fost publicate 157 de volume de la începutul anului 2014 până la jumătatea acestui an, potrivit unei statistici a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Există cazuri care frizează ridicolul cum este lucrarea lui Gheorghe Copos fost ministru al guvernului Tăriceanu şi cunoscut om de afaceri, „Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Țara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI”. Tot tirajul acestei cărţi care a apărut la o editură obscură a fost bineînţeles ridicat. Un tânăr istoric a reclamat plagiatul, menţionând că lucrarea sa de master are acelaşi titlu.

Sabina Fati, 28.12.2015

Preluat cu permisiune de pe situl Europei Libere.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • CHARLIE: (2-1-2016 la 16:00)

    Nu inteleg de ce DNA nu deschide un birou in cladirea parlamentului daca sunt asa de multi clienti acolo. Numarul celor implicati va putea sa creasca, se pare ca coruptia este o meserie buna pentru parlamentari si primesc si pensie pentru ea.

    O tempora, o mores!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (5-1-2016 la 18:40)

    @CHARLIE

    >Nu inteleg de ce DNA nu deschide un birou in cladirea parlamentului daca sunt asa de multi clienti acolo.

    Nu este nevoie, deoarece la un parlament atât de numeros este de presupus că sunt destui colaboratori benevolnici ai diferitelor organizaţii, care asigura la nevoie şi acoperirile necesare celor descoperiţi.

    588 de parlamentari are România… Şi nu va avea cu mult mai puţini nici pe viitor. Spre comparaţie:

    „Raportul dintre numărul total de demnitari şi numărul românilor arată că unui singur parlamentar român „îi revin” 32.312 de locuitori, în condiţiile în care numărul populaţiei la recensământul din 2011 a fost de 19 milioane de români.

    Acelaşi raport număr de locuitori/parlamentar arată că în ţările cu populaţie mult mai numeroasă decât cea din România un demnitar are în grijă mult mai mulţi locuitori. Astfel, în Franţa unui parlamentar „îi revin” 72.000 de locuitori, iar în Polonia 68.000 locuitori.

    În Olanda, calculul arată că unui demnitar îi revin 74.600 locuitori, iar în Italia un singur parlamentar are „în grijă” 64.300 de locuitori”.

    În Germania, unui demnitar din Bundestag îi revin 134.206 germani. La fel, în Spania, raportul arată că un singur parlamentar are în grijă 76.923 spanioli.

    http://www.gandul.info/politica/cati-parlamentari-au-tarile-europene-romania-va-avea-cati-spania-la-o-populatie-de-doua-ori-mai-redusa-10385849

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (5-1-2016 la 19:54)

    Sabina Fati: „Există cazuri care frizează ridicolul cum este lucrarea lui Gheorghe Copos fost ministru al guvernului Tăriceanu şi cunoscut om de afaceri, „Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Țara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI”. Tot tirajul acestei cărţi care a apărut la o editură obscură a fost bineînţeles ridicat. Un tânăr istoric a reclamat plagiatul, menţionând că lucrarea sa de master are acelaşi titlu”.

    Este doar un extras din articolulul care încearcă să acoperă tema corupţiei în România pe un an întreg, extras care, vom vedea, nu are nimic de-a face cu corupţia.

    Ce spune legea

    „Legea 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal.

    Capitolul VIII – Liberarea conditionata

    Partea din durata pedepsei care este considerata ca executata pe baza muncii prestate si/sau a instruirii scolare si formarii profesionale Art. 96

    1. f) in cazul elaborarii de lucrari stiintifice publicate sau inventii si inovatii brevetate, se considera 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare stiintifica sau inventie si inovatie brevetate”.

    http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_254_2013_executarea_pedepselor_masurilor_privative_de_libertate_organele_judiciare_cursul_procesului_penal.php

    Constatăm deci că este vorba de un drept al deţinuţilor, aşa cum cei mai puţin pregătiţi dintre ei, conform aceleiaşi legi, pot beneficia de o reducere a pedepsei dacă urmează nişte cursuri.

    Ce spune autorul lucrării

    Omul de afaceri George Copos susţine că proporţia pasajelor din cartea sa susceptibile ca fiind plagiat este de 2 la sută, „limită acceptabilă”, aceasta fiind concluzia unui raport al plagiarism-detector.com, un software de detectare a plagiatelor.

    Ce spune profesorul universitar care a scris „Cuvântul înainte”

    ” De ce am făcut-o şi în acest caz, mai ales că nu-l cunosc personal pe autor şi nu am vorbit niciodată cu el, văzându-l numai la emisiunile TV? Am acceptat, la rugămintea unei cunoştinţe apropiate şi nu înainte de a citi cartea, asigurându-mă că nu este un «plagiat». În ceea ce mă priveşte, am întins întotdeauna o mână celui căzut, pentru a-l ridica, desigur cu respectul legii şi al normelor moralei creştine”, a adăugat Stelian Brezeanu ”

    http://www.mediafax.ro/social/universitatea-bucuresti-lucrarea-lui-george-copos-analizata-de-experti-pentru-a-vedea-daca-este-plagiat-14455211

    Nu rezultă din cele scrise că aţi fi citit cartea. Cred că orice carte contemporană poate fi găsită de cineva ca dv., fie şi cu împrumut, desigur că dacă doriţi cu adevărat acest lucru.

    Unde este însă corupţia în acest caz, d-na Fati, şi ce frizează oare mai mult „ridicolul”, cartea d-lui Copos sau ceea ce ne scrieţi dv. legat de ea?

    Este desigur o întrebare retorică, d-na Fati probabil necitind cartea şi sigur ceea ce este comentat pe ACUM. Întrebarea încearcă să pună în evidenţă stilul superficial de jurnalism a acestei prolifice autoare a site-ului Europei Libere.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.80.16.75