Observam tendinta recenta a Fed de a facilita creditarea. Insa creditarea bancilor s-a decuplat de creditarea economiei americane, avem de-a face cu o largire a credit spreadului. Astfel costul real al imprumuturilor e in crestere, pentru ca asteptarea riscului viitor de neplata e in crestere ca urmare a scaderii consumului si a optimismului consumatorilor.
Ca urmare in mod real dolarul devine mai stabil si nivelul actual pare foarte sustenabil.
Dupa cum se vede bursa Americana e in scadere, ca urmare oamenii nu mai au curaj sa se imprumute la rate reduse si sa investeasca pe bursa Americana.
Probabil ca dolarul acum devine o moneda “low yielding”, astfel se insiruie celorlalte monede low yielding ca yenul japonez, asteptand oportunitati globale.
Astfel America se transforma vadit intr-un imprastietor de globalizare, tendinta executivilor americani de a face oursourcing continuindu-se acum de catre seful Fed.
In consecinta recipientii de ajutoare sociale teoretic ar trebui protejati pentru ca automat somajul e in crestere, detinatorii de capitaluri preferand oportunitati globale si deci protectionismul acordat cetateanului American este nul. De fapt este incert de a se vorbi de protectionism in conditiile unui deficit urias al Balantei de plati care nu se poate controla decat prin reducerea consumului. Deci este clar ca toate piesele sunt intr-o directie logica, primul paragraf fiind dedus astfel din deficitul balantei de plati si astfel se cauta constrangerea si disciplinarea intreprinderilor americane si implicit reducerea indatorarii acestora pentru a putea face fata concurentei chineze – un sistem comunist rigid si inregimentat, in care resursele financiare se acorda de catre stat in functie de productivitate.
Deci America din nou se afla in stare avansata de razboi economic, daca coruptia din China si India vor face ca resursele financiare sa fie alocate ineficient, America are sanse de a castiga, mai putin razboiul din Iraq si situatia aparent dominanta din Orientul Mijlociu care este cealalta variabila si care poate fi fie distrusa de catre un eventual successor democrat al lui Bush. Problema este ca Dl. Obama in mod cert va favoriza populatia de culoare care nu este pozitionata prea grozav in SUA din punct de vedere al educatiei si skill-setului, acestia fiind in mare parte oameni protectionisti decat expansionisti si astfel intrand in acest joc global intr-un mod ilogic, marind ajutoarele sociale, retragandu-se din Iraq si retragand acest joc expansionist pe o tabla de sah confederata a Sudului. Probabil ca dolarul American se va deprecia daca Obama va castiga caucusurile din unghiul democrat.
In continuare se incurajeaza detinatorii de case, acestia fiind singurii salvati de catre Fed, si singurii care beneficiaza de scaderea nominala a ratelor dobanzii: astfel visul American de a detine o casa poate continua in siguranta, chiar strainii fiind incurajati sa ia parte la acest vis, in conditiile in care cetatenii straini pe baza declaratiei de venit din strainatate pot lua acum credite ipotecare de la bancile SUA.