Loading

caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Cultura



 

Poezie, literatură, istorie şi memorie – cu Ana Blandiana şi Romulus Rusan pe Coasta de Vest a SUA

de (11-7-2015)

image002

Ana Blandiana şi Romulus Rusan în tandem literar şi de activitate civică

Între 27 mai şi 14 iunie, 2015, cunoscuţii scriitorii din România Ana Blandiana şi Romulus Rusan au fost invitaţi de Institutul Cultural Român din New York (ICRNY) să participe la cel mai mare târg de carte de pe continentul nord American, BookExpo 2015. La insistenţele şi cu sprijinul comunităţilor româneşti de pe Coasta de Vest, ICRNY a extins turneul celor doi scriitori şi în California, şi Dna Doina Uricariu, Directorul Institutului, şi dânsa scriitoare şi editoare, i-a însoţit.

In turneul lor californian cei trei scriitori au oferit publicului fragmente de lectură din volumele lor mai vechi şi mai noi şi şi-au prezentat cărţile, dând autografe.

Ana Blandiana a prezentat volumul de poezii “Patria mea A4”, tradusă recent în engleză (My Native Land A4), lansată în ultimii doi ani la Madrid, Londra, şi Torino. Numele cărţii conţine formatul A4 a foii de hârtie asupra căreia se apleacă neîncetat poeta încercând să capteze în versuri “patria neliniştii”:

    Aici este patria neliniştii:
    Voi reuşi vreodată
    Să descifrez urmele care nu se văd,
    Dar eu ştiu că există şi aşteaptă
    Să le trec pe curat
    În patria mea A4?

Romulus Rusan a citit din bestsellerul America Ogarului Cenuşiu (1976), jurnalul călătoriei cuplului cu autobuzul “Greyhound”, care a dezvăluit celor din România o ţară pe care nu o cunoşteau şi la care visau. Se spune că pentru mulţi cititul acestei cărţi ar fi stat la baza deciziei lor de a părăsi ţara pentru a se stabili în SUA.

Doina Uricariu a explicat rolul IRCNY-ului, activităţile de anul trecut ale Institutului (când s-au ţinut 240 de evenimente) şi planurile de viitor imediat ale acestuia (pentru a organiza evenimente culturale româneşti peste tot în SUA şi nu numai la New York); a prezentat volumul în engleza The Glass Book, din care a ales poeziile pe care le-a citit la diversele întâlniri cu românii din California; şi a vorbit despre cărţile ei de memorialistică Maxilarul Inferior şi Scara Leilor. Aceste două cărţi fac incursiuni în viaţa familiei regale a României (bazate pe convorbiri cu regina Ana şi studiul amănunţit al arhivelor regelui Mihai de la Versoix). Maxilarul Inferior dezvăluie incredibila şi impresionanta poveste a părinţilor Doinei Uricariu – un mutilat grav de război, cu maxilarul distrus şi desfigurat, care se oferă să ia în căsătorie pe o tânără studentă necunoscută lui, aflând că altfel aceasta trebuie să părăsească imediat Bucureştiul pentru a se întoarce “acasă”, în Basarabia, unde ar fi aşteptat-o deportarea în Siberia; şi totul se termină într-o frumoasă poveste de dragoste plină de înţelepciune. Aşa cum medici dentişti foarte capabili au reuşit să reconstituie maxilarul rănitului, scriitoarea încearcă să refacă memoria, istoria şi o parte din romanul omului European din secolul XX.

Ana Blandiana şi Romulus Rusan au prezentat Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei (fondat de dânşii la crunta puşcărie din Sighet, primul şi cel mai complet muzeu al anticomunismului din lume) şi expoziţia Memoria ca formă de justiţie şi publicaţiile Academiei Civice şi ale centrului de studii anticomuniste, al cărui director este Rusan.

În California au avut loc patru evenimente de întâlniri cu cei trei scriitori: două conferinţe şi două recepţii private. Participând la toate aceste întâlniri, cu o voce înecată în lacrimi, Dr. Costin, care s-a ocupat de adunarea de fonduri pentru Memorial încă de la începuturile proiectului, şi-a exprimat recunoştinţa faţă de românii din California de nord şi de sud, evidenţiind că “S-au strâns bani mulţi aici.” Comunitatea românească a asigurat promovarea şi coordonarea întâlnirilor cu scriitorii, cazarea oaspeţilor şi deplasările locale, cât şi gustările şi băuturile la diversele recepţii. În nord, în zona San Francisco/Silicon Valley/Hayward, organizatorii principali au fost Oana şi Dinu Leonte şi Mircea Gheorghiu, coleg de liceu cu Ana Blandiana; în sud, Viitorul Român Society (VRS), Preşedinte Virgil Adumitroaie, şi Prof. Ileana Costea.

image004Pe role

Ei trec pe role
Cu căştile bubuind la urechi,
Cu ochii fixaţi pe monitoare,
Fără să observe frunzele care cad,
Păsările care pleacă,
Ei trec pe role
Şi peste ei trec rulând anotimpurile
Vieţilor lor
Şi anii, şi veacurile,
Fără să înţeleagă despre ce este vorba.
Ei trec pe role
Printre umbre ale realităţii
Despre care cred că există
Şi printre personaje care li se par oameni,
Mecanisme
Create de alte mecanisme
După chipul şi asemănarea acestora,
În timp ce Dumnezeu
Coboară printre ei
Şi învaţă să meargă pe role
Ca să îi poată salva.

De Ana Blandiana
(Volumul Patria Mea A4)

Pliantele anunţând evenimentele din California, prezentându-i pe scriitori, au fost create de Ileana Costea, Virgil Adumitroaie (textul) şi Jerry W. McDaniel (grafica) şi pot fi găsite la: www.ic-art-gallery/turneu_californian_ana_blandiana/pliante. Pliantele conţin ilustraţia lui Jerry W. McDaniel la poezia Pe Role de Blandiana, selectată de Dna Costea ca reflectând un aspect tipic contemporan, foarte evident în clima blândă a Californiei: tinerii imersaţi în tehnologie digitală gonind pe patine cu rotile sau “skateboard”- uri. Pentru a-i salva, ne spune poezia, “Dumnezeu învaţă să meargă pe role”. Acest desen este preluat apoi de Dl McDaniel într-una din picturile/ilustraţii în culori de către cunoscutul pictor american, care apreciază cultura română. Ilustraţiile, pentru 16 din poeziile volumului My Native Land A4/Patria Mea A4, au fost create cu ocazia acestui turneu pentru o broşură cadou-surpriză pe care pictorul a oferit-o poetei Ana Blandiana.

Cele patru întâlniri au avut o încărcătură emoţională de excepţie. Mulţi care au auzit că Ana Blandiana şi Romulus Rusan vor veni în California au vibrat la ideea de a petrece un moment alături de ei. “Simţeai emoţia persoanelor din vocea lor când le vorbeau scriitorilor, şi de fapt emoţia se vedea şi din expresia feţei sau a trupului (body language)”, a spus Dna Leonte. Au fost multe revederi de mare bucurie şi nemărginită nostalgie. Toate evenimentele californiene au fost deosebit de reuşite şi, deşi similare, fiecare dintre ele a avut caracteristica lui specială.

Sâmbătă 6 iunie, 2015, la Dna Dr. Rădulescu, la Fremont/Silicon Valley a avut loc o recepţie intimă cu invitaţi reprezentativi din comunitatea românească din nord.

image006

Dna Oana Leonte (în picioare) făcând prezentările la casa Dr. Felicia Radu-Rădulescu, alături de cei trei oaspeţi de onoare, scriitorii, de la stânga la dreapta, Doina Uricariu, Ana Blandiana şi Romulus Rusan.

image008

S-au dat multe autografe. La recepţia de la Fremont, Dna Ana Blandiana s-a distins printr-o frumoasă rochie-ie, făcută special pentru ea de iscusitele brodărese din Cornu, judeţul Prahova.

Duminică 7 iunie, 2015, la Hayward scriitorii şi participanţii la conferinţă au asistat la slujba de dimineaţă în biserica Învierea Domnului, care deşi mică, este o adevărată bijuterie prin frumuseţea picturilor şi a altarului din lemn sculptat, lucrat în ţară. Slujba a fost rostită cu căldură şi pe înţelesul inimii tuturor de părintele Octavian Mahler. Atmosfera caldă şi pioasă cred că a mers la suflet Dnei Ana Blandiana şi Dlui Miron Costin, ambii copii de preoţi.

image010

Preotul Octavian Mahler, enoriaşii şi oaspeţii în biserica Învierea Domnului, Hayward/Silicon Valley, California, Duminică 7 iunie 2015

După slujbă enoriaşii şi oaspeţii au avut ocazia să se cunoască şi să vorbească între ei la un picnic în curtea bisericii, cu mâncăruri tradiţionale româneşti, de la care nu au lipsit nici mititeii nici berea rece. “Casa Română, Consiliul Parohial al Bisericii şi preotul au fost totdeauna mari susţinători ai evenimentelor culturale organizate la Hayward”, mi-a spus Dna Oana Leonte. În timpul prezentării făcute de Ana Blandiana şi Romulus Rusan, pe două ecrane de TV, în stânga şi dreapta estradei, s-au derulat imagini de deţinuţi politici din închisoarea Sighet, apărând ca lacrimi mari curgând pe faţa neamului românesc. “Sigur, cu poeziile Blandienei eram toţi familiarizaţi şi lumea le-a apreciat mult. Sala a aplaudat, după fiecare poezie citită de Doina Uricariu!”, a remarcat Dna Leonte.

image012

Larga participare la conferinţa scriitorilor din la Casa Română, Hayward, California, 7 iunie, 2015

Un lucru deosebit la evenimentul de la Casa Română a fost încheierea acestuia cu un cântec la ghitară şi voce de Dinu Leonte, pe o poezie scrisă de dânsul: Dreptate (ochii plânşi vor să te vadă) (din volumul Cristaline şi Amorfe, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj, 2005). Această poezie a fost recitată de Dl Leonte pe 6 mai de la balconul Facultăţii de Geografie, acelaşi balcon de la care a ţinut impresionatul ei discurs foarte tânăra Ana Blandiana, în timpul extraordinarului şi de neuitat Fenomen Piaţa Universităţii 1990, cunoscut şi sub numele de „golaniadă”. Inspirată de expresia lui Cioran, mulţimea a scandat “Ăsta da Golan!”

image014

Dl Dinu Leonte a încheiat evenimentul de la Casa Română cântând din voce şi ghitară versurile poeziei lui Dreptate

Luni, 8 iunie cei trei scriitori au vizitat campusul universităţii Stanford. La Arhivele Instituţiei Hoover tânăra avocată Laura Cosovanu, bună cunoscătoare, ca fost arhivar, le-a prezentat trei cutii din cele 1000 ale arhivei româneşti. Ana Blandiana şi Romulus Rusan, date fiind preocupările comune despre victimele comunismului, s-au întâlnit cu profesorul Paul R. Gregory, autorul cărţii Femei în Gulag: Portretul a 5 vieţi deosebite/Women of the Gulag: Portraits of Five Remarkable Lives (Hoover Institution Press, 2013).

image016

Laura Cosovanu, fost arhivar la Instituţia Hoover prezentând documente din arhivele României, 8 iunie, 2015. De la dreapta la stânga: poza de sus stânga Laura Cosovanu, Laura Toma (coordonatoarea festivalului anual de filme româneşti din zona universităţii Stanford) şi Speranţa Costin. Poza de sus dreapta: Speranţa Costin şi Ana Blandiana; poza de jos stânga: Laura Cosovanu, Miron Costin şi Ana Blandiana, poza de jos dreapta, Romulus Rusan, Laura Toma, şi Laura Cosovanu.

Sâmbată 13 iunie, la conferinţa din Pasadena/Los Angeles, organizată de Viitorul Român Society (VRS) într-un frumos teatru cu capacitate de 500 de locuri, a fost prezent şi Consulul General al României la Los Angeles, Dl. Eugen Chivu. La acest eveniment Romulus Rusan a prezentat în detaliu muzeul Memorial de la Sighet, explicând ceea ce reprezintă acesta pentru captarea adevărului despre tristul trecut al României, cât şi posibilitatea pe care o oferă celor ce nu au cunoscut comunismul în a înţelege atrocităţile lui. La conferinţă s-a accentuat şi ideea, confirmată de spusele Anei Blandiana, “că memoria poate fi reinvăţată, nu numai ca o formă de optimism, dar şi ca singură cale posibilă pentru a ne salva din trecut.”

image018

(Stânga) Anca Adumitroaie, amfitrioana conferinţei de la Pasadena. (Dreapta) Anca şi Virgil Adumitroaie deschizând evenimentul organizat de VRS. Pe ecran este afişul cu cei doi copii privind prin fereastra unei celule din puşcăria de la Sighet, şi textul “Vreţi să înţelegeţi România de azi? Vizitaţi Memorialul de la Sighet.”

Duminică 14 iunie, tot sub umbrela IRCNY şi în partenariat cu VRS, la reşedinţa dânsei, prof. Ileana Costea a organizat o spectaculoasă după-amiază de poezie, literatură şi istorie la care au fost invitate numeroase persoane din mediul universitar, artistic, instituţii de cercetare, actori, regizori de teatru şi film, businessmeni, arhitecţi, ingineri, studenţi. “M-a impresionat puternica forţă intelectuală a celor prezenţi la recepţia Dnei Costea”, s-a exprimat Leon Kaplan, mulţi ani judecător pentru oraşul Los Angeles. “Recepţia de la Dna Costea a fost un adevărat eveniment multi-cultural: literatură, istorie”.

Caracterul foarte festiv al evenimentului fost dat de picturile moderne, viu colorate ale cunoscutului artist vizual şi grafician newyorkez Jerry W.McDaniel, proiectate pe fundalul interiorului ultra-modern, cu pereţi şi mobile albe, cât şi imaginile create de acesta ca ilustraţii la poezii de Blandiana, expuse pe suprafeţele meselor de sticlă; de cântăreaţa din voce şi la ghitară care i-a întâmpinat pe oaspeţi; de filmele documentare care au rulat incontinuu pe cele patru aparate TV din casă. Pentru această ocazie regizorul Andrei Zincă, a creat un video de 11 minute din diverse Youtube-uri, alese de Dna Costea, despre oaspeţii scriitori, şi cu fragmente din filmul la care lucrează dânsul în prezent după nuvela Proiecte de trecut de Blandiana, având ca subiect deportarea forţată în Bărăgan. (Filmările în România s-au terminat, acum se face editarea). Anei Blandiana i-au plăcut secvenţele pe care le-a văzut. Peisajele din film sunt impresionante, scenele inspiră durerea deportaţilor, iar jocul actorilor este excepţional.

image020

Largă audienţă de la Conferinţa din Pasadena şi imagini din Memorialul de la Sighet proiectate pe un ecran uriaş

image022

Dna Costea, organizatoare de-a lungul anilor a multor evenimente româneşti, amfitrioana evenimentului recepţiei de la casa dânsei din Encino, vorbind în engleză pentru cei 22 de nevorbitori de română din audienţă, şi dând evenimentului un ton antrenant. În dreapta Dl Rusan şi Dna Blandiana

image024

Dna Costea adresându-se celor 85 de participanţi la recepţia din Encino la casa-galerie cu picturile moderne ale artistului Jerry W. McDaniel

image026

(De la stânga la dreapta) Miron Costin, Andrei Zincă, Ileana Costea, Doina Uricariu, şi Romulus Rusan. În fundal se vede tabloul de dimensiuni mari în formă de cerc, de Jerry W. McDaniel care a fost pus şi pe pliantele de anunţare a evenimentului. Pictura în acrilic pe pânză reprezintă Secera şi ciocanul inversate – Comunismul Răsturnat.

Evenimentul de la recepţia din Encino a fost singurul bilingv din cele patru ce au avut loc în California. Dna Costea a făcut prezentările în engleză, a prevăzut traduceri simultane şi s-au citit patru poezii în engleză, două de fiecare poetă, diferite de cele citite de către autoarele lor, spre a oferi publicului o mai largă varietate.

image028

Dna profesoară Gălăţeanu traducând simultan în engleză. (De la stânga la dreapta) Doina Uricariu, Georgiana Gălăţeanu, şi Romulus Rusan.

image030

Studenţii de la UCLA, Arman Abassi şi Mihai Popescu, pregătindu-se să citească din poeziile Anei Blandiana şi Doinei Uricariu.

Dna Gălăţeanu a fost la înălţime cu modul iscusit şi adecvat în care a tradus discursul scriitorilor, când cuvânt cu cuvânt, când în rezumat. Dânsa a făcut şi o frumoasă prezentare despre valoarea versurilor Anei Blandiana, atrăgând atenţia asupra poeziei Vânătoare în care poeta exprimă “crezul poetic”.

image032Vânătoare
N-am alergat niciodată după cuvinte,
Tot ce-am căutat
Au fost umbrele lor
Lungi, argintii,
Târâte de soare prin iarbă,
Împinse de lună pe mare;
Nu am vânat niciodată
Decât umbrele vorbelor
E o foarte iscusită vânătoare
Învăţată de la bătrâni
Care ştiu
Că din cuvânt
Nimic nu e mai de preţ
Decât umbra
Şi nu mai au umbră
Cuvintele care şi-au vândut sufletul.

La sfârşitul prezentării din Encino, la rugămintea audienţei, Ana Blandiana a mai citit două poezii “pour la bonne bouche”.

După plecarea mulţimii de musafiri, Ana Blandiana şi Romulus Rusan şi-au dorit să mai rămână să petreacă câteva clipe de vorbă în tihnă cu un oaspete venit special din Chicago pentru ai revedea, verişoara primară a Ilenei Costea, matematiciana Alexandra Bellow, pe care o invitaseră anul trecut la Şcoala de Vară de la Sighet.

image034

Pe terasa casei din Encino privind spre Munţii St. Gabriel şi uriaşul San Fernando Valley, oraş dormitor al Los Angeles-ului. De la dreapta la stânga : Romulus Rusan, Alexandra Bellow, Ileana Costea, Speranţa Costin, Ana Blandiana, şi Doina Uricariu

ICRNY-lui şi organizatorilor locali ai acestor evenimente din California le revin mulţumiri profunde. Simţământul meu personal este că noi – eu numărându-mă printre “cei care nu am mâncat salam de soia” -, cei pe care valul sorţii ne-a împrăştiat în toate direcţiile lumii, noi, cei pe care cei de acasă, ne consideră adesea, justificat sau nu, “răsfăţaţi ai soartei”, trăind departe de ţară, am fost în fond privaţi de momente istorice unice, de experienţe fără egal. Nu putem decât să compensăm cu o admiraţie fără margini pentru cei care, ca Ana Blandiana şi Romulus Rusan, au avut curajul să înfrunte furtunile istorice şi care, după ’89, au făcut totul pentru a ţine continuu vie “memoria ca formă de justiţie”.

Uniţi în visele şi neuitarea trecutului, şi tânjind la asemenea întâlniri, adresează ICRNY-ului rugămintea aprinsă de a continua să trimită şi în viitor, cât mai des, “fruntea culturii româneşti” până pe ţărmurile Pacificului.

image035
image037

(Stânga) Ana Blandiana la Conferinţa din Pasadena, 13 iunie, 2015

(Sus) Petra Vlah de vorbă cu artistul Jerry W. McDaniel în casa-galerie prezentând picturile lui, la recepţia pentru Ana Blandiana şi Romulus Rusan, de la reşedinţa Dnei Ileana Costea
 
 
 
 

* * *

Un idol poetic pe care îl admiram de departe, Ana Blandiana a rămas aceeaşi.

de Petra Vlah, Poetă şi scriitoare locuind în Los Angeles, California. 27 iunie 2015

Conferinţa ţinută în Pasadena, organizată de VRS, a fost emoţionantă şi ne-a trezit nostalgia care ne leagă de ţară, amintindu-ne de anii tinereţii în care Blandiana era singura voce feminină a unei generaţii de mari poeţi din perioada de renaştere a culturii române de la sfârşitul anilor ’60. Anii au trecut, dar vocea distinctă a Blandianei a rămas aceeaşi; ea a avut întodeauna ceva de spus, în felul ei gingaş, dar hotărât. Poezia ei a rămas la fel de vibrantă, la fel de angajată precum o ştiam. Traducerea poeziilor în limba engleză nu a diminuat impactul poetic şi a reuşit să transmită perfect emoţia artistică şi intelectuală.

Pentru mulţi dintre cei plecaţi de peste 30 de ani, activitatea politică şi implicarea devotată în a ţine vie memoria celor care au fost victime ale regimului comunist, suferind sau murind în închisoarea de la Sighetul Marmaţiei, a fost o surpriză. O surpriză tristă, dar necesară. Imaginile şi documentele acestui muzeu, realizat prin mari eforturi de doi oameni inimoşi, spun povestea celor fără de voce, celor care nu au făcut compromisuri şi rabat de conştiinţă.

Întâlnirea de la reşedinţa doamnei Prof. Ileana Costea, care, cu generozitate şi rafinament, ne-a oferit o după amiaza memorabilă, ne-a dat posibilitatea unei cunoaşteri mai intime a celei care cu ani în urmă era pentru generaţia mea un idol poetic pe care îl admiram de departe.

* * *

Ana Blandiana şi Romulus Rusan vor rămâne în istorie ca unii dintre cei mai buni şi importanţi români din timpurile noastre.

de Prof. Dr. Ileana Costea, Los Angeles, California, 25 iunie 2015

În ceea ce-i priveşte pe Ana Blandiana şi Romulus Rusan, sentimentul şi convingerea mea este următoarea: sunt talentaţi, creativi, deştepţi, culţi, înclinaţi spre semeni, sunt de o gingăşie umană excepţională, n-au picătură de materialism în ei, şi sunt printre foarte puţinii oameni de calitate care, cu orice risc, s-au aruncat în vâltoare sperând că pot ajuta România. Dar au văzut şi au înţeles că oamenii cu adevărat buni nu pot rezista “pătlăgelelor roşii” şi “muşcatului de fund” (scuzaţi-mi expresiile) care nu contenesc când eşti în faţă în politică şi în lumina reflectoarelor. Deci îi înţeleg că nu s-au lansat cu adevărat în politica acerbă românească. Sigur, ca poate mulţi dintre noi, am un mare regret că n-au făcut-o. Dar eu îmi spun mereu: Asta este explicaţia pentru care politicienii, ori unde ar fi ei, în orice parte a lumii, şi sub orice fel de regim, nu sunt oamenii cei mai distinşi, cei mai nobili. Îţi trebuie o fire specială, o “piele groasă ca de elefant” şi o ambiţie personală puternică şi oarbă ca să rezişti cu adevărat în politică. Şi ca oamenii buni şi speciali, Ana Blandiana şi Romlus Rusan, au ales să se ţină mai deoparte, concentrându-se pe proiectul lor, Memorialul de la Sighet şi cercetarea şi publicaţiile despre violenţă şi monstruozitatea comunismului.

Cu tot regretul profund pe care îl am pentru faptul că poate ar fi fost util românilor şi României să îi aibă pe ei în frunte, în fond proiectul lor este extrem de important pentru ţările de est, pentru Europa, cât şi pentru întreaga lume; este mai vast şi mai necesar decât multe. În perspectiva istoriei sunt sigură că aceşti doi scriitori vor rămâne, prin conceperea şi dezvoltarea Memorialului de la Sighet cu toate activităţile afiliate lui, şi prin propovăduirea “memoriei ca formă de justiţie”, ca unii dintre cei mai buni şi importanţi români din timpurile noastre.

* * *

Referinţe:

Poezie, jurnal şi istorie cu scriitorii Ana Blandiana şi Romulus Rusan, iunie 2015

Pliantele evenimentelor Ana Blandiana, Romulus Rusan şi Doina Uricariu din California, iunie 2015

Andra Mitu, Ana Blandiana şi Romulus Rusan, la târgul de carte BookExpo America. Cum au sprijinit românii din SUA turneul celor doi scriitori – ştire actualizată, România Liberă online, 4 iulie 2015.

Ana Blandiana pe Wikipedia

Ana Blandiana, cele mai frumoase poezii

Ana Blandiana pe Facebook

Memoria ca formă de Justiţie, Revista 22

EXPOZIŢIE – Memoria ca justiţie, o expoziţie care marchează 25 de ani de la căderea regimului comunist, organizată la Biblioteca Judeţeană “Petre Dulfu” din Baia Mare, eMM.ro – eMaramureş, 16 decembrie 2014

VIDEO/FOTOGALERIE Victimele comunismului şi ale rezistenţei anticomuniste din România, evocate intr-o expoziţie la Bruxelles * Monica Macovei: Este un fel de justiţie simbolică, pentru ca nu am avut o justiţie reală, de Adrian Novac, HotNews – ŞTIRI NON-STP, 20 octombrie 2011

Spaţiul Expoziţional permanent al Memorialului Sighet la Bucureşti, Memoria ca formă de justiţie. Deschis în mai 2013, str. Jean Louis Calderon nr. 66.

Memoria ca formă de justiţie, expoziţie despre Memorialul Victimelor Comunismului şi Rezistenţei Anticomuniste din România deschisă la Parlamentul European de la Bruxelles, în suplimentul revistei 22, 22 PLUS, nr. 329, 15 noiembrie 2011.
 
 
 
 
 
 
Nadia Tătar, Ana Blandiana: „Şi suferinţa noastră face parte din patrimoniul comun european…”, interviu, Publicaţia Periodice TIMPUL DE DIMINEAŢĂ, 2 aprilie, 2012

Casa Română, Hayward, California

Pagina Oficială a Parohiei Ortodoxe Române Învierea Domnului

Ana Blandiana „Discursuri din Piaţa Universităţii”, 1990, Postat de Viorica Pâtea, 16 martie, 2014
 
 
 
 
 
 
 
 
Fenomenul Piaţa Universităţii 1990

Blogul lui Paul R. Gregory (în engleză)

Pagina lui Paul R. Gregory pe situl Hoover Institution (în engleză)

Trailer la filmul de lung metraj Puzzle de Andrei Zincă

Situl oficial al artistului eterogen Jerry W. McDaniel (în engleză)

Jerry W. McDaniel on Wikipedia (în engleză)

IC ART Gallery – pictures of the home-gallery of Ileana Costea, Encino, CA

Ileana Costea, 28 iunie 2015

© Autoarea reţine drepturile de copyright pentru acest material.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.81.210.42