Ai intrat prin uşa dublă din sticlă
Cu un buchet de raze colorate,
Frânte în muchiile şlefuite.
Pe pieptul tău înşelător,
Doar un pretext,
Ochii spălăciţi ai unui crocodil uriaş
Săltau verzulii
Ca două bărci în derivă pe apele calme
Din mările dragonilor galbeni.
Parcă erai un fluture
Cu cap de femeie,
Dintr-o pictură de Picasso!
„Bună ziua, dragule!
Sper că nu am întârziat.”
Studenţii te priveau
Cu zâmbete condescendente.
Faţa de copil şi freza scurtă.
Arătai aproape de vârsta lor.
„Am onoarea să v-o prezint pe Tran Don,
Celebrul profesor de Fizica Stelelor.”
În amfiteatru s-a lăsat tăcerea
Ca o implozie
În imensitatea spaţiului gol.
Dan David, Los Angeles, mai-05-2006.