Loading

caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Extern



 

Mesaje din Grecia (I)

de (6-2-2015)

 
Ţara ruinelor auguste a devenit o ruină economică şi e gata să transforme Europa într-o ruină istorică. Cu observaţia că Europa însăşi e coautoare a dramei care i-ar putea fi fatală.

Apariţia unui nou guvern grec după alegerile cîştigate de Mişcarea Syriza nu promitea, totuşi, un şoc de asemenea proporţii. La mai puţin de 10 zile de la instalare, Primul Ministru Alexis Tsipras şi echipa care îl sfătuieşte rămîn o prezenţă nediminuată. Stridenţele din campania electorală au fost, fireşte, atenuate, dar poziţia de principiu e neschimbată: Grecia nu mai poate continua regimul de austeritate impus de Europa (numele Germaniei, în limbaj oficial). Primele efecte ale evenimentelor din Grecia sînt deja vizibile.

Mai întîi, Europa politică şi mediatică a intrat, fără întîrziere, într-un ciudat proces de reeducare care aduce uneori a pocăinţă, uneori a temporizare şi aproape deloc a fermitate. De la un cap la altul al Europei, guvernele par să regrete sau să revizuiască politica economică a ultimilor 6-7 ani şi găsesc defecte, pînă mai ieri invizibile, în deciziile pe care s-a clădit regimul de austeritate impus în Europa şi, în primul rînd, în Grecia. Toţi cei ce vorbeau înainte de „medicamentul amar” îşi caută cu atenţie cuvintele şi se opresc mai nou la „suferinţa nemeritată”. Reformularea e alimentată de ostilitatea stîngii şi de ezitările dreptei. Deşi, la o privire mai atentă, e de văzut că stînga şi dreapta au aplicat deopotrivă mijloace de austeritate dură pentru care au plătit scump în alegerile ultimilor ani.

Germania a adoptat un ton rezervat, nu lipsit de fermitate, dar conciliant. Atît cancelarul Merkel cît şi Ministrul de Finanţe, Schäuble, amîndoi demonizaţi în calitate de Mari Preoţi ai Austerităţii, au respins propunerea greacă de anulare a datoriilor şi a restricţiilor aduse de programul de austeritate, dar au lăsat loc, nu foarte mult, de negociere. În orice caz, înscăunarea Syriza a redeschis dezbaterea, a încetăţenit un ton pînă acum absent şi a pus întrebările fundamentale: în fond, de ce n-am refuza reţeta europeană, de ce n-am reveni la socialism economic naţional şi de ce n-am rămîne, cu el cu tot, în Europa şi în Euro? Zgomotul asurzitor provocat de explozia electorală din Grecia e uşor de sesizat. Ce a trecut mai puţin observat e efectul politic al alegerilor din Grecia.

Europa trebuie să facă faţă unei noi energii politice şi populare care şi-a anunţat sosirea aducînd la putere primul guvern radical-extremist după 1945 încoace. Singura comparaţie plauzibilă pune guvernul Syriza în vecinătatea guvernului socialist Allende, adus la putere în 1970, în Chile. Proiectul euro-german şi noua realitate greacă sînt acum contemporane şi trebuie explicate cu toată onestitatea. Altfel, o neînţelegere gravă poate duce la rezultate catastrofale.

Traian Ungureanu, 04.02.2015

Preluat cu permisiune de pe situl Europei Libere.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.158.39.172