Incredibilul s-a produs. În condiţiile de participare la vot, serios afectate de enorma maşinărie propagandistică a PSD, speranţele românilor de a evita o guvernare discreţionară prin obţinerea de către PSD a întregii puteri din România, cu o dominaţie politică în Parlament, în Guvern şi la Preşedinţie, erau minimale. Şi deşi exit-pollurile şi Antenele lui Voiculescu la închiderea votului de la ora 21.00 îl dădeau pe Ponta câştigător cu 51% după numărarea a 90% din voturi, Iohannis avea deja 55% din totalul de voturi, iar Ponta doar 45%! Diferenţa de 10% între votanţii pentru Iohannis şi cei pentru Ponta reprezintă, în modul cel mai materializabil posibil, un procent real de creştere în conştiinţa politică a României.
La o participare la vot a circa 11.000.000 de români, fără a–i lua în consideraţie şi pe cei cca. 3.000.000 de votanţi din diaspora, câştigarea postului de Preşedinte al României de către neamţul Iohannis, cu o susţinere directă a aproape 6.000.000 de români, este mai mult decât semnificativă pentru necesitatea vechi de 25 de ani, de schimbare a unei guvernări corupte şi nepopulare.
Suntem îndreptăţiţi să credem că cele 3.000.000 de români din Diaspora ar fi votat pentru Iohannis, aşa că ar rezulta un raport de 9.000.000 la 5.000.000 pentru câştigător ! O bună parte din cei 7.000.000 de susţinători ai USL cu care se împăunau guvernanţii de până ieri şi care au trecut de partea opoziţiei !
Şi pe drept este necesară şi se impune promovarea în practica a primei declaraţii a noului preşedinte al României, prin care acesta a afirmat că guvernul lui Ponta ar trebui să-şi dea demisia pentru felul cum a organizat alegerile (aş spune pentru felul cum a dezorganizat alegerile prezidenţiale…).
Iată în continuare câteva aspecte de acţiuni cel puţin incorecte, dacă nu chiar ilegale, promovate de campania electorală a PSD, pentru a-l aşeza pe Ponta pe scaunul de la Cotroceni :
1. Buletinul de vot, întocmit ca şi cum ar fi fost alegeri pe partide, şi nu pe oameni, pentru postul de preşedinte al României. În buletinul de vot, cu litere mari, sunt înscrise pe partea din faţă «PSD», cu sigla cu trandafiraşi, urmată pe locul doi de sigla şi acronimul «ACL» al opoziţiei.
2. S-au înregistrat peste un milion de voturi în deplasare (vestitele autobuze cu turişti!), evident că aceştia nu erau votanţii lui Iohannis !
3. Doar 378.000 din cei peste 3.000.000 de români din străinătate au putut vota până la ora de închidere a urnelor, din cauza sistemului birocratic folosit de guvernul Ponta, prin introducerea unei declaraţii personale pe proprie răspundere precum că votantul chiar este cetăţean român ! Prin acest sistem s-a creat o frână puternică în fluiditatea votării. Ca şi cum simpla prezentare a actului de Identitate, emis tot de autorităţile române, cu CNP-ul unic pentru fiecare persoană, nu ar fi fost suficient pentru a primi un buletin de vot şi a vota operativ, aşa cum au decurs votările în secţiile de votare din ţară.
4. Chemări la discriminare etnică, de genul celei emise de şeful de campanie a PSD – «Cine este român, să voteze româneşte !». Este de pus sub semnul întrebării de ce CNCD-ul (Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării) nu s-a sesizat din oficiu pentru o aluzie la etnia germană a lui Iohannis.
5. Chemarea sefului de campanie electorala al PSD-ului, făcută prin posturile TV, către membrii PSD din comisiile de numărare a voturilor : «Fiţi foarte atenţi cum se numără voturile, repet – fiţi foarte atenţi cum se numără voturile»!!, cel puţin eu am interpretat această chemare, dar şi expresia fizionomică cu subînţeles cu care a fost însoţită , ca o chemare la nu ştiu ce posibilităţi ascunse, ştiute doar de ei, pentru a mai adăoga ceva pentru obţinerea victoriei lui Ponta.
6. «Refacerea» USL, anunţată în ultimul moment de Ponta şi Tăriceanu. Că Ponta voia USL, este neîndoielnic, şi că el se gândea la cei 7.000.000 de susţinători pe care i-a avut la momentul când USL-ul a câştigat alegerile parlamentare, dar cu promisiunea scrisă că PSD va susţine candidatul liberalilor (pe atunci – Antonescu) la Preşedinţie. Între timp PSD s-a răzgândit şi şi-a propus să aibă şi puterea parlamentara, şi cea guvernamentală, dar şi pe cea Prezidenţială !
Iar Tăriceanu, pentru acest gest de refacere a unui USL demult decedat, a primit promisiunea viitorului preşedinte – Ponta, că va fi numit din nou prim-ministru, ca şi cum nu s-au vândut atunci destule bogaţii ale României, şi mai este treaba de făcut în acelaşi sens !!
Acum toate aceste «mişcolante», s-au dovedit inutile, poporul şi-a spus cuvântul, şi sperăm că va şi beneficia de o schimbare în modul de a face politică practicat până în prezent în România.
Pentru victoria obţinută, şi este, cert, o mare victorie, de anvergură istorică, încă o dată -un bravo românilor (de toate etniile!), şi bravo României – cu o faţă mai de Europa !!
M-am uitat pe comentariile mai vechi despre diferiţi candidaţi la preşedenţie şi am constatat că domnul Sfartz este singurul care a crezut în posibilitatea victoriei lui Iohannis…
Pasionante vremuri !
Surpriza a fost doar la turul doi ca a fost o participare peste 60 %.
Rezultatul era, desi calificat drept ‘surprizantor’, cat se poate de previzibil: bazinul electoral al PSD este reflectat de aceste 40%, iar la turul doi Ponta a mai luat niste mizere procente de pe la Vadim, de pe la DD, un pic de la Tariceanu (desi, probabil, cele 5 procente din turul intai s-au dus, in turul doi, preponderent la Iohannis, nu la Ponta), deci inca 5 %.
Iohannis a cules de la toti ceilalti, cu un avantaj la romanii din emigratie. Procentele emigratiei romane nu au fost niciodata esentiale, dar conteaza la un meci strans. Rezultatul 55/45 Iohannis/Ponta a fost numarat, pana la ora asta, pe voturile din tara, cele din diaspora inca nu au sosit.
Euronews a marcat evenimentul pe primul loc de la miezul noptii. Dupa 90 de ani de regalitate germana, 60 de ani de comunisti si de neo-comunisti, a venit un presedinte german. Este timpul unei schimbari radicale. Va fi oare? Asa cum bine observa un taximetrist cu care am calatorit acum vreo luna si ceva: l-as vota, dom’le, pe neamt, dar cand il vad in spatele lui pe bulldogu ala [V. Blaga?/red.], parca nu-mi vine.
Romanii au semnat ieri un cec in alb, sa vedem cum va fi completat de Iohannis.
@Alex
Daca sint crezut pe cuvint, am crezut in Iohannis constant de dinainte de turul 1.
Pe un forum am scris am lansat o afirmatie ca in turul doi punctajul sau va creste constant si accelerat pina cind la final il va depasi pe Ponta.
Sint multumit ca am crezut demult in sintagma „Lucrului bine facut” (pe care in discutiile de pe ACUM am indraznit sa o opun chiar „patriotismului”, ca fiind mai robusta si mai acoperitoare – rezervam patriotismul pentru delectarea personala a fiecaruia). Inspiratia mi-a venit de la cartea lui Tadeusz Kotarbinsky (publicata prin anii 80) Tratat despre lucrul bine facut.
Nu conteaza… Pasionante vremuri.
@George
„comentarii mai vechi” însemna la mine acum circa 3 luni şi mai mult. Dar poate n-am fost atent, scuze !!!
@ George
Impart cu placere cu Domnia Ta aprecierea Domnului Leibovici legata de previziunea ca Iohannes va ajunge Presedinte!
Adevarul este ca daca nu exista ticalosia celor care au manipulat „frana” votului din Diaspora, Iohannes ar fi iesit Presedinte din primul tur!!
Calculul este simplu: La o participare la vot in primul tur a doar 6.31 milioane de votanti din tara, Iohannes a luat cca 2 milioane de voturi, la care, daca adaugam vreo 2.5 milioane de voturi din Diaspora, Iohannis ar fi avut 4.5 milioane de voturi, adica 71%, mult mai mult decat 50%+1 vot !!!
@Alex
Adevarat, nici nu mai tin minte ce gindeam acum 3 luni.
Am facut precizarea doar de bucurie ca a iesit asa cum am dorit si m-am asteptat in ultima luna.
Cu orişicine discutam aflam ca „KI nu stie romaneste, Se stie ca Ponta cistiga, ca nu a fost suficient de agresiv la TV”.
Le-am luat pe toate la rind si mi s-au parut neserioase ca argumente. Drept care ma bucur ca a iesit asa.
Bravo si d-lui Pincu pentru amabilitatea de a scrie la momentul potrivit si pentru curajul si inteligenta de a crede!
Klaus Iohannis a câştigat detaşat votul românilor din Republica Moldova. Acesta a acumulat 78,59%, în timp ce Victor Ponta a obţinut 21,41%.
@Alexandru Grosu
> Klaus Iohannis a câştigat detaşat votul românilor din Republica Moldova.
La un moment dat ieri a fost răspândită ştirea că în R. Moldova a câştigat detaşat Ponta cu vreo 75%
sursa: http://www.timpul.md/articol/victorie-detaata-a-lui-iohannis-in-republica-moldova-klaus-iohannis—7859-victor-ponta—2141-66143.html
Felicitari Romaniei din 2014.
Se intrevede in sfarsit o noua era in politica romana. Multi fripturisti escroci ajunsi la putere dupa 1989 trebuie sa tremure! Nu trebuie lasata la putere haita lui Ponta in Parlament si alte institutii municipale. Asazisii „socialisti” care si au umplut buzunarele nu vor lasa asa usor sa le scape prada din mana. Iliescu vulpe batrana viseaza reluare a puterii. Ponta a declarat ca nu demisioneaza totusi trebuie fortat prin metode legale. Cum se zicea la socialisti etc. vigilenta este de rigoare!
@Charlie
Bine exprimate, un adevăr şi o realitate a ţării!
Numai că demisia „ciolanarilor”, nu este posibilă, atâta timp cât Ponta este înconjurat şi susţinut de oameni asemănători cu „chipul Domnului (Ponta!)”. Sediul răului este în Parlament, şi nici o speranţā-să se autodisolve şi să se facă alegeri anticipate!
Dar – „sămânţa a fost aruncată”!! Cum au aşteptat românii (partea cea bună-cu mintea deschisă) 25 de ani, or să mai aştepte şi ultimii doi ani de existenţa în acelaṣi sos, pseudo-comunist. Iohannis trebuie să recruteze, între timp, oameni tineri, cu concepţii europene şi în primul rând cinstiţi şi bine intenţionaţi. Şi, slavă Domnului, avem oameni potriviţi pentru această muncă de „curăţare a mlaştinii”, cum se exprima „Die Welt”. Câţi oameni buni avem pentru un nou gen de politică, puteţi afla dacă îi număraţi pe cei care au stat 6-8 ore la coadă doar ca să voteze!!
Si un banc bun pentru cei care l-au votat pe Iohannes:
„Dupa alegeri, la sediul PSD vine unul si intreaba portarul: – As vrea sa vorbesc cu domnul presedinte al Romaniei, Victor Ponta… Portarul ii raspunde politicos: – Domnule, domnu’ Ponta nu e presedinte… Omul pleaca si se reintoarce dupa o ora la poarta PSD: – As vrea sa vorbesc cu domnul presedinte al Romaniei, Victor Ponta. Portarul, usor nervos, ii raspunde: – Bai nene, Ponta nu e presedintele Romaniei… Pleaca omul, si dupa 10 minute vine iar, zice: – As vrea sa vorbesc cu domnul presedinte al Romaniei, Victor Ponta. Portarul iritat de-a binelea, zbiara la el: – Bai, nene, matale ai buba la cap? Ti-am spus de o suta de ori ca Ponta NU e presedintele Romaniei!!! La care omul, zambind cu gura pin’ la urechi:
– Stiu, frate, da’ nu ma pot satura sa aud asta!!”
Numirea lui Iohannis a fost pentru minte si un prilej de bucurie egoista din cauza motto-ului sau „Lucrul Bine Făcut”.
In ecourile la articole din ACUM am avut de mai multe ori polemici cordiale in care eu sustineam inlocuirea patriotismului ca motivatie sociala cu Cultul pentru Lucrul Bine Făcut. Motivul era ca gaseam mult mai multa structura, stabilitate si potential dinamic in motivatia lucrului bine facut. Nazuinta pentru lucrul bine facut e mai simpla de inteles si mai putin manipulabila afectiv.
Pentru consolare rezervam patriotismul sferei de satisfactii personale, nostalgic la gura focului, cu muzica, un pahar de vin, un album cu peisaje, legende istorice, impreuna cu cei dragi.
Sper ca aceasta „credinta”, veche de cind omenirea dar care continua sa treaca neobservata, sa prinda cit mai mult si in societatea româneasca.
@George Petrineanu
George,
Eu cred ca „pe timp de pace-lucrul bine făcut”, pe timp de război „patriotism”.
Aş completa zisul lui Iohannis „lucrul bine facut” cu „şi la timp!”, pentru că avem mulţi români care pot face bine lucrul, dar la „sfântul aşteaptă”!
Patriotism-însemană să-ţi iubeşti ţara, iar ceeace spui, cu „gura sobei, un păhărel şi cei dragi”, pot fi oriunde şi oricând, dar şi în altă ţară!
@ Dnul George Petrineanu
< "Daca sint crezut pe cuvint, am crezut in Johannis. . . " si
"Sint multumit ca am crezut demult in sintagma . . . "
Stimate Domnule Petriceanu, rezultatele alegerilor prezidentiale din 16 Noiembrie in acest an 2014 NU a fost un act de credintã – aceasta se face la biserica si/sau in fata CONSTIINTEI, si NICI UN ACT DE CREDIBILITATE catre un personaj necunoscut pe dinauntrul sãu in ceea ce priveste FORTELE SALE DE A REDRESA ROMÂNIA, ci a fost UN ACT DE ELIBERARE SI DE SPERANTE a FIECARUI CETÃTEAN ROMÂN DIN SUBSOLURILE UNEI HAZNALE PUTUROASE, de scursuri antimorale, antietice si frauduloase, CETÃTEAN PUS IN FATA SITUATIEI DE A ALEGE intre a sucomba in in aceasta HAZNA sau DE A ALEGE NECUNOSCUTUL.
Pina nu te-ai innecat, mai speri inca sã apara un vas salvator atunci cind te afli naufragiat (indiferent in ce "ape"), fara a-ti veni in gind in acele momente de lupta impotriva pieirii, intrebarea : "ce te faci daca vasul este de pirati sau de alta natura daunatoare?", ci SINGURUL GIND ESTE, SA IESI DIN SITUATA PERICULOASA, iar apoi… oi vedea cum iti aduni puterile.
Asa stau lucrurile.
Asa se traduce si rezultatul acestor alegeri prezidentiale din România anului 2014.
Iar cine a comis NELEGIUIRI, acestea ies intotdeauna la suprafata, precum spuma apelor involburate. . .
Cizelarea mea patriotica – de la diamant la brilliant -, s-a petrecut pe vatra straina cu unelte demne de luat in consideratie. Aceasta "slefuire" pe pamintul strain (Germania), m-a facut sa inteleg – printre altele – CA NIMENI NU ESTE DE NEÎNLOCUIT!!
Toti avem UN DUMNEZEU! Acela ne-a sãdit SPERANTA IN SUFLET, pentru a supravietui oricarei vicisitudini. Este un DAR DE HAR Dumnezeiesc, ce ne-a fost pus in Leagãn, la vederea Luminii Vietii 🙂
Va doresc din tot sufletul, numai bine si bucurii!
@ Dnul Sfartz Pincu
sfintii asteapta intotdeauna rabdatori – este invatatura Domnului -, dar se mai intimpla sa trãiasca si mult asteptatul rezultat al asteptãrilor lor – rugaciunea este puternica! 😉
M-am bucurat mult sa mai citesc din cele comentate de Domnia Voastra pe aceasta pagina "acum".
Numai bucurii si fericire, Dvs si participantilor la comentarii.
Fiecare parere si fiecare gind devin o putere dinamica atunci cind sint dezvãluite. Fie ca puterea gîndurilor bune, sa dea roade si pe tarîmul României.
Cu mult respect,
Gabriela Munteanu
@Gabriela Munteanu
Nici că se putea o confirmare mai veridică a speranţelor românilor de a intra în rând cu lumea civilizată cu ajutorul celor „de afară”, a celor care au învăţat pe pielea lor o democraţie adevărată şi şi-au păstrat conştiinţa curată şi dragostea de ţară!
Acum este rândul tineretului din ţară şi din Diaspora să ridice făclia dreptăţii şi să menţină vigilenţa trează faţă de uzurpatorii României care se gāndesc doar la propriul profit.
Nu mai trebuie aşteptat să treacă 40 de ani, cât a aşteptat Moise cu poporul sāu în pustiu, ca să se debaraseze de mentalitaea de sclavi. Au trecut 25 de ani, mai mult decât suficient ca în conditile civilizaţiei moderne să se coacā o generatie capabilă de intoleranţă faţă de „nelegiuiri”, cum foarte bine aţi definit manevrele puternicilor zilei din România.
„Gura păcătosului-adevăr grăieşte”!! Nu ştia Domnul Liviu Dragnea că apelul sau va da rezultate contrarii cu dorinţa lui ca românii să-l respingă pe Iohannis pentru că nu este de etnie română, şi de a-l vota pe Ponta doar pentrucă este de etnie română. Românii din Diaspora i-au urmat chemarea şi au votat – „româneşte” !!!
Acum, după o mică victorie, urmează greul. Cei de la putere se vor agaţă cu disperare de ea, dar din păcate un preşedinte în România este un element decorativ, puterea adevărată este în mâna Parlamentului, un Parlament putred până în măduva oaselor.
Părerea mea este că nimic nu se va schimba în fond, în România, până ce la o următoare „nelegiuire”, de altfel inevitabilă având în vedere structura actuală a perii, reacţia populară nu va mātura prin forţă tot „nămolul” acumulat în 25 de ani, şi va instaura fie o republicā prezidenţială, fie o monarhie!!! (spun „nămolul”, şi nu „spumă”, cum v’aţi exprimat, Stmata Doamna, pentru că în realitate spuma reprezintă ce este mai bun, iar ce este rău se lasă întotdeauna la fund!).
@Dlui Sfartz Pîncu
. . .Sigur, dragã Domnule Pîncu, se vede ca sinteti un estet si un optimist; v-ati gindit imediat la spuma torentilor de munte, curata sau la spuma laptelui, care datatoare de unt si smintina, era in limbajul poporului, metafora atribuita , dar, in cazul nostru, viziunea mea avuta atunci cind eu i-am acordat situatiei politice aceasta compatatie, a fost cea a apelor adunate in statiile de epurare ale acestora 😉 . . , aceea in care se aduna toate murdariile, pentru a putea fi colectate si indepartate, treptat, metoda prin care se recupereaza curatenia apei.
Atit, cu privire la „imaginea” comparativa a celor ce se intimpla pe plan politic in România.
(si colectarea spumei unei supe, o curãtã si o limpezeste pe aceasta, de impuritatile datorate fierberii cãrnii 😉 ) In cazul nostru „fierbe” materia politica(ha,ha, ha), iar noi optimistii, speram ca dupa ce a fost adunata spuma de reziduuri, poporul sa primeasca o „supa” limpede, si digerabila :))
Revenind la tonul serios: eu sint foarte mihnita de cele ce se intimpla, iar România nu este o tarã mica, sã o poti apãra usor de elementele daunatoare si dujmane si de a instaura o atmosfera relaxanta pentru cetateni, care la rindul lor, sa fie multumitii si combatanti cinstiti si civilizati.
Asa ar fi.putut sã fie, din 1990, daca România, cu tot ce tine de ea, nu ar fi fost catapultata -sau teleportata, in limbaj SF-, cu O SUTA DE ANI , INAPOI. . . România se afla ACUM, EXACT CA IN ANII 1900. Deci, i s-au „furat” 100 de ani din viata; strabunicul meu nu a mai fost pe frontul primului razboi mondial, bunicul meu -fiul sau-, nu ar mai fi cunoscut frontul din Cehoslovacia si Crimeea, nu am mai fi fost un popor de 23 de milioane, cu mute facultati si institute de cercetare pline de specialisti „pe bune” si nu plagiatori, nu am mai fi fost nici salvarea Europei, de la foamete, prin productia de cereale livrata in afara tãrii si produsa de oaminii harnici ai acestei Glii stramosesti, nu am mai fi fost nici salvarea Ungariei de la instaurarea comunismului timpuriu in aceasta si MAI ALES, NU AM MAI FIE FOST O TARA INTREAGA -INTREGITA-, CACI INCA NU EXISTASE HOTARIREA DE LA TRIANON. . . ASADAR, DECI. . , este vorba despre. . . O STERGERE DE TIMP, DIN VIATA ACESTUI POPOR SI A ACESTEI TARI -precum o guma sterge urmele creionului-, printr-un plan premeditat si bine ticluit, PRECUM SI MAJESTUOS PUS IN APLICARE, deja din anii ’80 -faza incipienta- si legalizarea „actului de nastere” a NOILOR VENITI, la lumina puterii in 89, incepind din 1990, punerea in aplicare a acestuia. Plan periculos si dujmanos, dar mai ales DEVASTATOR AL RESURSELOR UMANE SI AL TERITORIULUI ACESTEI TÃRI.
Cita dujmanie poate sa incapa sub pielea UNUIA, ca sa poata obtine dintr-o saminta de ura, o asemenea spirala distrugatoare, precum un tornado, pustiind 100 de ani de CONSTRUCTII -SI MATERIALE SI UMANE-, ALE ROMÂNIEI??!! Caci, nu comunismul a construit ROMÂNIA SECOLULUI XX, ci un popor care s-a EDUCAT, a STUDIAT SI S-A CULTIVAT, CU TOATE CONDITIILE DE STUDIU DE CARE A BENEFICIAT, FARA A INVESTI NIMIC MATERIAL IN ACEST STUDIU, CI DOAR FIECARE, DUPA CAPACITATEA SA INTELECTUALA.
In acest secolul XX, România s-a aflat printre primele rinduri in ceea ce priveste STUDIILE, cu o INDUSTRIE IN PLINA DEZVOLTARE; AGRICULTURA, DE ASEMENI.
Am enumerat aici DOAR aportul ROMÂNULUI, a OMULUI CARE S-A PETFECTIONAT, dovedind caracterul competitiv pe plan mondial, nicidecum o oda comunismului. Socialismul a unit acest popor, ajutindu-l sa isi inteleaga si sa isi exercite unitatea nationala. Nu vorbesc aici de comunism. Exact aceasta UNITATE care se sedimentase incepind cu ANII ’70, prin care fiecare dintre noi capatase de fapt constiinta ca este ROMÂN al unei ROMÂNII INTREGI SI RESPECTATE IN LUME, se datoreste unui progres intelectual fara clasificari sociale, deci de tip socialist. România a fost SOCIALISTA, cu un partid de conducere comunist, pe care, pina la urma, daca nu ar fi existat un alt PLAN (facut de dujmani) sint convinsa ca am fi ajuns curind sa il „complectam”cu alte partide liberale. dind nastere la o forma superioara de democratie. Aveam aceasta posibilitate. Dar „cureaua” a inceput sa se stringa in interior, atunci cind s-a facut simtita din afara, „teama” ca planul urzit, este in pericol. Atunci a inceput atacul, din umbra, iar -nenorocul nostru, ca omul este coruptibil, lupta a inceput „corp la corp”(prin mituire, ademeniri, etc).
Acesta este concluzia la care am ajuns eu, beneficiar al studiului in România si al vietii de dupa in afara acesteia, trãind de cca 30 de ani intr-o tara democrata, in care se promoveaza improscarea reciproca cu namol a politicienilor, defaimare, invinuire, mituire si certuri nedemne, denigrarea personala a politicienilor; cu promiscuitate inradacinata si prostitutia legalizata, cu materiale de studiu si carti foarte scumpe; cultura „nu se piarta”, deci nivelul de cultura, sub orice nivel „-care va sa zica, ca nu exista”. parafrazindu-l pe Ion Luca Caragiale.
Rog a-mi fi iertate franchetea si sinceritatea cu care scriu aceste rinduri, dar noi, românii, nu mai avem timp, sa ne mai mintim, ca noi am lua-o catre occident, caci adevarul este exact viceversa, occidentul a napustit peste noi.
Tema este de de altfel, pe cit de clara, pe atit de complexa. Solutiile se vad foarte clar, pentru a rezolva problemele actuale, dar din pacate nu le este permis inca, fruntilor luminate ale acestui neam, sa apara in prima linie si sa isi conduca liber, destinul tarii lor. Este intretinuta acea „spuma” murdara sau murdarita, care tine sub avoperire adevaratele valori si care da friu liber strainilor, sa ne conduca destinul. Pãcat, mare Pãcat!
Dar cum Speranta ne calauzeste viata „spe salvi”, vom avea, poate si noi Românii, parte de Noroc.
Sint fiarte fericita ca mi-ati raspuns la comentariu, draga Domnule Pîncu (sau Sfartz?), pentru ca, deja din inserarile si comentariile Domniei Voastre, cu care am facut cunostinta de la inceputul acestui an, citesc cu mult drag si interes parerile dvs.; mi-l aduceti in amintire pe tatal meu.
Viata se traieste cu suflet, iar acolo unde se pune suflet, in cele ce facem, se pune constiinta, deci este bine si daca este bun ceea ce facem, atunci spunem ca e lucru dumnezeesc.
Va doresc numai bine si multumiri sufletesti, iar pentru România, imi doresc cu ocazia Sarbatorilor de Craciun, SA I SE NASCA UN VOIEVOD CARE SE ASAZA LA CIRMA TARII DIN DATORIA DE A O SLUJI CU CREDINTA SI DE A O APARA IN TOATA CUPRINDEREA EI, SUB CARE PARINTII SA-SI CREASCA COPIII IN CINSTE, IN FERICIRE SI MULTIMIRI, CONSTIENTI DE IDENTITATEA LOR! Nu unul care sa reia istoria de la „pa’sopt incoace”, ci acel Voievod care intelege sufletul lui „Mos Roata”, precum Cuza Vodã, care sa fie capabil sa cizeleze o orinduire care se potriveste noua, României, si nu altora.
Sa auzim numai de bine!
Salutari românesti (din suflet),
Gabriela Munteanu
[Din partea moderatorului. Noi încurajăm comentariile cititorilor. Totodată dorim ca aceste comentarii să fie uşor de citit şi de aceea recomandăm ca autorii lor să facă eforturi în acest sens. De exemplu să fie atenţi la ortografie şi punctuaţie, să separe în mod generos textul în paragrafe despărţite de o linie goală, să scoată în evidenţă cuvinte nu prin MAJUSCULE, ci prin utilizarea steluţelor astfel: *important*. Pentru alte uzanţe ale acestei publicaţii vă rog să consultaţi Regulamentul – http://www.acum.tv/reguli-privind-comentariile.
Cu mulţumiri anticipate/A.L.]
@Gabriela Munteanu
Stimată Doamna, comentariul Dvs. este la obiect şi coincide perfect nu numai cu pārerile qvasi-identice ale multor romāni cu mintea deschisă, dar, şi asta este remarcabil, aproape in proportie de 99% cu situaţia reală a ţării din această perioada „post-revoluţionară”!!
Oricare analiză social-politică, oricât de perfecta şi conformă cu o stare reală ar fi, nu face doi bani dacă nu este urmată de concluzii, de o soluţie şi, ceea ce este şi mai important, aş zice „cel” mai important, cu aplicarea soluţiei cât mai repede şi fără menajamente sau concesii!
Acesta este punctul slab al intelectualităţii în general şi a celei româneşti în special. Ştim, inţelegem, dar nu „facem”.
Faptul petrecut cu ocazia alegerilor prezidenţiale este un început de trezire, şi trebuie să fie urmat, după părerea mea, de acte în forţă directă, şi nu numai cu ocazia alegerilor, care după cum se vede a avut un efect, din pacete parţial si provizoriu, care treptat este diluat de maşinăria propagandistică a celor care se ţin la putere!
Sunt de admirat bulgarii, vecinii noştri, care au arătat că au o coloana vertebrală mai dreapta decât a noastră, şi când s-au supărat pentru un motiv mai puţin politic – era vorba de scumpirea surselor de energie – au ieşit masiv în stradă şi au obligat guvernul să demisioneze!
Sunt dezamăgit de faptul real că generaţiile care au ridicat România, fie şi sub conducere comunistă, la un nivel remarcabil, trăiesc acum doar ca martori pasivi la spectacolul distrugerii muncii lor de o viaţă. Am condus sistemul de proiectare din industria chimică de pe Valea Trotuşului şi cunosc „de la rădăcina” cât s-a muncit şi ce s-a construit, dar şi cât de profund s-au transformat în ruine toate realizările noastre.
Acum este rândul tineretului să dea dovadă de dragoste de ţară şi să mature fără milă şi definitiv şleahta de ticăloşi care merită să fie judecaţi, sub incidenţa legii marţiale, ca „trădători de ţară” !!
Buna Ziua, dragi Domni! Si multumiri din suflet pentru neintirziatele rãspunsuri!
In primul rind, imi cer scuze tuturor celor care si-au dat osteneala sa citeasca si din framîntãrile gîndurilor mele; gînduri de „naufragiat” cu dor in suflet -si la propriu si la figurat-, care nu au mai putut fi stãvilite, dupa lecturarea articolului si parerilor cu privire la acesta, al Domnului Sfartz Pîncu. Scuzele am dorit sa le trimit printr-un „post scriptum”, imediat dupa ce am „lansat” comentariul, azi noapte. Numai dupa trimitere a textului, am posibilitatea sa il vad in intregime si numai atinci remarc greselile produse, datorate redactarii textului pe un „iphone” mic si cu tastaturã tochpad”; o catastrofa pentru mine, care sint un pedant par excelence, al ortografiei si stilului. Nu vad practic, nimic in timp ce scriu. Imi este cu adevarat foarte greu sa redactez ceea ce doresc sa exprim si este extrem de meticulos si inervant tot o data, tastele fiind virtuale. Iar „fereastra” in care scriu este de ca 1cm/3cm. Dar nu am putut rezista la imboldul de a-mi transmite si eu „oful” cu privire la tema de mai sus, „cestiune arzãtoare la ordinea zilei”, precum pe vremea lui Nenea Iancu Caragiale.
De aceea, mii de scuze pentru textul trimis, in neputintã de a-l mai fi putut corecta.
Voi face tot posibilul, sã evit aceste incidente.
Multumesc, Domnule Leibovici, pentru atentionare. Este tot vechea problema, de care m-am lovit si la inceputurile cunostintei noastre.
@Sfartz Pincu
Si acum rãspund Domniei Voastre, domnule Sfartz, Buna Seara!
Aveti petfecta dreptate cu privire la categoria cetatenilor din ultimul paragraf; dezamagirea este sentimentul impartasit, acestia gasindu-se intr-o nisã a societatii, pe care s-au pus stampile de toate nuantele, in functie si de *cine* este acela care a pus stampila, care se dovedeste a nefiind interesat de nuantele diferite ale intelectualilor din aceasta nisa, ci *doar* de grija de a-i „stampila”
@Sfartz Pîncu
Acum vã rãspund dumneavoadtra, Domnule Sfartz, Buna Seara!
Aveti perfecta dreptate, cu privire la categoria de cetateni, pe care o aminteati in ultimul paragraf.
Dezamagirea este sentimentul impartasit de intelectualitatea tãrii, un potential cu o nepretuita experienta de munca si de viatã, acestia impinsi fiind, cu premeditare, intr-o nisã a societatii, pe care s-au pus stampile de toate nuantele, in functie si de cine* este acela care a pus stampila, care se dovedeste a ne fiind interesat de nuantele diferite ale intelectualilor din aceasta nisa, ci d o a r de grija de a-i „deposeda” prin clasificare* -cu stampilã! „Clasat”
In acest fel, participarea activa, contributia la fãurirea noii forme de societate, precum si respectul cuvenit fata de experienta de netagaduit, precum si credibilitatea „stampilatilor”, au fost anihilate, astfel ca, legatura acestor intelectuali experimentati si cãliti in „cuptoatele” vietii, cu noua generatie de tineret, a fost desfiintata.
Motto-ul la moda acum, in toata lumea, este „divide et impera” si este nu numai expresia care exprima exact lumea actuala, dar a devenit prin gravul efect ce il genereaza, o formula de manifestare a neputintei, in fata acestui fenomen. Si aceasta, tocmai pentru cã brutala metoda, patrunde pina in cele mai intime relatii ale unei familii, invrãjbindu-i membrii.
Daca aceasta metodã divizeaza indivizii, deja de la cea mai mica celula sociala, familia, atunci spirala efectului asupra cetatenilor, cuprinsi ca intr-un virtej, se propaga aproape simultan in societate, generind efectele distrugatoare, pe care le resimtim cu totii, astazi si care la noi in tara au dus la situatii catastrofale.
Românul, la modul general -luat in ansamblu-, este om generos, crestin -cu dragoste de dumnezeu, respectos si cinstit. Generozitatea acestuia se datoreste tocmai spiritului sãu liber.
Libertatea spirituala este cea prin care se faureste sudura coloanei vertebrale, care tine corpul drept, capul sus si privirea patrunzatoare inainte si spre cer, generind „culoarul” de legatura cu divinitatea, energia universala de care un asemenea „construct” este intuitiv legat.
Virtutile omenesti, valorile precum moralitatea, etica, responsabilitatea civica si onestitatea, sint vertebrele create de libertatea spirituala ce sustin Coloana vertebrala, a Omului. Cu o astfel de coloana vertebrala, a trait si s-a perpetuat neamul nostru; ceea ce este de netagaduit.
Acesta este secretul statorniciei neamului nostru, cu toate ramificaliile sale, din stravechime, pîna la noi. De aici vine generozitatea, dãrnicia, veselia, nonsalanta, dãruirea de sine in ajutorul aproapelui chiar si superficialitatea si sãritul neinfricat peste obstacole, de orice natura ar fi ele, este efectul acestei cauze: isi spune „cu Dumnezeu, inainte!” si isi face cruce.
Acest caracter a trecut prin lant de suferinte, de-a lungul istoriei, dar spiritul liber de gindire si increderea in sine, la fel ca increderea in Dumnezeu, nu i le-a putut lua nimeni, pîna acum.
Dar, in decursul timpului, Bunul a rezistat, tinindu-se strins de poalele Energiei datatoare de vigoare, dar si dujmanul aceastuia si-a rafinat „mãiestria” fortelor negative. Asa incît, ne confruntam in zilele noastre, cu o lupta „corp la corp”, intre Bine si Rau, lupta a cãrui armã nu loveste trupul si lasa sa curga singele, ci loveste sufletul, prin cele mai rafinate si perfide metode. Aceasta este moderna arma psihologica, care devasteaza sufletele, pusa in aplicare -in masa-, din a doua jumatate a secolului XX. Odata ajunsi aici, se produce ruptura legaturii cu Dumnezeu, energia de libertate spirituala. Credinta este ridiculizata prin ducere in exces, luîndu-se in derîdere, precum si caracterul Bun este terfelit, incercat in fel si chip, batjocurit, pentru a-si iesi din firea sa normala, si dezgolit, de a ajunge sã îmbrace o „hainã” , care nu i se potriveste, dar fãra de care (crede el, in „infringerea lui), nu se poate arata lumii. . .
De la acest aspect deriva fenomenul coruptiei, a inversãrii valorilor, implementarea minciunii, caci : nu concepe sã se dea, ceea ce aratã a fi, pentru cã haina in care se arata, nu îi apartine, dar nici nu este crezut, cînd vrea sã spunã cine este cu adevarat, cãci „haina” nu este cea potrivita spuselor. Asa incepe dilema celui „alunecat” in bratele puterii nefaste; imbracarea hainei nepotrivite i-a deformat coloana vertebrala; libertatea de spirit a dispãrut datorita acestei infirmitãti, si asa devine instrumentul cel mai apreciat in mîna „Raului”, dujmanul sãu. Aceasta este clasa politica actuala, hartuita de o opinie publica, a cãrei majoritãti este infestata de aceeasi infirmitate.
De aceea, expresia folosita la adresa societatii noastre de azi, de „societate bolnavã”, este o redare absolut reala si obiectiva a starii de fapt, in România. Molima este mondiala, iar in vestul Europei, in mod special in Germania, este boala veche, care acum, se afla deja, in tratament „intensiv” (pilulele administrate in acest tratament, la toate nivelele, fiind de culoare neagra, rosie si galbena; pur si neamestecat!) La noi însã, a patruns manifestarea acestei molime, in forma ei cea mai avansata, foarte dura si grava, cu mare putere distrugatoare; de aici si efectul de „trãznet”, pe plan national.
Procesul de insanãtosire a populatiei, se va desfasura de acum, foarte greu si anevoios, dar cel mai trist, si cu multe sacrificii umane; mai ales din rîndul tinerilor, care de fapt ar fi trebuit sa fie protejati.
Intr-o asemenea conjunctura, la care se adauga o lipsa totala de cunostinte necesare unui cetãtean pe care tara sa se poata bizui, inclusiv lipsa de informare corecta si competentã, de care este lipsita populatia, nu este de mirare, ca rezultatele converg invers, decit le dorim noi.
Asa se explica si blazarea intelectualitãtii serioase, in fata neputintei de a se implica in mod constructiv.
Ma retrag aici, ora fiind inaintata, dar fara sa inchei neaparat, subiectul. Voi reveni, daca si Domniei Voastre inca îi mai prezinta interes, acest subiect cu privire la rezultatul alegerilor.
Va doresc o noapte buna si linistita,
G. Munteanu
@ Gabriela Munteanu
Toată lumea îşi aduce aminte de euforia de după 1989 ! Şi cu ce ne-am ales?
Aşa că şi acum, să nu zicem „Hop!” înainte de a fructifica ceva în domeniul speranţelor, ca să nu ne alegem din nou cu… deşertăciune.
Corupţia utilizează toate tertipurile cunoscute şi imaginabile ca să se mentina la putere, şi orice slăbire a vigilenţei celor care au adus victoria în alegeri nu va aduce decat repetarea istoriei, asa ca trebuie să se persevereze până la o victorie şi în alegerile parlamentare, şi la o victorie a justiţiei din România !
@Sfartz Pincu
Vigilenta cetãteanului român si responsabilitãtile sale morale, sint in aceste zile de Decembrie, instrumentariul cel mai potrivit si demn de luat in consideratie, de a fi pus in functiune, tocmai(!!) de a nu se mai repeta istoria cumplitã, ce a urmat dupa Decembrie 1989.
Durerea din sufletele românilor de bunã credintã, este in aceste zile total indreptãtitã, incertitudinea cu privire la noua guvernare fiind stapina pe situatie…
Aceste zile de Decembrie, zile de sfirsit de an, zilele care ar trebui sã fie de sãrbãtoare pentru tot crestinul, cele mai sfinte si dragi ziile de impãcare sufleteascã si de bucurii….. se pare, ca si acestea ne-au fost sustrase , cu premeditare (!)… si numai trezirea* „din somnul cel de moarte” -cu ajutorul proniei ceresti- , ne va mai ajuta sã ni le recãpãtãm.
Onestitatea Domniei voastre, este cea mai mare cinste, cåreia eu mã inchin cu tot respectul, dragã Domn.
Vã urez pe aceasta cale, sãnãtate deplinã si parte de bucurii , precum si norocul de a re-trãi intr-o Tarã re-devenitã la culturã si civilizatie.
Imbrãtisãri pentru toti Romånii si oamenii de credintã, care isi iubesc Tara si o apãrã fãrå acceptare de a o trãda, din nici un punct de vedere!
Gabriela
P.S
…am uitat si de data aceasta, sã enunt simplu, ceea ce am läsat sã se inteleagã din comentariile mele, la acest articiol, al Dlui Sfartz Pincu, cu privire la votul electoratului. Anume:
Situatia voturilor, respectiv rezultatul la alegeri, in 16 Noiembrie 2014. reprezintã 100% ,respingerea din partea alegãtorilor , a unui fenomen si a unei stari de fapt in care se aflã România, aspecte ASOCIATE(!!) Personajului Ponta. Acesta a fast NE-ajunsul.
Acest candidat nu avea prestanta, caracterul si nici cultura, de a fi fost dorit in postul de reprezentant al Statului Român, si nici cã celãlalt candidat, in persoana lui Johannis, ar fi intrunit aceste calitãti.., dar faptul ca acesta din urmã, nefiind deloc cunoscut electoratului, a reprezentat in acele Momente cruciale , resimtite de toti Romànii, s u p a p a prin care s-a refulat respingerea lor, pentru Viorel Ponta, precum douã vase comunicante.
La aceastå pãtanie(!).., dupã alegeri, mi-a venit in gind, o ” zicala” hazlie, auzitã in copilãrie, care reda perfect aceasta situatie; zicalå, din vremurile cind romãnii convietuiau in pace cu tiganii, cunoscindu-se si re-cuniscindu-se unii pe altii:
” Stand la vatra din fata cortului, tiganca cuprinsã de romantismul serii, ii spune cu tandrete bãrbatului, privind bolta instelata a cerului:
-iote ciuleafãru’… la care tiganul, stãpin pe el, declamã:
– nu ciuleafãr fã, ciulefandru!”… privind amindoi spre Luceafãrul serii…
Morala: la fiecare cuvint rostit gresit, cel in culpã primea admonestarea sub forma hazlie ” nu ciuleafãr.., ciulefandru”, in asa fel incit, sã i se dea de inteles, ca alta este solutia cåutatã. O metodã din popor, de educatie prin atragerea atentie, cu privire la neatentie, folosind ridicolul.
Asa si cu alegãtorii Români… nici una, nici cealaltã, din cele douã „,solutii” nu este cea corectã, iar cea corectã, solutie, este in momentul de fata o „necuniscutã”, noua.
Poate ne-o lumina Domnul si pe noi, cu un adevãrat si demn Luceafãr, in fruntea Tãrii.
Cu drag si stimã!
aceeasi
@Sfartz Pincu
„Incredibilul s-a produs”, draga Domnule Pincu, sã intimpinãm Sfintele Sarbatori ale Românilor sub un cer dujmãnos de negru; precum Durerile Sfintei Maicii Domnului, cind a trebuit sã nascã Copilasul in iesle, pe paie, cãci toate usile li se inchiseserã, nefiind doriti. . .
Sfînta Pronie cereasca sã ne apere si sa aduca Lumina in suflete.
„La multi ani!” cu Sanatate si pace in sufletele bunilor si dreptilor Crestini, urez din tot sufletul, cu ocazia Zilelor Crãciunului, Nasterea Domnului Isus Cristos!
Cu stimã,
Gabriela
Minunată urarea Dvs. Stimată Doamna, dar nu trebuie limitată numai la bunii şi drepţii creştini, ea trebuie extinsă asupra tuturor oamenilor drepţi şi buni, indiferent de religie, indifernt de faptul că cineva este credincios sau mai are niscaiva îndoieli, toţi merităm Lumina Sufletească pe care o primim şi o dăm mai departe !
Un exemplu de ecumenism l-a dat azi Prea Fericitul Patriarh Daniel, care l-a imbratista şi l-a binecuvântat pe noul Preşedinte – de religie protestanta – al ţării !!
<>. . . cãci tocmai astãzi, 18 Decembrie 2015, . . .mi se aratã. . . acest articol cu comentariile noastre, din ajunul Crãciunului. . . 2014 🙂 . . .
Din purã întîmplare, am dat acum, tocmai peste un e-mail al meu, în care s-a pãstrat acest articol si, precum la recitirea unei scrisori dintr-o corespondentã mai veche, la care am participat cu drag, am retrãit momentele în care s-au petrecut aceste schimburi de sentimente, legate de evenimentel „zilei”, de Sfîrsit de Decembrie si de An, 2014.
Astfel, am observat azi, acum, cã dupã ce eu încheiasem comentariile mele, cu urãrile mele , de bine , tuturor, a mai fost postat un „comentariu”, al domnului Sfartz Pîncu -cu care avusesem dialogul de sfîrsit -din partea mea, cu privire atît la sentimente cît si evenimente, pe marginea Articolului postat de domnia sa.
Cum eu «niciodatã» nu las pe cineva fãrã sã înteleagã bine, ceea ce eu fac, sînt, si sustin, observînd cã «interventa» finalã, a domnului Pîncu, izvorîtã din cele mai curate sentimente OMenesti, ale adîncului sufletului domniei sale, în urma urãrii mele. . , contine un «aspect» civic, exact acel aspect*, de la care pornesc din vechi timpuri si pînã în zilele noastre, conflictele între FRATI, pe acest Pãmînt -minunat.
« A fost necesar acest Preambul, cãci acum, urmeazã cel mai important rãspuns al dialogului nostru -crezîndu-l încheiat la acea datã- ; un Rãspuns care iese din ramele Articolului si care ne priveste pe noi toti -atît din granitele Romîniei, cît si în egalã mãsurã, pe cei din afara acesteia, indiferent de neam »
«Bunul» si «Binele» sînt. douã. Valori descoperite de Fiinta OM , prin. «Constiinta sa»
Aceste Douã valori , tin de «Crestere» , formînd «Treimea».
Treimea «Binele» + «Bunul» + «Cresterea» , sînt Valori care stau la Baza Tuturor Oamenilor Planetei Pãmînt,
iar «Crestin» este Epitetul dat, celui care îsi conduce Viata pe Baza Acestei Treimi de Valori. Este O trãsãturã de Caracter,
care duce la cresterea si dezvoltarea Bine-fãcãtoare, a Omenirii. Absolut si fãrã implicatii dogmatice!
Dogmele au un alt aspect -si aici începe Credinta-, pentru cã Viata Pãmîntului în Univers , atît în Macrocosmos cît si în Microcosmos, contine „colturi” pe care OM-ul nu le poate pãtrunde -nici fizic, si nici cu mintea-. >>De aceea omul trebuie sã fie constient cã asemenea «colturi» necunoscute existã, atît pentru a se cunoaste si recunoaste în Mediul Sã Pãmîntean, cît si pentru a sr potea feri, în fata obstacolelor -si nu dupã, ce au cãzut în capcanele din spatele acestor obtacole.
De aceea existã , pe lîngã « a Creste – Crestin » , si Dogma «a te feri – Rugãciunea de a fi ferit de rele» : Dualitatea care STÃ la baza dezvoltãrii Vietii pe Pãmînt, al cãrei Pãstor «responsabil cu responsabilitate» pentru TOT ce tine de Viatã pe Pãmînt, este Omul!
<<>> formeazã TREIMEA.
-Baza Credintei în Viata Omenirii, cu tot ce tine de Viatã pe Pãmînt-.
Acum, Acestea fiind Zise, dorintele mele «de Bine» , cu ocazia Sãrbãtorilor care vin -în pragul cãrora ne aflãm si azi, la sfîrsit de Decembrie si de an «2015» , la fel de Sincere ca si cele care încheiau «comentariul» în anul 2014, sînt :
***Multã Sãnãtate, Fericire si Pace Tuturor!
***La muti Ani! si Sãrbãtori fericite! Acum , si Anul care vine, 2016, si la toti care îi vor urma!!!
Cu toatã simpatia pentru toti,
Gabriela Munteanu
P.S. acesta este Rãspunsul meu, la ultima Remarcã a dragului Domn, Sfartz Pîncu. Valabil tuturor, celor care vor citi aceste rînduri.
aceeasi
@ Doamnă Gabriela (Munteanu)
Splendidă înţelegere, neconformă cu teoriile asupra potenţialului limitat, ascuns în ADN-ul uman, o înţelegere spirituală situată mult deasupra rezervelor din celulele ADN!!
Creierul nostru are resurse limitate la „ce” şi „cât” conţin materialele din corpurile noastre, în special ADN-ul nostru, dar se pare că există şi cel puţin, încă o sursă – a unei spiritualităţi cosmice, sau super-cosmice (orice termen i-aş atribui-aş stârni contraziceri, de care de fapt-nu mă tem, le aştept – cu plăcere).
I-aş spune „sursă cosmică”, o sursă care poate fi, pentru unii, Dumnezeu, Allah, Cel de Sus, etc., şi reprezentanţii lor pe planeta noastră mititica – Moise, Isus, Mohamed, Budda, etc.
Punctul de vedere asupra spiritualităţii umane, exprimat de Domnia Voastră, vine în contradicţie totală cu clasificările cotidiene si uzuale a oamenilor, făcute după criterii superficiale, cum ar fi culoarea pielii, graniţele în care trăiesc, nivelel de trai, tradiţii şi specifice naţionale, clasificare rasială şi religioasă şi a.m.d., cât timp SPIRITUALITATEA umană este numai UNA!
Aş îndrăzni să spun că spiritualitatea divină este nu numai „una” – dar chiar „unică” şi „omogenă”. Ruşine celor care care practică discriminarea oamenilor pe criteriul credinţei religioase (si nu numai!)!
Sărbătoarea Luminii (la Evrei) şi Crăciunul la Creştini au, în aceste zile de sfârşit de an, o semnificaţie unitară – suntem trecători prin viaţă pământească, dar nemuritori prin spiritualitate!
Tuturor cititorilor de la ACUM le doresc un călduros „La Mulţi Ani” cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă!
@Sfartz Pincu
>Creierul nostru are resurse limitate la „ce” şi „cât” conţin materialele din corpurile noastre, în special ADN-ul nostru, dar se pare că există şi cel puţin, încă o sursă – a unei spiritualităţi cosmice, sau super-cosmice (orice termen i-aş atribui-aş stârni contraziceri, de care de fapt-nu mă tem, le aştept – cu plăcere).
De vreme ce ne-aţi invitat, încerc să vă fac plăcere, d-le inginer 😉
Puteţi să ne daţi mai multe informaţii, de preferinţă cu referinţe credibile, despre acea sursă a unei spiritualităţi cosmice, de genul: origine, coordonate, experimente legate de detectarea/identificarea ei, evoluţia în timp, raza de acţiune, etc.? IMO nu contează cum o numiţi, aşa că să-i zicem spre simplificare Sursa SPICO, ceea ce nu are de ce să stârnească contraziceri.
@Victor Manta
Sunt în criză de timp pentru a mai putea să caut prin literatură specifică temei discutate (sunt preocupat de realizarea a 3 invenţii şi prezentarea lor la Expoziţia Internaţională „ARHIMEDES” de la Moscova – Martie 2016).
Dar dacă Domnia Voastră are un pic de timp liber, aţi putea caută „referinţele credibilə” pe care mi le cereţi mie (mai sus), pentru a ne explica măcar fenomenul INTUIŢIEI, de care fără îndoială aţi avut parte, în calitate de inventator?
Pe tema lansată de Stimata Doamnă Gabriela Munteanu, există două grupe de oameni, consumatori ai aceste teme:
1. Credincioşii care nu trebuie convinşi, sau contrazişi – asupra convingerii lor ferme – că există un Dumnezeu Atotputernic.
2. Gnosticii, care sapă la rădăcina fenomenelor şi a ideilor, cărora le adresez mai întâi întrebarea dacă acceptă realitattea faptului că gândirea umană, în stadiul actual de dezvoltare a omului, ESTE LIMITATĂ la potenţialul şi el limitat, al materiei din care omul este conceput??? ????
@Sfartz Pincu
> … se pare că există şi cel puţin încă o sursă – a unei spiritualităţi cosmice
Acest „se pare” înseamnă oare că, în raport cu informaţiile pe care le aveţi dv. despre subiect, aceasta ar putea fi o speculaţie fără vreo bază, o pură speculaţie?
Enfin…
Eu nu sunt aşa bănuitor ca dl. Victor Manta… Eu am toată încrederea în discernământul dv. ştiinţific, iar dacă dv. mă veţi asigura că aţi ţinut în mână lucrări de un nivel care corespunde standardelor ştiinţifice aceptate din ultimii 50-100 de ani, lucrări care pe dv. v-au convins, atunci eu o să accept fără să crâcnesc aceste asigurări ale dv. şi voi considera de acum înainte plauzibilă existenţa unei „spiritualităţi cosmice”.
mi-ati fãcut mare bucurie, dragi domni, acum(!), gãsind ecourile Domniilor Voastre, la mesajul meu.
Bunã ziua, tuturor!
@Domnului Pîncu
Pãi dragã domnule Pîncu, care alte celule, credeti cã au functionat, în momentul în care eu, spontan, v-am trimis mesajul meu de mai sus, decît cele din ADN-ul meu. Desigur un ADN DE OM DEZVOLTAT.
Cãci, Homo Sapiens a descoperit HAR-ul Dumnezeiesc în Sine, ca un Dar Ceresc, adicã Harul Inteligentei si Constiintei. . . si de-atunci în coace, îl practicã; unii semeni mai mult, altii mai putin constienti, de aceste facultãti, pe care noi le numim Har -Dar Dumnezeiesc.
De aceea avem noi toti, o vorbã. . , cã „Grãdina lui Dumnezeu, e mare” , cu o micã adãugire din partea mea, „. . .pe Pãmînt” -exclud aici extraterestrii. . , cã nu-i cunosc.
În ceea ce priveste chestia cu rasele OMenesti. . , aceasta este o „scãpare” din vedere, a celor din categoria numitã de mine mai sus, aflati în în tagma „altii mai putin constienti”, de Harul Inteligentei si Constiintei pe care le primim în Dar. . .
Cãci, luînd Paralela 66grade Nord , a micii noastre Planete -Minune în Univers -, stim cã acolo, lumina Soarelui este redusã, radiatiile calorice de valori mici. . ;
la Paralela 45grade N, avem o balantã în echilibru de Luminã si Cãldurã Solarã. . ,
la Paralela 25grade N, începe batanta radiatiilor Solare sã oscileze din ce în ce mai puternic, spre valori ridicate atît de Luminã, cît si de Arsitã!
Tinînd cont , foarte simplu, doar de aceste trei aspecte zonale -sã le luãm pe cele Europene, aici fiind Leagãnul începerii si dezvoltãrii civilizatiei-, ne este extrem de usor, sã observãm geografic, atît aspectul Florei si a Faunei, cît si Fiziologia si Tipul si Caracterul Omului, sub influenta acestor ZONE.
-Dacã facem o plimbare în pãdure, în zonã de deal sau munte, acolo putem observa -cel mai bine-, cã în vale, copacii „se întind” cu toate fortele spre Luminã, sînt foarte înalti si poartã coroana foarte sus, La Luminã. Deci sînt foarte înalti, cãci desimea pãdurii. nu face loc Luminii.
Pe mãsurã ce urcãm si ajungem pe o culme, la luminã, trunchiurile sînd din ce în ce mai mici, cu coroane deschise. . ; de la o anumitã înãltime -pe munte-, întîlnim doar arbusti, cu talie din ce în ce mai micã, pînã cînd. . . întîlnim „floarea de colt”. . . 😉
>>> cu acest exemplu -la îndemîna tuturor. . .-, vreu sã arãt cã, Luînd Europa, Leagãnul Homo Sapiens, urmãrind evolutia acestuia, avem pe cele trei Latitudini geografice, de mai sus. trei tipuri de fizionomii. de la Nord la Sud, dupã cum urmeazã:
1. Tipul nordic , unde este luminã scãzutã si frig pînã la Ger(!) -radiatii solare foarte scãzute-, au pielea foarte deschisã la culoare -palidã, spunem noi-, ochii de la foarte deschis albastru -siberieni, Kaara See (mare în Oceanul de Nord, de unde vine si numele de fatã, Kara , precum si ochii Hasky, ai cîinelui polar, pînã la albastru-gri, în zona mãrii Nordului, apoi albastru-verzui. . , culoarea pãrului variind si ea de la galben, aproape alb -albinos, blond deschis, apoi blond mai închis, în acelas raport cu variatia culorii ochilor, arãtatã pînã aici; deasupra paralelei 50gr.N.
si pe mãsurã ce coborîm sub aceastã latitudine, si ajungem. treptat, spre zonele noastre, din culoarea ochilor albastru-verzui, apare în regiunile noastre Carpatine, intracarpatine si subcarpatine, apare culoarea verde, apoi verde-cãprui, apoi cãprui accentuat, apoi maron deschis si maron , culori tipice Carpatilor-Subcarpatilor-Vãii Dunãrii si Balcani. Culoarea pielii hrãnitã cu razele de soare -atît lumina cît si cãldura, actioneazã nu numai culorii ochilor, cum arãtam, începînd observatia acestora observãm cã
. continuare. . . cer mii de scuze!
. .inevitabilul s-a produs, si textul s-a transmis, tocmai cînd eram la mijlocul „problemei” , cãreia doresc aici, sã-i demonstrez rãspunsul. . .
Deci, vreu doar sã mai spun aici, cã : de la nord la sud, proportional cu radiatia Soarelui -Cãldurã si Luminã-, tot ce tine de viatã pe Planeta noastrã, este influent. Firesc, sîntem un sistem.
Omul este influentat proportional, de la Nord la Sud, atît la Talie, la culoarea Pãrului, la culoarea Pielii, precum si TEMPERAMENTUL -care este „ca tãrie” pe scala N-S, deasemeni, proportional, efect al energiei solare.
Cu alte cuvinte, Noi, frati întru-totul pe Pãmînt -Omul-, avem cea mai Dumnezeiascã varietate între noi, precum varietatea florilor, pomilor, animalelor, pãsãrilor, pestilor. . . O minune a Universului!
Si UNA sã nu uitãm. . , ochii de lapte, cu care se nasc mamiferele, din care, treptat, se formeazã trãsãturile, în functie de gena din care provine fiecare. Asa este si cu dezvoltarea, de la stadiul de lipsã de luminã (pîntecul mamei) , pînã la cel mai dezvoltat stadiu, de Maturitate, sub influenta Beneficã a bunului Soare.
Desigur, omul, cu cît primeste mai multã energie Solarã, cu atît este si el mai energic. Nu numai ziua de zi cu lumina si cãldura este mai mare, ci si Pãmîntul primeste în acelasi raport, energia Solarã si, dacã mai ai si cîmpiile mãnoase ale Vãii Dunãrii cu umbra , pãsunile si adãpostul Carpatilor, cu deschiderea mãrii negre si coastele acesteia cu vit(z) de vie. . . cu licoarea acesteia , vorba lui Damaschin. . :
„Damaschin cînd vede via . . , îsi ridicã Pãlãria. . . si salutã cu candoare. . . vinurile viitoare. . .”
Tot asa, acum(!) , si eu la rîndul meu, vã salut aici pe toti cei care vor citi aceste rînduri ale mele. . . si,
Pe anul viitor, cu roade bogate, sã avem de toate! . . .nu înainte de a vã ura încã o datã, tuturor
„La multi ani! Sãnãtate si Pace!
***
. .. mai am un p.s. . . . ca rãspuns stimatilor Domni, aici, la dialogul nostru:
Da, desigur, Spiritualitatea este doar una si Unicã, cãci este Creatia Unicã, care apoi, a expandat si a primit nuante si nuante, precum Perlele veritabile, dar Constiinta noastrã trebuie sã fie capabilã sã aleagã Perla, dintre pietre. . . aici intervine INTUITIA! ! Tocmai varietatea nuantelor Perlelor, dã fascinatie colierului, dar Perla rãmîne PERLÃ.
Încã o datã, mi-a fãcut mare plãcere, sã ne mai „conversãm”. Salutãri, dragã domnule Alex Leibovici! În graba mare, sã-i rãspund domnului Pîncu, nu am observat interventia Domniei Voastre si pe cea a domnului Manta, doar fugitiv. . .
Salutãri încã o datã, la toti trei.
Îmi doresc sã am putin timp, sã parcurg articole publicate pe „Acum.tv” si atunci, poate ne mai „auzim”
Gabriela Munteanu
@ Alex Λeibovici
Dacă era vorba doar de speculaţii bazate pe surse neştiinţifice, nici nu discutam problema limitării capacităţii interne şi intrinseci ale celulelor umane. Peste tot când este vorba de capacităţi extrasenzoriale, se foloseşte expresia „se pare că…”
Se pare că, de ex., şi alte celule decat cele din creier beneficiază, în anumite condiţii, de o „memorie” proprie, o constatare neştiinţifică a unor cardiologi care susţin apariţia de trăsături de caracter de la donator la primitorul de transplant!
Niciunul din aspectele cunoscute de telepatie, telechinezie, concomitenţă senzorială şi de gândire la gemeni, fenomenul de dejavu, intuiţia, profetimul, etc, nu are şi se pare că nu va avea vreodată o explicaţie stiinţifica, pentru că – „se pare” – că ele au o sursă externă, dintr-o altă dimensiune cosmică – şi inaccesibilă oricărui aparat de prospecţie umană – fie el de natură organică, sau creat de inteligenţă umană, astfel că rămâne credibilă doar soluţia Doamnei Gabriela Munteanu, cu – „De la Bunul Dumnezeu” !!
Alexandru:
„Eu nu sunt aşa bănuitor ca dl. Victor Manta… Eu am toată încrederea în discernământul dv. ştiinţific (al d-lui S.P. – VM), …”
Dl. Sfartz Pincu:
„Niciunul din aspectele cunoscute de telepatie, telechinezie, concomitenţă senzorială şi de gândire la gemeni, fenomenul de dejavu, intuiţia, profetimul, etc, nu are şi se pare că nu va avea vreodată o explicaţie stiinţifica, pentru că – „se pare” – că ele au o sursă externă, dintr-o altă dimensiune cosmică – şi inaccesibilă oricărui aparat de prospecţie umană – …”
Să rezum şi să trag concluziile mele asupra acestei neaşteptate discuţii. Când l-am întrebat pe dl. Sfartz Pincu (SP) ce stă la baza părerilor sale despre Sursa SPICO (Spiritualitatea Cosmică) mi-a spus că nu are timp acum să caute, deoarece se pregăteşte pentru o expoziţie la Moscova, dar că îmi recomandă să caut eu, deoarece voi găsi.
Mi s-a părut curios să propui unui oponent să caute el confirmări la afirmaţiile tale, pe care în mod vizibil oponentul (adică eu) le pune sub semnul întrebării (nefiind bănuitor, cum scrie Alex, ci înzestrat cu o doză sănătoasă de scepticism).
În treacăt menţionez că am aflat de la dl. Sfartz că urmează să expună invenţiile sale la Moscova, într-o ţară despre care afirma nu demult pe ACUM că a rămas în urmă cu civilizaţia din cauza atacurilor mongolilor şi a depărtării de Europa Occidentală. Poate că între timp civilizaţia rusă a avansat subit datorită atotputernicului Putin, cel care a identificat noi surse de civilizaţie inspiratoare în Ucraina cotropită de el şi în Siria…
Am înţeles din ultima luare de poziţie a d-lui Sfartz că de fapt m-a trimis la plimbare, ca să zic aşa, deoarece dânsul susţine acum, chiar dacă cu rezerve, că nu există explicaţii ştiinţifice la ceea ce a afirmat Domnia Sa şi că tot ce ne vine de la acea misterioasă Sursă SPICO este de fapt inaccesibil speciei umane.
Ceva ce este inaccesibil prin definiţie raţiunii umane (lucru de care mă îndoiesc profund) nu intră în sfera preocupărilor mele, dar oricum mă bucur că dl. Sfartz a găsit un partener de discuţie pe măsură pentru această latură a spiritualităţii umane.
Prin aceasta am ieşit şi din zona de încredere, pe cuvânt de onoare, „în discernământul dv. ştiinţific”, adică a d-lui Sfartz, presupusă de Alex.
În ceea ce priveşte experienţa mea quasi-directă (care probabil că nu este asemănătoare cu cea a dlui Sfartz), eu am cunoscut în viaţa mea doar două persoane care credeau în influenţa nemijlocită a unor forţe cosmice neidentificabile asupra vieţilor lor. Uneia dintre ele, o persoană mai degrabă stranie, i-am pierdut urma. Cealaltă s-a îndepărtat de această idee… după ce s-a făcut bine.
@Victor Manta
Până unde poate merge doza „sănătoasă ” a scepticismului reclamat de Dvs., Stimate Domnule Manta ??
Confundaţi cumva politica agresivă şi condamnabilă a lui Putin cu activitatea ştiinţifică a foarte multor ingineri şi savanţi ruşi şi din toată lumea, şi-mi reproşaţi mie participarea la o expoziţie tehnică, de altfel-internaţională, în care printre membrii juriului se regăsesc şi doi români, bine cunoscuti in lumea stiintifica:
– „Plahteanu Boris-The president of the Internaţional exhibition «Inventika», the Director of the Naţional institute of inventics, Yassi, România2 şi
– „Sandu Ion – The president of the Forum of inventors of România E U R O I N V E N T, the President of the European exhibition of creativity and innovations, Yassi, România”.
Să Vă caut adresele lor, să le demonstraţi şi lor, scepticismul Domniei Voastre, cel foarte „SĂNĂTOS” ? Aici se potriveşte perfect vorba romanului: cea cu „prefectura” !
@Sfartz Pincu
> Până unde poate merge doza „sănătoasă ” a scepticismului reclamat de Dvs., Stimate Domnule Manta ??
La nevoie până în pânzele albe, stimabile şi onorabile Domnule Sfartz.
Constat că aţi folosit prima portiţă lăsată întredeschisă pentru a ieşi din discuţia despre Sursa SPICO (Spiritualitatea Cosmică), cea atât de strâns integrată în gândirea dv.
> Confundaţi cumva politica agresivă şi condamnabilă a lui Putin cu activitatea ştiinţifică a foarte multor ingineri şi savanţi ruşi şi din toată lumea, …
Câtuşi de Puţin! Apropo de vorba preferată de dv. a românilor, nu văd ce legătură au savanţii « din toată lumea » cu politica respectivă. Cât despre savanţii ruşi, am scris recent, ca răspuns la o afirmaţie stranie de a dv. (v. mai jos) : « Lomonosov Moscow State University (Est. 1755). The University is well-known for its strong natural sciences tradition: 11 (of Russian 18) Nobel Prize winners and 6 (of Russian 8) Fields medalists were alumni or academics at Lomonosov”.http://acum.tv/articol/74984/
> …şi-mi reproşaţi mie participarea la o expoziţie tehnică, de altfel-internaţională, …
Nu v-am reproşat nimic. Vă propun însă să faceţi un poster şi să-l puneţi în spatele exponatelor dv. Iată textul posterului, care reprezintă un citat din cele scrise de dv. pe ACUM, citat preluat de mine de la linkul de mai sus: « Rusia … a ramas de fapt la pragul de civilizatie atat de scazut, incat pana şi mongolii i-au depasit ».
> …în care printre membrii juriului se regăsesc şi doi români, bine cunoscuti in lumea stiintifica: …
Pentru ca ideea să fie relevantă pentru discuţia noastră, ar fi trebuit ca şi cei doi membri ai juriului să fi publicat texte care să sublinieze deficitul de civilizaţie al ruşilor. Sunt sigur însă că aceşti doi membri nu s-au făcut vinovaţi de o asemenea inadvertenţă.
> Să Vă caut adresele lor, să le demonstraţi şi lor, scepticismul Domniei Voastre, cel foarte „SĂNĂTOS” ?
Dacă insistaţi, eu le trimit cu cea mai mare plăcere prezentul meu comentariu, precum şi pe cel legat de Sursa SPICO a Domniei Voastre. Puteţi să le trimiteţi însă chiar dv. Am toată încrederea că vor aprecia totul la justa sa valoare, şi aceasta indiferent de oriunde le-ar parveni informaţia.
>Aici se potriveşte perfect vorba romanului: cea cu „prefectura” !
Nu se potriveşte ca limbaj şi este falsă ca mesaj.
@Sfartz Pincu
> se pare că există şi cel puţin încă o sursă – a unei spiritualităţi cosmice, sau super-cosmice…
> I-aş spune „sursă cosmică”, o sursă care poate fi, pentru unii, Dumnezeu, Allah, Cel de Sus…
Dacă există un dumnezeu, atunci nimic nu este imposibil, nimic nu este absurd, orice devine plauzibil…
@ Victor Manta
Îmi atribuiţi nu ştiu ce teorii para cosmice, în timp ce eu am folosit expresia – „se pare că” -, adică am enunţat nişte posibile interpretări pentru para-normal, şi Dvs. vreţi demonstraţii: Este o metodă bună pentru Dvs., care aveţi o doză „sănătoasă” de scepticism, pe care v-o doresc s-o consumaţi sănătos în propriul Dvs. beneficiu.
În ce priveşte civilizaţia la nivel mongolic pe care o tot fluturaţi ca şi cum ar fi un argument imbatabil, se vede treaba că, din motivul de doză sănătoasă de scepticism, faceţi o confuzie între „cultură” şi „civilizaţie” ! Cred că aţi apucat timpurile când se folosea de către soldaţii ruşi – privitor la români – expresia „net Cultura!”. Ei aveau voie să confunde civilizaţia cu cultura…
Dar aşa, ca un fapt divers, doar această revista nu este una de studii ştiinţifice aşa cum aţi fi dorit probabil Dvs. să fie, puteţi Dvs. – cel convins că persoana de care aţi pomenit că a renunţat la teorii cosmice şi s-a făcut bine, să explicaţi cum poate un analfabet să facă calcule la nivelul unui calculator puternic fără să aibe măcar o educaţie matemateca nici la nivel elementar??
Si daca mai aveti indoieli cu privire la „discernamantul meu stiintific”, sunt convins ca ati putea intelege, cu putin efort-bineinteles, lucrarile mele stiintifice publicate, legate de erorile comise de Institutul”Max Planck” din Germania, privitor la niste teorii gresite de ei, si recunoscute ca atare. Probabil Domnul Leibovici la asa ceva ś-a referit, si nu la temele de sub auspiciul lui „se pare” !!
@Sfartz Pincu
>Îmi atribuiţi nu ştiu ce teorii para cosmice, în timp ce eu am folosit expresia – „se pare că” -, adică am enunţat nişte posibile interpretări pentru para-normal, şi Dvs. vreţi demonstraţii:..
Dv. aţi scris negru pe alb: „Creierul nostru are resurse limitate la „ce” şi „cât” conţin materialele din corpurile noastre, în special ADN-ul nostru, dar se pare că există şi cel puţin, încă o sursă – a unei spiritualităţi cosmice, sau super-cosmice …”
Pe scurt. Partea cu resursele limitate ale creerului vă aparţine, legătura cu ADN-ul este neclară, afirmaţia rămâne neconvingătoare. Restul reprezintă un drum spre iraţionalitate.
>În ce priveşte civilizaţia la nivel mongolic pe care o tot fluturaţi ca şi cum ar fi un argument imbatabil, se vede treaba că, din motivul de doză sănătoasă de scepticism, faceţi o confuzie între „cultură” şi „civilizaţie” !
Această distincţie fină vă propun să le-o explicaţi vizitatorilor ruşi, după ce au văzut posterul pe care vi l-am sugerat, pus in spatele exponatelor dv. la expoziţia de la Moscova: « Rusia … a ramas de fapt la pragul de civilizatie atat de scazut, incat pana şi mongolii i-au depasit ».
>Dar aşa, ca un fapt divers, doar această revista nu este una de studii ştiinţifice aşa cum aţi fi dorit probabil Dvs. să fie, …
În mod evident nu acesta este scopul lui ACUM. Nu aveţi nici un motiv să presupuneţi că eu aş dori aşa ceva. Ce aş prefera este ca atunci când se afirmă ceva, să fie prezentate sursele/dovezile respective. Este o chestiune de curtoazie, iar un exemplu din ce motiv este util este prezentat spre sfârşitul comentariului.
>puteţi Dvs. … să explicaţi cum poate un analfabet să facă calcule la nivelul unui calculator puternic fără să aibe măcar o educaţie matemateca nici la nivel elementar??
Iarăşi mă puneţi pe mine să caut informaţii despre lucrurile pe care le afirmaţi? De altfel nu mă pasionează asemenea subiecte „paranormale”. Ele mă pot interesa însă atunci când arată (ceea ce ar putea fi cazul) resursele gigantice, chiar dacă încă neexplicate, ale creerului uman.
>Si daca mai aveti indoieli cu privire la „discernamantul meu stiintific”, sunt convins ca ati putea intelege, cu putin efort-bineinteles, lucrarile mele stiintifice publicate, legate de erorile comise de Institutul”Max Planck” din Germania, privitor la niste teorii gresite de ei, si recunoscute ca atare.
Greşeli s-au tot făcut şi se vor face, dar şi atâtea lucruri corecte, care au arătat puterea fără limite (contrariul nefiind demonstrat) a gândirii umane.
Vă propun să publicaţi undeva pe Web măcar un scan al documentului în care cei de la institutul menţionat de dv. enumeră şi îşi recunosc erorile lor, şi să ne comunicaţi aici URL-ul respectiv. Nu am găsit vreo referinţă la subiect printr-o căutare cu Google, căutare care poate că nu a fost optimă.
La Mulţi Ani, cu sănătate şi bucurii în 2016!
@Victor Manta
Au trecut 63 (!) de ani de cand am publicat in revista CHIMIA nr: 5 din 1962, o corectare a unor date gresite ale Institutului Max Planck,incat acum nici eu nu le mai gasesc ! Vreti sa credeti – bine, nu vreti sa credeti – la fel de bine.
Prin faptul ca vreti ca orice opinie sa fie demonstrata se elimina automat un drept la o opinie proprie! Ati luat urma cuiva de la ACUM, care si el avea o doza „sanatoasɑ” de scepticism! Eu prefer o doza „sanatoasa” de optimism – foarte utila sanatatii psihice.
Va doresc Sarbatori Fericite si La Multi Ani – cu sanatate, urare pe care o adresez tuturor celor care fac parte din „ACUM” -deopotriva cititori si colaboratori !!
@Sfartz Pincu
>Au trecut 63 (!) de ani de cand am publicat in revista CHIMIA nr: 5 din 1962, o corectare a unor date gresite ale Institutului Max Planck,incat acum nici eu nu le mai gasesc ! Vreti sa credeti – bine, nu vreti sa credeti – la fel de bine.
Înainte aţi scris: „… sunt convins ca ati putea intelege, cu putin efort-bineinteles, lucrarile mele stiintifice publicate, legate de erorile comise de Institutul ”Max Planck” din Germania”.
Subliniez din nou că nu am motive să nu vă cred. M-aţi făcut însă curios, drept care am vrut să dau curs invitaţiei dv., chiar făcând „putin efort”. Constat cu dezamăgire că nu este posibil să avansez, aşa cum nu a fost nici cu lucrurile mai noi despre care aţi scris înainte, chiar dacă motivele sunt diferite.
>Prin faptul ca vreti ca orice opinie sa fie demonstrata se elimina automat un drept la o opinie proprie!
Opiniile, oricui le-ar aparţine ele, de regulă nu se demonstrează, ci se justifică. În caz contrar ele fie atârnă în gol, fie reprezintă doar nişte lozinci.
>Eu prefer o doza „sanatoasa” de optimism – foarte utila sanatatii psihice.
Bine spus. Comparaţi însă cele scrise de dv. cu cele scrise de mine, legate de încrederea mea în raţiunea umană nelimitată, şi apoi votaţi, pentru dv., cu privire la optimismul fiecăruia dintre noi. Eu mă abţin 🙂
Vă mulţumesc pentru urări. Le doresc un Crăciun fericit şi La Mulţi Ani tuturor celor care sunt interesaţi în ACUM!
@Victor Manta
Aşa, ca de Sărbători, puţin amuzament nu strică !
Logica, bat-o vină, nu prea se împacă cu „afirmaţiile care trebuie justificate”, aşa cum recomandaţi Domnia Voastră !
Cum se împacă ….” încrederea mea în raţiunea umană nelimitată”… cu …”am o doză sănătoasă de scepticism” ????
Ori „e” scepticism, şi nu există loc pentru o încredere nelimitată! Ori, „e” încredere nelimitată, şi nu există loc pentru scepticism!
V-am prins!!
O justificare posibilă a limitelor umane,poate avea câteva variante_:
1. Valabilă pentru credincioşi: Dacă există Dumnezeu, omul nu-l poate înlocui. Se poate invoca şi „zisul” lui Einstein: „Dumnezeu nu joacă zaruri!”.
2. Valabilă pentru raţionali (matematicieni): o evoluţie de termeni într-un şir infinit, poate fi convrgenta, ca de ex: în suma şirului infinit de 1/2 la puterea „n”, sau poate fi divergentă, ca de ex. suma şirului de termeni naturali 1/N.
Acest punct de vedere trebuie combinat cu punctul 3.
3. Factorii aleatori care pot determina şi o evoluţie, dar şi o involuţie a dezvoltării creierului uman – dacă sunteţi adeptul selecţiei naturale, sau determinismul evoluţiei – sub „mâna lui Dumnezeu”.
Ar mai fi posibilă o justificare mai realista pentru limitele capacităţilor creierului uman, determinate de cantitatea şi calitatea materialului la dispoziţie din acest creier, prin comparaţie cu un calculator, oricât de performant, dar niciodată capabil de fantezie şi intuiţie, calitati care, cel puţin deocamdată, eu le atribui unei surse paracosmice.
Şi fiind cu toţii în perioada binecuvântată a relaxărilor date de Sărbătorile de Iarnă, ar trebui să acceptăm punctul de vedere al Stimatei Doamne Gabriela Munteanu cu privire la „divinitatea” acestor Sărbători, dacă nu în esenţa lor, măcar prin- divinitatea unui pahar de vin bun !!
@Sfartz Pincu
>Aşa, ca de Sărbători, puţin amuzament nu strică !
Atunci să ne amuzăm împreună.
>Logica, bat-o vină, nu prea se împacă cu „afirmaţiile care trebuie justificate”, aşa cum recomandaţi Domnia Voastră !
Într-adevăr este distractiv. De aici rezultă că logica „se împacă” mai bine cu afirmaţiile nejustificate, ceea ce nu prea miroase a logică.
>Cum se împacă ….” încrederea mea (este vorba de VM – VM) în raţiunea umană nelimitată”… cu …”am o doză sănătoasă de scepticism” ????
Ori „e” scepticism, şi nu există loc pentru o încredere nelimitată! Ori, „e” încredere nelimitată, şi nu există loc pentru scepticism!
V-am prins!!
Nu v-aţi prins. Se constată de-a lungul istoriei o creştere (ce depăşeşte una exponenţială) a ansamblului cunoştinţelor omenirii. Aceasta creştere nu ajunge însă la fiecare individ în parte şi nu fiecare poate înţelege tot ce se ştie. Cum destui oameni au obiceiul să vorbească despre lucruri la care nu se pricep, sau pe care nu le-au înţeles, o anumită doză de scepticism se poate dovedi utilă.
>Ar mai fi posibilă o justificare mai realista pentru limitele capacităţilor creierului uman, determinate de cantitatea şi calitatea materialului la dispoziţie din acest creier, prin comparaţie cu un calculator, oricât de performant, dar niciodată capabil de fantezie şi intuiţie, calitati care, cel puţin deocamdată, eu le atribui unei surse paracosmice.
Amestecaţi cam multe într-o frază. Plecaţi de la o ipoteză care contrazice evoluţia de până acum, în care s-au constatat în permanenţă limite ale cunoştinţelor, dar nu limite ale raţiunii, adică a puterii de a înţelege lumea în care trăim.
Cât despre surse „paracosmice”, DEX nu cunoaşte acest cuvânt. L-am găsit însă în engleză:
„A paracosm is a detailed imaginary world created inside one’s mind. This fantasy world may involve humans, animals, and things that exist in reality; or it may also contain entities that are entirely imaginary, alien, and otherworldly. Commonly having its own geography, history, and languages, the experience of such a paracosm is often developed during childhood and continues over a long period of time: months or even years.”
https://en.wikipedia.org/wiki/Paracosm
Constat că este vorba despre o fantezie dezvoltată deseori în perioada copilăriei. Cred că noi doi am depăşit demult această perioadă.
>>Au trecut 63 (!) de ani de cand am publicat in revista CHIMIA nr: 5 din 1962, o corectare a unor date gresite ale Institutului Max Planck,incat acum nici eu nu le mai gasesc !
Chiar dacă nu aţi găsit articolul, cred că vă amintiţi multe circumstanţe legate de el. Aţi putea, pentru a-mi satisface curiozitatea, să-mi răspundeţi pe scurt şi la obiect la fiecare dintre următoarele întrebări:
– Unde şi cum aţi găsit datele greşite la care vă referiţi?
– În ce limbă aţi publicat articolul cu corecţiile dv.?
– Cum le-a parvenit informaţia despre corecţiile dv. cercetătorilor care au publicat datele greşite?
– Sub ce formă a ajuns la dv. informaţia prin care aceşti cercetători şi-au recunoscut erorile?
– Aţi publicat şi informaţia primită de la ei? Dacă da, când şi unde?
Întrebările mele îşi au originea în cunoaşterea dificultăţilor întâmpinate de cercetătorii din România comunistă şi satisfacţia pe care o capăt atunci când aflu că unii dintre ei au reuşit să le depăşească. Mersi dinainte pentru luminarea mea.
@ Victor Manta
Pentru fiecare din noi drumul vieţii se parcurge sub auspiciile întâmplării, rareori un individ îşi trăieşte o viaţă conform unei predestinări, adică chiar conform cu capacităţile sale native.
Aşa am ajuns, din întâmplare, de la o pregătire universitară în construcţii de maşini, să lucrez apoi, în multe alte domenii legate de chimie, termotehnică, electrotehnică, etc., unul din aceste domenii a fost frigotehnica, prin numirea mea la conducerea celei mai mari instalaţii frigorifice din Europa – cea de la Combinatul de Cauciuc sintetic din Oneşti.
Agentul frigorific existent la indemană în acest caz era propan-propilena, rezultată din cracarea catalitică de la Rafinăria Oneşti.
Acum Va răspund la cele 5 întrbări, exact în ordinea în care au fost puse:
1. Instalaţia de produs frig, cu o capacitate de 30 milioane de Kilocalorii (se poate folosi şi termenul de „frigocalorii”), fabricată şi asistată tehnic de CKD-Praha, pe atunci cea mai mare întreprindere pe profil din Europa şi, având în vedere specificul periculos al agentului frigorific, l-a trimis pentru o perioada de un an pe directorul tehnic de la CKD, ing. Krajcar Josef, acelaşi care a tutelat centrala electrică de la Stejaru-Bicaz. Krajcar a adus cu el o grămadă de literatură de specialitate, printre care era şi o revista a Institutului Max Plank, unde era şi un articol privitor la utilizarea propan propilenei ca agent frigorific, cu prezentarea analizelor de laborator a entalpiilor pentru propan 100%, şi propilenă 100%, iar pentru amestecuri de propan-propilenă în diverse proporţii era un grafic cu o linie dreapta, reprezentând entalpiile amestecurilor, cu o evoluţie proporţională.
2. Eu am făcut măsurători ale entalpiilor amestecurilor de propan-propilenă dealungul a peste 2 ani de exploatare, cu concentraţii diferite ale propan-propilenei, şi mi-a rezultat o evoluţie a entalpiei acestui gen de agent frigorific exprimată printr-o curbă mult diferită de linia dreapta prezentată de Institutul Max Plank. Am publicat-o în limba română în Revista de Chimie nr 5 din 1962.
3. Directorul tehnic Krajcar Josef era si colaborator al firmei elvetiene Sulzer, unde s-a întâlnit cu cercetători de la Plank, cărora le-a prezentat rezultatele cerectarii mele pe această tema (ca fapt divers: Krajcar mi-a transmis o ofertă de angajare permanentă la aceasta firma, oferta refuzata din motivele binecunoscute pentru consecintele aplicate „transfugilor” din acea perioada).
4. Eu m-am întâlnit cu Krajcar an de an până în 1968 (în timpul invaziei sovietice în Cehoslovacia, Krajcar cu toată familia, veniţi la Mamaia, au locuit la mine o luna de zile ca să evite internarea în lagăre la întoarcerea în ţara lor!), şi încă din 1963 el mi-a spus că a comunicat cercetătorilor de la Plank problema descoperită de mine, şi că după încă un an ei i-au confirmat, la o altă întâlnire, că rezultatele mele s-au confirmat!
5. Nu am mai publicat, şi nici nu am mai căutat în literatură tehnică germană, ceva pe tema acestui articol. Am aflat ulterior, tot de la Krajcar, că ruşii au construit, tot cu CKD, o instalatue frigorifică pentru rachetele lor, la Saratov, care funcţiona pe propilenă 100%, dar care a sărit în aer, lăsând în urmă exploziei o groapă adâncă de 10 metri!! Ei nu au avut la dispozitie experienta noastra in problemele de antipompaj la turbine si s-au bazat pe automatica, care a dat kix intr-o situatie critica. Solutia, la noi, a gasit-o un simplu operator, un baiat destept- Moraru Marcel, pe care l-am angajat cu toata clasa de tehnicieni la care am predat mecanica teoretica, si pe care i-am scolit apoi in frigotehnica avansată.
La Oneşti nu am avut la dispoziţie decât concentraţii de propilenă în amestecul de propan-propilenă decât între 15 şi 90%, şi niciodată randamentul frigorific exprimat prin entalpie, nu a fost în conformitate cu proporţionalitatea prezentată de institutul Max Plank.
Aveţi perfectă dreptate cu privire la riscurile cercetătorilor români în acea perioada! Dacă un cercetător greşea, analiza nu o făceau instanţele ştiinţifice, ci Securitatea, care aplica legea extrem de aspra a „daunelor aduse statului” socialist, cu pedepse mergând până la condamnarea la moarte ,cum a fost cazul inginerilor care au greşit traseul canalului Dunărea-Marea Neagră, sau a cercetatorului de la fabrica de arome sintetice de la Orăştie, condamnat la moarte de Madam Ceauşescu pentru că a exportat aromele în butoiaşe şi nu în sticle, fapt nerentabil la maximum pentru statul român, şi salvat de la execuţie, în ultima instanţă de Mihail Florescu cu o intervenţie directă la Ceauşescu!! Sau cazul cercetătorului de mare valoare V.Stănescu de la ICECHIM care, prin anii 70, a descoperit medicamente anticancerigene, dar de frica unor efecte secundare care ar fi prezentat un risc pentru libertatea lui, nu le-a realizat, dar după 1989 le fabrică bine-mersi, intrun subsol din Bucuresti, şi le vinde pe bani buni în străinătate !
Personal, am fost folosit ca expert în exploziile din chimie, şi m-am lovit de „intransigenţa” coloneilor de securitate care veneau să caute „vinovatul” – cu orice preţ – şi m-ar fi înhăţat şi pe mine dacă nu aveam protecţia organelor înalte de la Partid, care mă foloseau în toate situaţiile critice (desi nu eram „membru”!)
@Sfartz Pincu
>Pentru fiecare din noi, drumul vieţii se parcurge sub auspiciile întâmplării, rareori un individ îşi trăieşte o viaţă conform unei predestinări, adică chiar conform cu capacităţile sale native.
Nu cred că se poate vorbi despre o predestinare, deoarece o persoană poate avea capacităţi foarte diverse.
>Acum Va răspund la cele 5 întrbări, exact în ordinea în care au fost pusε
Mulţumesc foarte mult pentru lămuriri. Pe scurt, a fost vorba despre o nepotrivire între corelaţiile provenite de la nişte specialişti germani (curbe obţinute teoretic sau experimental; nu stim) şi corelaţiile găsite de dv. în mod experimental.
Nu aflăm, şi nu vom afla niciodată, de unde a provenit această nepotrivire (sursele pot fi multiple), dar acum, după peste 50 de ani, acest lucru contează mai puţin.
Ceea ce aflăm, şi se confirmă de fiecare dată, este cât de dificil era în perioada comunistă să capeţi acces la informaţia ştiinţifică provenită din Occident şi să intri în contact cu specialiştii de acolo. Din experienţa mea, chiar şi când specialiştii din vest veneau în România, din motive profesionale, contactele cu ei se aflau sub supravegherea continuă a Securităţii, consecinţele pentru cei din ţară nefiind niciodată pozitive.
> …. Securitatea, care aplica legea extrem de aspra a „daunelor aduse statului” socialist, cu pedepse mergând până la condamnarea la moarte, cum a fost cazul inginerilor care au greşit traseul canalului Dunărea-Marea Neagră …
În fapt nu a fost vorba de vreo greşeală din partea inginerilor executaţi, ci de procese cu caracter politic. Multe lucruri (cutremurătoare) se pot afla din articolul publicat aici:
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2006-03-11/procesul-canalului-mortii.html
Explozia din URSS, de care vorbiţi şi care putea fi evitată, arată că şi circulaţia informaţiei ştiinţifico-tehnice între ţările din interiorul Cortinei de Fier era deficitară.
Pentru ca să închei pe o notă pozitivă, mi-a făcut plăcere să-mi reamintesc cu ocazia asta de nişte noţiuni de termodinamică, demult zburate din memorie, materie la care am avut privilegiul să urmez cursurile reputatului Şerban Ţiţeica, cel mai cunoscut profesor de termodinamică al epocii şi, în general, cel mai bun profesor pe care mi-a fost dat să îl întâlnesc:
https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98erban_%C8%9Ai%C8%9Beica
@D-lui Victor Manta
Desigur, unii dintre noi s-au bucurat a se fi putut afla în preajma unei asemenea somitãti. Si nu numai. . .
Multumiri pentru Amintiri!
Si, dat fiind cã, acum , încheiem si anul 2015, urez aici, tuturor,
***Sãnãtate si Împliniri, pentru Noul An, 2016, care în cîteva ore îsi va face aparitia în Gara „Revelion”.
***”La multi ani!”