Loading

caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica TV.ACUM



 

„Poftiţi, întraţi, întraţi şi cumpăraţi, avem di tăti”

de (2-10-2014)
36 ecouri

„Alimentara”, cu formaţia „Planeta Moldova” ; textul – vezi mai jos.

Despre formaţia Planeta Moldova – v. aici

Situl formaţiei – v. aici (atenţie, unele scenete sunt mai deocheate!!)

Un exemplu din „Top 30”Legamânt 3

Textul:

Poftiţi, întraţi, întraţi şi cumpăraţi, avem di tăti
Poftiţi, întraţi, întraţi şi cumpăraţi, avem di tăti
Avem paştet şi păstări, soc şi campot,
Avem catleti, posmaji, piceni, păpuşoi,
Avem şi moare, şi blinele, şi scrob, şi covrigei,
Avem povidlă, găluşe, şi pâine cu unt,
Avem harbuji şi cartoafe, curechi şi chiperi,
Avem şi poamă, şi perje, goldane şi prăsade,
Avem chiftele şi spirt, chiseli şi jele,
Avem şi şiuşi şi colivă, şi plakie, tokmaji,
Avem şi murături, aladi, sîr, colţunaşi,
Pilimeni, oloi, chefir, patlajeli,
Mărar şi pătrunjel, apelsine, mandarine,
Vărzări şi cârnaţ, macaroane şi şubă,
Și baba şi sirok, şi grecikă, şi malină, şi sous, şi fasule,
Și pivă, şi tarankă, şi icre negre, must, seliodcă şi ouă,
Canfeti şi prianişi, zefir şi slănină,
Avem şioric şi bitociki, agute, gutui, bastonaşe,
Ghercules şi izium, şi oblepiha, capusneak,
mujdei, farş, cucoşei,
piţă, bulion, tuşoancă şi piure,
Avem omlet şi învârtită, păstari şi şaşlik,
Avem şi plov şi zgusceonkă, griliaj şi bostănei,
Avem botcale, catlete, şi vafli, zavarcă, sosiski,
Goroh şi kvas, şi dulşeaţă,
Pirog şi usturoi ş-aşă mai departe
Întraţi şi cumpăraţi
Avem di tăti, di tăti,
Avem di tăti, di tăti…

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Alexandru Grosu: (2-10-2014 la 16:29)

    Domnule Leibovici, ar trebui sa faceti pentru cititori si un mic dictionar romanesc-maldavinesc. Ce ar fi insemnand oare oblepiha-capusneak, sau pirog si goroh!

    Daca priviti acest clip, veti putea intelege pana la urma deosebirile dintre limba romana si cea moldoveneasca. http://www.youtube.com/watch?v=sGZ8-D3F7Hg

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 7 Nu-mi place 0

  • Wanda Lucaciu: (2-10-2014 la 17:13)

    Mie mi-a venit destul de greu sa inteleg cuvintele fara sa citesc. In momentul cind am citit, am ris , pt ca pronuntia cuvintelor este asa de diferita.

    Nu stiu ce inseamna „oblepiha-capusneak sau goroh”, dar „pirog” este un cuvint care cred ca provine din limba poloneza si evreii romini stiau reteta. 🙂

    Am vizionat youtube-ul care l-a oferit Dl. Grosu, si din pacate este f trist.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 3 Nu-mi place 0

  • Alexandru Grosu: (2-10-2014 la 17:25)

    „goroh” inseamna mazare in rusa, „capustneak” e carne cu varza „inabusita”, oblepiha in engleza e buckthorn, iar romaneste e pațachină (http://harmolife.com/wp-content/uploads/2013/10/buckthorn-87846_640.jpg). Vedeti pe desen ce fel de pomusoara este. Are proprietati cuarative, contine multe vitamine.

    „grecica” inseamna hrisca in romana.
    „piva” este bere.
    „sir” – cascaval
    „taranca” – peste uscat,
    „suba” – peste hering preparat cu maioneza si sfecla rosie maruntita,
    „malina” – zmeura;
    „Canfeti şi prianiki”- bomboane si biscuit;
    Etc, etc

    Intr-o limba stiintifica am putea spune ca maldafeneasca este o limba creola.

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 4 Nu-mi place 0

  • Alexandru Grosu: (2-10-2014 la 17:49)

    Pentru doamna Wanda Lucaciu:

    Stimata doamna, nu trebuie sa fim pesimisti. Da, e trist, dar exista o speranta. Priviti, cei mici stiu ce limba vorbesc. Sa ramanem optimisti, sa ne bucuram cat timp vom mai avea. 🙂 : )

    Viata este un mare DAR!!! Sa ne bucuram de el!!!

    https://www.youtube.com/watch?v=HsUxJqprOYE

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • Alexandru Grosu: (2-10-2014 la 18:10)

    Acum 6 luni in urma, am fost intr-o catedrala dintr-un mic orasel din Bavaria. M-am rugat pentru toti, desi nu sunt catolic. Nu sunt iudeu, imi este greu sa spun ca sunt ortodox, au trecut atati ani, de cand nu am facut parte din vreo comuninitate bisericeasca. De fapt nu am facut parte nicicand, in copilarie invatatorii mei luptau cu biserica, desi apoi, cand s-a permis, toti au devenit religiosi, in doar doi timpi si trei miscari. Eu, am ramas pana azi intre cer si pamant. Pot doar spune ca nu mi-am vandut sufletul unei sau altei „organizatii”. Dar, cred ca multi pot spune la fel ca mine…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • Wanda Lucaciu: (2-10-2014 la 18:24)

    Religia nu face altceva decit divizare intre oameni. Nici eu nu sint religioasa si nu merg la templu sau biserica, niciodata.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • Alexandru Grosu: (2-10-2014 la 19:18)

    Va multumesc, doamna Lucaciu, pentru Darzenie si Dreptate!!! Putini azi spun lucrurile atat de cinstit, asa cum le spuneti D-oastrtra….

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Sfartz Pincu: (3-10-2014 la 17:42)

    Este ciudat cum procesul de îmbogăţire a unei limbi poate ajunge şi la schilodirea ei!

    Atunci când fondul lexic al unei limbi nu are expresii pentru noţiuni noi, este normal să se apeleze la exprimările din alte limbi. De exemplu, limba rusă, în perioada când a început industrializarea din Rusia, a absorbit aproape toţi termenii tehnici din germană în primul rând (începând din anii 1700, de la modernizarea ţării făcută de Petru cel Mare). Acum, în epoca informaticii, s-au înglobat şi termenii din această ramură, mai mult din engleză.

    În limba română, termenii de origine slavă s-au adoptat odată cu creştinarea promovată de Chiril şi Metodiu, şi cu apariţia textelor scrise intro combinaţie de română şi chirillica-rusă. Până aici este normal. Ce lipseşte, adopţi din vecini!

    Dar în Basarabia, la dată când a trecut pe mâna Rusiei şi apoi pe mâna URSS, aproape toţi termenii neologi – mai curând neofiţi – aveau un corespondent clar şi bine definit în limba română. Acesta este efectul de schilodire a limbii române din Moldova, prin insuşirea de expresii duble pentru aceiaşi noţiune, şi treptat eliminarea expresiei din limba maternă. De ce se produce acest fenomen?? După părerea mea, din două cauze majore:

    a) impunerea unui sistem politico-administrativ, cu folosirea limbii dominatorului şi
    b)căsătoriile mixte.

    Nu-i aşa? Ma refer la limba romana formata si ea dintrun mixt natural cu origini latino-turco-slave!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • Alexandru Grosu: (3-10-2014 la 18:41)

    @Domnul Sfartz

    Va propun un articol de Constantin Tanase de la ziarul „Timpul” din Chisinau. Nu e Constantin Tanase de la teatrul „Carabus” 🙂 . Imi permit sa copiez cateva fraze din acest articol. Cine doreste sa-l citeasca in intregime poate accesa link-ul
    „Când și cum au fost fabricați moldovenii antiromâni” http://www.timpul.md/articol/cand-i-cum-au-fost-fabricai-moldovenii-antiromani-56477.html

    Tanase spune: „Moldovenii nostalgici după URSS, antiromâni și filoruși, n-au apărut din senin; ei au fost fabricați în școlile sovietice, imediat după „eliberarea Basarabiei de sub jugul ocupanților români”. Un aport considerabil în acest sens l-au adus poeții acelor ani. Pentru ca „arta” lor să fie accesibilă „norodului truditor” poeții au introdus în circuit următoarele cuvinte: selsovet – sovietul sătesc; raicom – comitetul raional; zvenevoi – şef de echipă (în colhoz); voczal – gara; bolniţa – spital; otread – detaşament; pehotă – infanterie; listovca – foie volantă; zalpul (Aurorei) – salvă; şahtior – miner; predsedatel – preşedinte; ţeh – secţie, atelier; nagrada – decoraţie, medalie ș.a.

    Cea mai elogiată figură era cea a lui Stalin. Basarabenii, „ocupați de boierii și capitaliștii români”, îl așteptau pe „Stalin, salvatorul”:

    „Dar şi-n robia neagră, pe sub biciuri crude,
    Nădejdea niciodată-n viaţă n-am pierdut,
    Că am ştiut că Stalin în Kremlin ne-aude,
    Şi că din chin ne-a scoate am ştiut”.

    Când Moscova lupta pe viaţă şi pe moarte
    În cel mai aspru clocot de război
    De-acolo Stalin însămna pe hartă
    Un drum de slobozire şi-nspre noi.
    Și mare jale a mai fost când Stalin a murit, plângeau nu numai bătrânii, dar și copiii:
    „În zîua ceea şi-au udat bucvarul
    Cu lacrimi milioane de copii
    Şi nu credeau, nu pricepeau şcolarii,
    Cum oare Stalin a putut muri”!

    Peste drum de casa noastra
    Locuieste o fetita,
    Cu o panglica albastra,
    Impletita in cosita.
    Asta-i Tania Ivanova…
    Ea din Moscova-i venita,
    Si traieste in Moldova
    Cu mamica ei iubita.
    Eu ii strig:«Da mingea-ncoace!
    Ea-mi raspunde: «Ponimaiu…»,
    Dar de fapt se cam preface,
    Inca nu ne stie graiul”.
    Eu cand vad ca ea greseste,
    Ma gandesc c-ar fi mai bine
    Sa vorbesc cu ea ruseste…,
    Dar gresesc… si mi-i rusine”.
    Si-amandoi, prieteneste,
    Stam cu cartile in fata:
    Eu ― o-nvat moldoveneste,
    Ea ― ruseste ma invata”.

    S-a intamplat insa ceea ce s-a intamplat: noi am invațat rusește, iar Tania Ivanova așa și n-a mai invațat moldovenește și azi, femeie batrana, cand i te adresezi in romana, iți raspunde: „Ne ponimaiu. Govori po-celoveceski”… [adică „Nu pricep, vorbeşte ca oamenii!”].

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 4 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (3-10-2014 la 20:11)

    @Sfartz Pincu

    > Este ciudat cum procesul de îmbogăţire a unei limbi poate ajunge şi la schilodirea ei!

    Dar în ce măsură este acest cântecel, respectiv acest text, tipic pentru vorbirea din R. Moldova? Eu nu ştiu, şi bănuiesc că nimeni dintre noi, cu excepţia foarte probabilă a domnului Grosu, nu ştie cu adevărat.

    Cântecelul poate fi foarte bine o parodie, o exagerare, dat fiind că cei din formaţia „Planeta Moldova” sunt nişte glumeţi 🙂 Privind/asculând alte clipuri şi scenete de pe situl lor, limba respectivă nu are aşa multe cuvinte preluate din rusă. Dar are accentul moldovenesc şi moldovenisme, aproximativ aşa cum le ştiu şi eu din Bucovina de Nord.

    O ipoteză – sugerată de ce am ascultat pe „Planeta Moldova” – este că o română cu multe ingrediente ruseşti se vorbeşte în Transnistria.

    Cred că este destul de greu de stabilit în ce regiune a Moldovei cum se vorbeşte, deoarece poate că fiecare, sau aproape, vorbeşte în două feluri: într-o limbă mai literară, cum vede în ziare, radio, TV, şi pe care o foloseşte în ocazii mai solemne, şi un fel de argou, o limba „creolă”, cum zice dl. Grosu.

    Dar chiar presupunând că amestecul din cântecel este mai mult decât o stranietate izolată, este asta o problemă? Şi dacă este, pentru cine este? Pentru cei ca noi care nu suntem obişnuiţi? Dar noi, adică vorbitorii de română mai literară din RO şi străinătate, nu contăm. Ei, moldovenii, vorbesc cum vorbesc, nu cred că trebuie să-i imităm pe ruşi şi sovietici şi să-i condamnăm (folosirea cuvântului „schilodire” este tot o condamnare) sau să-i silim 🙂 să schimbe.

    Acum, când există mult mai multă libertate, limba va evolua în mod natural, în funcţie de influenţele din partea mass-mediei de acolo, inclusiv din România, Rusia şi chiar Ucraina, cu ponderile respective, variabile în timp.

    Nu cred că trebuie să ne încrâncenăm.

    Pe de altă parte, sceneta umoristică „Podul de spini” (https://www.youtube.com/watch?v=sGZ8-D3F7Hg), unde un moldovean vrea cetăţenie română şi pentru asta are de-a face cu un funcţionar din administraţia României, mi-a făcut o impresie neplăcută. Poate că este doar o scenetă umoristică, dar atitudinea dispreţiotoare a funcţionarului faţă de moldoveni mi s-a părut destul de plauzibilă… şi faptul – dacă este adevărat – nu este de bun augur.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Grosu: (3-10-2014 la 21:36)

    Domnule Leibobici,

    Nu este exagerat nimic in acest cantecel.

    Asa se vorbea in timpul adolescentei si tineretei mele. In URSS, pe pachetele cu produse alimentare se lipeau etichete in rusa (numai in rusa), unde se indica pretul. Asa ca treptat moldovenii (mai ales cei din orase) uitau ca mazarea este mazare, doar pe eticheta scria goroh, in cantina de la intreprinderea unde lucrau, serveau „cotleti s gorohom, golubtsy so smetanoi, borshci po flotski, kotlety po kievski”. Iar pe sticla cu bere scria „pivo”. Dar niciodata moldovenii nu au spus vinului „vino”. Ei spuneau „jin”. La bunica, la Telenesti, oamenii vorbeau inca romaneste. Dar, oarecum, arhaic: „Scranitsa, chiselitsa, bors scazut, zeama”. Si erau socotiti de catre rusii din orase drept „moldovany-barany”.

    Eu am studiat la o scoala ruso-moldoveneasca din Chisinau, adica erau clase moldovenesti si clase rusesti. Cei din clasele moldovenesti vorbeau 100% doua limbi, rusii ignorau cu desavarsire limba „moldoveneasca” numind-o, in deradere, „tsaranskii iazik” – limba tsaranilor.

    Eu am fost un copil cu cartea in maini, umblam regulat la biblioteca, citisem multe carti in „moldoveneste”, era de fapt romana cu caractere rusesti. Existau o sumedenie de carti traduse din toate limbile popoarelor URSS in „moldoveneasca”. Insa cei pe care nu-i interesau cartile, ramaneau la jargonul strazii.

    Imi amintesc cum la varsta de 16 ani am invatat la un colegiu tehnic, unde disciplinele generale : matematica, fizica, istoria, etc. se studiau in moldoveneste, iar cele legate de tehnica in rusa. Dupa cateva luni de aflare acolo am observat ca incep si eu sa vorbesc „pasareste”. Imi amintesc ca existau si oameni demni, care nu permiteau bataiea de joc de limba. Profesoara de gramatica si literatura moldoveneasca facea jale in studentii care vorbeau moldoveneste cu accent rusesc ori care schimonoseau limba. Si acum zambesc cand imi amintesc cum cativa studenti rusi, ca sa nu pice testul, au invatat si recitat poemul „Luceafarul”. Dar asemenea oameni, ma refer la profesoara, erau putini. Si era si periculos, erau invinuiti de „nationalism” si isi puteau pierde serviciul.

    Am mai povestit despre lucrul studentilor in colhozurile sovietice. Eram mobilizati pe 6 saptamani in fiecare toamna, sa ajutam la culesul roadei. Iata asa, in 1989, am fost in Transnistria, intr-un sat moldovenesc vechi, aflat pe malul stang al Nistrului. Satul se numea Jura. Acolo am inteles ca, daca la Chisinau il apuci de gat pe unul care vorbeste pasareste, el imediat isi aduce aminte de versiunea romaneasca a denumirii obiectelor, dar la transnistreni deja se formase o limba care nu era nici romana nici rusa. Si nu cunosteau echivalentul romanesc al cuvintelor rusesti. Am incercat sa discut cu contabilul intreprinderii (sovhozul Mayak) in romana. A incercat sa-mi raspunda, dar nu reusit. I-am spus ca cunos rusa foarte bine, poate sa-mi spuna ruseste, dar nici ruseste nu a putut, vorbea un amestec de romana-rusa-ucraineana.

    Cum se facea aceasta limba pasareasca? Se lua sa zicem un verb in rusa si i se punea un sufix romanesc. De exemplu: A fuma in rusa e „kuriti”. Limba pasareasca suna : Da-mi sa kuresk! – da-mi sa fumez, da-mi o tigareta. A primi – poluciti – Azi am polucit zarplata. Zarplata inseamna salariu. Deci „Astazi am primit salariul”

    Era o catastrofa lingvistica totala.

    Astazi situatia arata mult mai bine, cei tineri au inceput a vorbi romaneste, la scoala se studiaza Limba Romana si Istoria neamului roman. Insa din pacate exista inca aceasta limba creola, la populatia mai in varsta de 40 de ani, la acei care au studiat inca in URSS.

    Si nu trebuie sa uitam ca cateva sute de mii de moldoveni sunt la lucru in Rusia. Am discutat candva cu un coleg, un rus din Sankt Petersburg, el nu prea intelegea ce limba vorbesc „moldovenii”. Cand l-am lamurit, a zambit si mi-a spus: „Stii, am vazut in orasul meu un soi de oameni care arata ca europeni, dar cand ii asculti, parca ar vorbi trei cuvinte necunoscute, apoi doua ruseti”. Asa ceva le este caracteristic asiaticilor din Kazahstan, Uzbekistan, etc, care nu au avut inainte echivalente la unele cuvinte si oficial le-au acceptat pe cele rusesti.

    Dar am mai observat si alt fenomen: este suficient ca acesti moldoveni sa traiasca cateva luni in Romania si, ca printr-o minune, venind in Moldova, vorbesc cu accent „bucurestean” 🙂 🙂

    De, haz de necaz.

    http://www.youtube.com/watch?v=gMqfS0BM8PA

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Alexandru Grosu: (3-10-2014 la 21:40)

    Volohii din Poroshkovo
    http://www.youtube.com/watch?v=ZX_6RkGPNLE

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Stefan N. Maier: (4-10-2014 la 00:26)

    Domnule Grosu,

    Citesc cu o deosebita placere aceste contributii de continut autentic pe care le aduceti prin comentariile dv. V-ati gandit ca ati putea scrie un adevarat serial despre experientele dv. din acea regiune unica a lumii?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Sfartz Pincu: (4-10-2014 la 03:58)

    @ Alex.Leibovici

    Am trăit şi eu, un an înainte de război, şi doi ani după război, la Chişinău. Şi am surprins evoluţia limbii române, de fapt involuţia ei, chiar într-un interval de timp atât de scurt! Nu aveţi deloc dreptate când criticaţi afirmaţia mea:

    > Este ciudat cum procesul de îmbogăţire a unei limbi poate ajunge şi la schilodirea ei!

    Deci, ca să credeti că această corcitură de limbā ruso-română (aşa zisa "moldovenească"!), se vorbeşte la scară largă, aveţi de-acum două confirmări: a Domnului Alex. Grosu şi a mea, şi dacă nu este suficient, trageţi o fugă la Chişinău, intraţi într-un tractir de la marginea oraşului, şi o să auziţi pe viu această limbā.

    În fond, eu am ridicat problema în discuţie nu pentru a comenta ciudăţenia şi coloristica lexicului moldovenesc, ci pentru a demonstra cum politica de deznaţionalizare practicată cu bună ştiinţă de Moscova duce, în prima faza, la ştergerea trăsăturilor fundamentae ale unui popor, pentru ca în faza următoare să se producā o "rusificare"-totală!

    Care sunt caracteristicile existenţei unui popor?

    Limba, cultura, obiceiuri, teritoriʉ. În primul rând limba. Iar calea cea mai directă de deznaţionalizare a Moldovei a fost preluarea conducerii puterii locale şi a administraţiei publice prin înlocuirea vorbitorilor de limba română cu cei rusofoni, nu neapărat cu ruşi puri! Acum, aşa cum spune şi Domnul Grosu, odată cu revenirea puterii în mâna romānofonilor, se observă şi o ameliorare a "schilodirii"(!) limbii române.

    Îmi pare rău că Va stric amuzamentul legat de umorul provocat de "Avem di tâte…", :-), dar în spatele aspectului umoristic se conturează relitatea proverbului: "A face haz de necaz…", şi anume: intenţia de dominare a unei puteri imperiale!!

    PS. Recomandarea Domnului Maier i-am facut-o si eu, intr-un e-mail pe care i l-am trimis Domnului Alex. Grosu inca din perioada cand Domnul Grosu era atacat violent de un anume participant al revistei “Acum” !

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Grosu: (4-10-2014 la 09:00)

    Domnule Maier, va multumesc foarte mult pentru aprecierea Dvs.

    Stiu ca este un fel de compliment din partea Dvs. Nu posed nici limba adevarata dar nici darul de a spune ceva interesant. Oricum, ma bucur nespus cand am prilejul sa scriu ceva ce ar interesa cititorii acum.tv

    Domnule Leibovici, Dvs ati vazut sceneta „Podul cu ghimpi”. Insa multi din noi au uitat ca inaite de a fi construit „Podul cu ghimpi”, in anul 1990 a fost construit „Podul cu flori”. Mii de romani au venit in acea zi in RSS Moldoveneasca, mii de moldoveni au trecut in vad Prutul si au calcat pentru prima data in viata pe pamantul stramosilor. Razboiul din 1992 a pus capat la toate… http://www.youtube.com/watch?v=9aDwF7iGxdw

    Apropos, interpretii cantecului Doina si Ion Aldea-Teodorovici au murit foarte repede dupa acest eveniment intr-o catastrofa auto, ce sa-i faci, un accident bizar…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Stefan N. Maier: (4-10-2014 la 11:58)

    Dintr-o alta perspectiva, lingvistic suntem intr-o etapa tranzitorie.

    In cele din urma, daca omenirea supravietuieste inca 2-3 sute de ani, se va vorbi o singura limba, probabil asemanatoare cu engleza de azi.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Sfartz Pincu: (4-10-2014 la 13:22)

    @ Stefan N. Maier

    Francezii nu vor admite aşa ceva nici in ruptul capului 🙂 !

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 1

  • Alexandru Grosu: (5-10-2014 la 18:47)

    Dorul Basarabiei

    http://www.youtube.com/watch?v=KFIGdjW-YIY

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sfartz Pincu: (6-10-2014 la 04:53)

    Faza cu incarcatul oamenilor in bou-vagoane, sub ochii mitralierei NKVD-ului, face parte din viata mea!

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 4 Nu-mi place 0

  • Alexandru Grosu: (21-10-2014 la 19:47)

    Avem de tati…

    Blonda moldoveanca Domnica Cemortan, vestita pentru faptul ca a „scufundat” vasul Costa Concordia ( http://www.youtube.com/watch?v=478FBsusYM8 ), a hotarat sa se ocupe de … politica. S-a lansat cu un protest destul de bizar. Nemultumita ca pe strada unde se gaseste primaria municipiului Chisinau lipsesc cosurile pentru deseuri, a adus un sac cu gunoi si l-a golit chiar la intrarea in primarie. Mai departe a avut loc un concert destul de vesel, exact ca la „avem de tati”:

    http://www.youtube.com/watch?v=v4wYsJ7_66o

    Ma mira rabdarea politistilor moldoveni!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (21-10-2014 la 22:29)

    Poliţiştii sunt neprofesionali, ezitanţi, poate n-au experienţă. Sau pentru că e vorba de o persoană cunoscută şi pentru că scena era filmată.

    Un interviu cu persoana după protest : https://www.youtube.com/watch?v=OfDLjkR_wDY

    Este articulată, ştie să vorbească şi are curaj.

    Alte aventuri:

    Domnica Cemortan impune ordine la #Km0, Chișinău
    https://www.youtube.com/watch?v=S5-qZ8O6q50

    Domnica Cemortan insistă să facă ordine în centrul capitalei – Curaj.TV
    https://www.youtube.com/watch?v=ZLW4r7LyyMs

    Discuții despre religie cu… Domnica Cemortan pe Curaj.TV
    https://www.youtube.com/watch?v=ZLW4r7LyyMs

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Alexandru Grosu: (22-10-2014 la 06:27)

    Politistii se tem de scandal, R.Moldova este in plina campanie electorala, seful Ministerului de Interne Dorin Recean este de la PLDM, partid de guvernamant, din care face parte si prim-ministrul Iurie Leanca.

    Blonda Cemortan este filmata de catre Oleg Brega, jurnalist vestit pentru scandalurile sale cu politia, cu clerul, primaria si care canditeaza si el ca deputat independent. Primarul Dorin Chirtoaca este unul din sefii Partidului Liberal, votat stabil de catre intelectualitatea proromaneasca din R.Moldova.
    Deci e un ghem intreg de interese, intrigi, taine…

    Va mai amintiti de istoria lui Iulius Cezar? Intr-un mic orasel din Galia Cisalpina, pe unde a trecut spre armata, a fost martorul unei lupte electorale. Condrumetii lui Cezar au facut glume pe seama acelei provincii rustice, care nu suferea nicio comparatie cu Cetatea Eterna. Cezar, insa, a avut alta parere: „Mai bine primul aici, decat al doilea in Roma!”

    Duel: primarul Dorin Chirtoaca vs jurnalistul “liber” Oleg Brega
    http://www.youtube.com/watch?v=qSzNmUzoBXM

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Grosu: (22-10-2014 la 06:31)

    Russia Today:
    http://www.youtube.com/watch?v=PWeF6lwg4aY

    Un alt mod de comportare a politistilor. Daca nu se permite, nu se permite!!!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • George Petrineanu: (25-10-2014 la 09:22)

    Planeta Moldova – mi se par simpatici si buni profesionisti. Parca il vad undeva in spatele lor pe Frank Zappa privindu-i cu simpatie.

    Cit despre “Poftiţi, întraţi, întraţi şi cumpăraţi, avem di tăti” mi se pare doar o satira cordiala fara ranchiuna.

    Sint constient de fondul istoric si politic al limbii (limbilor) vorbite in R. Moldova. Dar lasind asta pentru o clipa la o parte si gindindu-ma doar la prezent. E normal ca intr-un loc in care traiesc laolata cel putin doua natiuni de limba total diferita (româneasca si rusa – ordinea nu conteaza) sa apara interferente, distorsiuni, osmoza.

    Mai mult ma deranjeaza cind interferentele si deformarile lingvistice intr-o societate vin de la o cultura de pe alt spatiu fizic. Cind constati cum se foloseste (si reinventeaza inutil) in mass media româneasca de parca si-ar scrie textele in engleza si le-ar traduce apoi cu google translate. S-ar putea face un cintecel cu cuvinte ca „pepene rosu” (in loc de verde), Eurovizion (in loc de Euroviziune – de ce nu si Televizionul Român), sau „ma simt confuz” (ce poti sa-i raspunzi? Ai dreptate: ESTI confuz).

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Alexandru Grosu: (25-10-2014 la 10:35)

    Confuz rimeaza cu harbuz!!!

    La noi in R.Moldova „pepene” inseamna „castravete” iar „harbuz” inseamna „pepene”.

    Aceasta leguma, in ultimii ani, a capatat o conotatie politica: Se speculeaza ca partidul din coalitia guvernamentala din parlament PLDM (culoarea verde), condus de oligarhul Vlad(imir) Filat, intr-o buna zi, va sparge coalitia si se va alia cu Partidul Comunistilor (culoarea rosie), condus de capitalistul-comunist Vlad(imir) Voronin. Totul se va face impotriva Partidului Democrat (culoarea albastra) condus de oligarhul Vlad(imir) Plohotniuc, alias Ulnici (a obtinut cetatenie romana sub numele de Ulnici, fiind in R.Moldova Plahotniuc). Vedeti, la noi conduc Vlazii ca brazii!!!

    Intr-o zi, verzii au votat cu rosii impotriva albastrilor si un Vlad si-a luat ramas bun de la functia de prim-vice-speaker al Parlamentului si toate ziarele scriau ca s-a copt harbuzul(rosu+verde). Insa peste cateva zile rosii au votat cu albastrii si alt Vlad si-a luat ramas bun de la postul de „prim ministru”. Care va fi urmatoarea combinatie este un test pentru determinarea IQ-lui din experimentele domnului Pincu Sfartz!!!

    Planeta Moldova:

    http://www.youtube.com/watch?v=JCPDQ_OPzQM

    http://www.youtube.com/watch?v=JNw1qNsmfpA

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Grosu: (25-10-2014 la 10:47)

    Am uitat sa va spun ca verzii si albastrii au ajuns in parlament cu lozinca: „Niciun vot impreuna cu rosii”!!!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • George Petrineanu: (25-10-2014 la 20:32)

    D-lui Alexandru Grosu:

    Interesanta incursiunea prin culorile R Moldova!

    Voaim sa mai adaug apropo de culori ca si limba româna are subtilitatile ei, care ar fi mai greu de inteles de cei care o trateaza ca pe un dialect englezesc. Iata:

    – Ce fel de cirese sint astea?
    – Negre.
    – Si de ce sint rosii?!
    – Pentru ca sint VERZI.

    Sau:

    In prun sint prune, sub prun nu sint prune. Scutur prunul. O pruna cade la pamint.

    Acum, in prun nu sint prune si nici sub prun nu sint prune.

    Cite prune au fost in prun?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Alexandru Grosu: (26-10-2014 la 18:24)

    La noi sunt un fel de prune pe care le numim „curcuduşe”.

    Exista chiar si un oarecare Ionică Curcuduş. Si un banc cu el: la un mare bal mascat a venit lume de peste lume, toti mascati ca pirati, printese, cosmonauti, extraterestri, sportivi, etc. A venit si un om slabanog, absolut gol, care avea o para de duş infipta in …dos. Toti il priveau mirati si il intrebau pe cine sau pe ce reprezinta.

    – Sunt Ionică Curcuduş si ma reprezint pe mine insumi!!!

    🙂 🙂

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (26-10-2014 la 21:30)

    @Alexandru Grosu

    > Duel: primarul Dorin Chirtoaca vs jurnalistul “liber” Oleg Brega
    > http://www.youtube.com/watch?v=qSzNmUzoBXM

    Nu mi-a plăcut aici deloc Oleg Brega – este provocator într-un mod neplăcut, vulgar…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Wanda Lucaciu: (26-10-2014 la 21:56)

    Youtube: „primarul Dorin Chirtoaca vs jurnalistul “liber” Oleg Brega”

    Intradevar, Brega este in acest Youtube vulgar. Acelasi fel de discutii sint si in Statele Unite intre politicienii din partidele opuse, dar in loc sa fie conduse pe romaneste, sint in engleza. 🙁

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Grosu: (26-10-2014 la 22:21)

    Da, asa este. E provocator, dar e un provocator „cinstit”. Nu s-a „indoiat in spate” pe timpul comunistilor, ma refer la 2001-2009, a filmat si a spus cu voce tare tot ce a gasit ca este necesar sa spuna. De multe ori a fost batut, mai ales in aprilie 2009, cand a avut loc o rebeliune anticomunista la Chisinau.

    Atunci Voronin si-a pierdut „treuca din parlament”, cu care se deprinsese timp de 8 ani indelungati. Brega este o „forta distructiva”, este destinat luptei, nu zidirii. Intre el si primarul Dorin Chirtoaca (cavalerul ordinului casei regale a Romaniei, decorat personal de catre regele Mihai) exista mai multe conflicte. Acum 2 ani primarul Chirtoaca a decis construirea unei marete biserici, care trebuia sa copie catedrala Sf. Sofia (moscheia Aia Sofia) din Constantinopol (la o scara mai mica) intr-un parc din Chisinau.

    Constructorii ingradisera deja parcul cu un gard si voiau sa inceapa taierea copacilor, cand Brega impreuna cu suporterii au venit, au aruncat gardul, s-au pus ca un scut viu in fata muncitorilor. S-a aflat ca se dorea nu constructia unei simple biserici, ci constructia unei NECROPOLE, unde pentru bani grei urmau sa fie ingropati cei cu punga mare. In acelas timp Chisinaul are nevoie de parcuri, copaci, arbusti, e un oras prafuit. Brega a luptat pe viata si pe moarte, a ridicat toata presa in capul primarului. Decizia de a distrunge parcul a fost anulata…

    Trebuie sa fim cinstiti, Brega exagereaza uneori, dar are si momente bune.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sfartz Pincu: (29-10-2014 la 05:40)

    Iata o mostra poetizata a unui autor necunoscut (mi-a trimis-o domnul Mihai Traian, prieten din Onesti) asupra influentelor lingviste in Moldova de dincoace…!

    > La bunica în Moldova,
    > Undeva e „încotrova”.
    > Puiul scurmă-n „rumeguş”,
    > Iar ardei i-un „chipăruş”.
    > Cocostârcul este barză,
    > Curechi una e cu „varză”.
    > Un ciorap e un „colţun”,
    > „Perjele”-s prune din prun.
    > Şi „povidla” e magiun
    > Plapuma, cum zicem noi
    > E „oghial” la Dorohoi.
    > Un copil ce s-a lovit
    > Plânge fiindcă s-a „pălit”.
    > Un cartof i-o „barabulă”
    > Ori zici cuşmă, ori căciulă.
    > „Doniţa” e „cofăiel”,
    > „Romaniţa”-i muşeţel.
    > Ce-i basma e şi „tulpan”,
    > Iar un mânz de peste-un an,
    > În Moldova e „cârlan”.
    > Fumul iese din „hogeag”
    > Şi iaurtul e „chişleag”.
    > „Păpuşoi” zic la porumb
    > Şi nu nasture, ci „bumb”.
    > Nu livadă, ci „pomăt”,
    > Nu zăpadă, ci omăt.
    > – Zi-mi bunică, dacă poţi,
    > ce-s eu?
    > – Tu? Un „ghilimoţ”,
    > Dar român cum suntem toţi.

    > (Autor necunoscut)

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • Alexandru Grosu: (29-10-2014 la 09:36)

    In R.Moldova a aparut chiar si un dictionar moldovenesc-roman.
    Vasile Stati, doctorul habilitat in istorie, si care este autorul acestei capodopere, apare in acest clip vesel, nu e o gluma, cartea exista cu adevarat:

    http://www.youtube.com/watch?v=Fx-8EgSEaDg

    A aparut deja si editia a doua a „slovariului”

    http://www.youtube.com/watch?v=UOUgdwIwfsM

    Si a ramas deschisa intrebarea: moldovean ori roman? (Romanii Basarabiei moldave – eu is „paţan mestnîi” 🙂 🙂 )

    http://www.youtube.com/watch?v=fiSI3dNWKbw

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 3 Nu-mi place 0

  • Alexandru Grosu: (30-10-2014 la 12:54)

    Pasaportul romanesc pentru… basarabeni:

    http://www.youtube.com/watch?v=i7kwm9jmpK0

    Trebuie de ascultat nu muierea… da logica!!!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Grosu: (30-10-2014 la 13:02)

    http://www.youtube.com/watch?v=UVYUsZkJFWg
    Si nu uita ca esti… dator!!!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Grosu: (1-11-2014 la 12:54)

    Azi in R.Moldova este zi de doliu. Pe 30 octombrie, la varsta de 65 de ani a decedat jurnalistul si publicistul, fondatorul ziarului Timpul, Constantin Tanase. Presedintele R.Moldova a declarat ziua de 1 noiembrie zi de doliu in toata republica.

    http://timpul.md/articol/constantin-tanase-a-incetat-din-viaa-65398.html

    http://www.zdg.md/stiri/1-noiembrie-2014-zi-de-doliu-national

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.162.232.51