caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Poeme, Eseuri, Proza



 

Din ciclul „Tunel de iubire” (III)

de (21-9-2014)

 
Şi dacă vine un ger,

mi- e teamă de el ca de moarte!

acolo sus la gura tunelului suflă vînt năpraznic şi el te cuprinde

şi te învîrte precum un vrej de fasole uscat

doar trupul meu aici înăutru e apărat.

îmi frec palmele şi suflu în pumni –

doar aşa primeam puteri cînd săltam cu sania,

îmi amintesc dealul plin de hîrtoape,

dar numele lui îmi scapă

şi erau nămeţi înalţi…

se strecoară pînă la urechile mele vijelia,

le acopăr cu mâinile şi închid ochii.

ce vezi, mă întrebi?

îţi povestesc despre mari spărgătoare de gheaţă în ocean,

de scârtâitul sloiurilor ce se ating,

de strigătul adînc al balenei,

despre lumină,

cum oarbă merg cu mâinile înainte

şi liniştea mi se îndeasă în corp

ca într-o sticlă goală.

de ce taci???

vorbeşte! îţi strig,

dar eu ştiu că te-ai îndepărtat,

sau poate trupul tău învelit în frig hibernează

şi tunelul întreg e doar un gheţar.

captivă în el cu privirea spre cer stau,

poate zîmbesc,

gura mea nu se mai luptă cu zîmbetul

nici cu lacrimile,

ochii mei deschişi caută la nesfârşit în tine

mişcarea aceea scurtă a capului!

şi eu simt apropiindu-se răbufnirea de lavă

doar în mine fierbe necontenit foc,

şuvoi,

cum mă mistuie

şi mor mereu

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Din ciclul „Tunel de Iubire” (II) Turnir

Sînt zile şi nopţi cînd singură mă găsesc / în bezna tunelului şi stau precum Murakami / în fîntînă. /...

Închide
54.144.95.36