Loading

caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Poeme, Eseuri, Proza



 

Cetate

de (9-4-2014)

sînt ziduri de carne şi piele şi-n ele se ascunde iubire, viaţă, vis, tristeţe şi râs nebun. Nu căuta să afli

tainele de după zid! Ele se dezgolesc doar ochiului ales! Ele se spun doar urechii aplecate-n taină!

Sînt ziduri cucerite-n turnir, cu miros de sânge şi durere întinsă pînă la glie. Dar când lumina

dimineţii le primeneşte, ele strălucesc curate şi falnice.

Sînt ziduri de catedrală cu ogive de ochi şi altare în inimă.

Sînt ziduri cuib în care oul păzit e cu străşnicie.

Sînt ziduri dichisite de-ţi fură privirea, te omorî căţărîndu te şi nimic în spatele lor!

Sînt ziduri ruină! Doar menestrel cu lăută le vede frumustea goală. Inima lui se nfioara, buza lui cânta.

Sînt ziduri spoite cu var! ele păstrează încă urma bidinelii.

Sînt ziduri albastre. Te ciocneşti în ele crezând că te înalţi spre cer.

Şi eu sînt un zid, uneori cetate, uneori capela mică pentru rugaciune tăcută.
Şi eu sînt!

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.81.210.42