era întuneric şi cald
tocmai mă născusem
umed de sevă trupul…
mă împleteam pe lîngă inima ta
cordonul mi atîrna plin de viaţă
mă tîrăsc
cu el în dinţi pe aortă
leg ramură de cuvinte
aşa picur în tine
spun-bea!
şi mă uit prin piele
cum venele mele se umfla şi freamătă
cum înfloreşte în tine culcuş
prin ochi ai petale şi pleoape de frunze
pe buze maci explodeaza cu sînge
iar trupul întreg copac se făcuse
cu braţe de ramuri şi eu
legănată în ele mereu
aşa mă născusem!
În cer s a aprins lumina de viaţă
stea atîrnată!
