Loading

caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Dincolo de trancaneala



 

Inainte de apariţia ferăstraielor cu lanţ… Cu adevărat uimitor!

de (18-12-2013)
12 ecouri

 
Înainte de a fi fost inventate ferăstraiele cu lanţ, acum vreo 125 de ani, industria forestieră în Statele Unite şi Canada a fost o ocupaţie dificilă. Pe coasta de nord-vest a Pacificului erau păduri pline de copaci enormi şi tăierea lor a fost o muncă manuală. Am primit aceste fotografii de la un prieten şi am vrut să le împărtăşesc cu voi.

Lemne-1

Uitaţi-va la lungimea ferăstrăului manual şi la cele două topoare grele care au fost folosite să se taie aceşti arbori enormi. De necrezut! Este aproape de neconceput ca un copac de această dimensiune să fie tăiat cu un ferăstrău de mână.

Lemne-2

Pentru o asemenea muncă era nevoie de bărbaţi (şi cai) foarte puternici, care lucrau zile lungi, pentru un salariu minim. Va puteţi imagina făcând aşa ceva?

Lemne-3

După ce arborele a fost tăiat, era nevoie de o săptămână sau mai mult ca trunchiul arborelui să fie tăiat în porţiuni care să poată să fie transportate, cumva, cu trenul până la depozitul de cherestea.

Lemne-4

Manevrarea trunchiurilor acestor arbori de pe munte şi până la tren a fost un proces complicat. N-am făcut nici o cercetare despre acest proces, dar sunt gata să pariez că mulţi oameni şi-au pierdut viaţa la această muncă periculoasă. O mişcare greşită şi o bucată de lemn mare cât un hotel se rostogoleşte spre ţine! O altă întrebare care cere un răspuns este cum au ajuns aceste buturugi pe platformele de tren?

Lemne-5

Un trunchi de arbore scobit a devenit biroul mobil al echipei. Va puteţi imagina câtă muncă cere ca astfel de buşteni să se transforme într-o casă din lemn? Două bucăţi enorme de buşteni ar produce un plafon de 9 metri. Poate că de aceea era mai uşor de scobit un trunchi.

Lemne-6

Cu mult înainte că cineva să se fi gândit măcar la caravanele mobile sau la camping-caruri, asemenea buşteni scobiţi erau folosiţi să adăpostească echipe de tăietori de lemne.

Lemne-7

Suntem obişnuiţi cu utilităţile noastre moderne, ca de exemplu energie electrică şi ferăstraiele cu lanţ care funcţionează cu benzină. Este de neînchipuit să vedem utilajul întrebuinţat la tăierea acestor giganţi acum 125 de ani. Să nu uităm că imaginea de mai sus arată un trailer fabricat dintr-un trunchi scobit.

Sursa: Internet

Traducere: Wanda Lucaciu

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Sfartz Pincu: (19-12-2013 la 07:06)

    Crimā contra naturii !!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 1

  • Alexandru Leibovici: (19-12-2013 la 08:48)

    @Sfartz Pincu

    > Crimā contra naturii !!

    Glumiţi?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sfartz Pincu: (19-12-2013 la 09:12)

    Deloc!

    O sursă vitală pentru oxigenul necesar vieţii pe pământ este sacrificată fără nicio reţinere! Acolo a fost începutul, acum e la rând România, care a chelit munţii acoperiţi de păduri faimoase. Vegetaţia perenă este resursa vitală împotriva poluării.

    Tăierea raţională a copacilor presupune selectarea lor şi sacrificarea doar a celor care şi-au terminat ciclul de viaţă. Acei sekvoia monumentali, pot trăi mii de ani, şi vin consumatorii capitalişti de lemn, in goana iraţionalā dupa profit, şi le curmā viaţa!

    Şi se mai şi laudă cu uneltele criminale şi de tortură a vieţii verzi.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 3

  • Alexandru Leibovici: (19-12-2013 la 11:15)

    @Sfartz Pincu

    > O sursă vitală pentru oxigenul necesar vieţii pe pământ este sacrificată…

    Eu nu ştiu să existe, sau să se întrevadă, vreo penurie de oxigen.

    În general: pentru ecologişti şi conservaţionişti, toate fiinţele şi plantele au nevoile lor justificate (şi se pot deci nimici între ele – deseori cu nemaipomenită cruzime), numai nevoile omului sunt secundare.

    > Acei sekvoia monumentali, pot trăi mii de ani…

    … împiedicând astfel, timp de mii de ani, mulţi alţi arbori să se dezvolte în acea arie (şi să dea eventual şi mai mult oxigen)

    > vin consumatorii capitalişti de lemn, in goana iraţionalā dupa profit, şi le curmā viaţa!

    Eu pot să vă povestesc cum consumatorii socialişti, în goana lor pentru… bunăstarea cetăţenilor ;-), curmă viaţa copacilor (şi a oamenilor!) cu şi mai mare viteză! Se întâmpla în pădurile din Bucovina de nord. Acolo să vedeţi munţi cheliţi!

    Acolo unde pădurile sunt proprietate privată (o oroare capitalistă!!), numai acolo există în mod natural exploatare raţională – pentru că este în interesul de lungă durată al proprietarului.

    Concret în România: au „chelit munţii acoperiţi de păduri faimoase” ca urmare a perturbării proprietăţii private.

    Şi anume, înainte de 1948 pădurile erau private, erau bine gospodărite şi de aceea n-aveau chelie, apoi au fost naţionalizate şi exploatate, apoi reprivatizate, dar nu le-au mai primit înapoi aceiaşi gospodari, ci nişte urmaşi oarecare pe care pădurile nu le interesau, era criză şi le-au tăiat sau vândut pentru căştiguri rapide.

    > Şi se mai şi laudă cu uneltele criminale şi de tortură a vieţii verzi.

    Doamna Christina Vlad are un nou adept!!

    Vorbind serios: copacii mor pe capete şi din cauze „naturale”: animale care devorează coaja şi frunzele, paraziţi, termite, etc. Credeţi că este o moarte mai „umană”? Că suferă („suferă”?) mai puţin?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 2

  • Christina Vlad: (19-12-2013 la 12:32)

    Imediat cum am privit prima imagine mi-am spus: daca barbatul acela are, sa zicem, 1,80m, înseamna ca pâna la centrul copacului sunt cam 2,50m.Iar daca copacul ar avea cel putin doua inele la fiecare centimetru, presupun ca vârsta lui depaseste 500 de ani.

    Mult timp s-a crezut ca cei mai bâtrâni copaci din lume sunt cei din Sierra Nevada, Pinus longaeva. Cel mai în vârsta dintre ei, descoperit de Ed Schulman şi Tom Harlan, are 5062 de ani. http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_oldest_trees

    Pâna când, în 2004, s-a descoperit în Suedia, pe un vârf de munte din provincia Darlana, un matusalem molid, botezat Tjikko, si care are venerabila vârsta de 9.550 de ani. http://de.wikipedia.org/wiki/Old_Tjikko

    Cum a reusit sa reziste capriciilor vremii, explica profesorul Kulman : “Se poate clona. Partea de trunchi activă, cu ramuri verzi, are în jur de 600 de ani, dar, imediat ce se usucă, o altă ramură plină de viaţă se ridică din aceeaşi rădăcină.”

    Un alt copac interesant este si Pando din Colorado care este de fapt un organism de tip colonie, ce îşi întinde rădăcinile pe 43 de hectare. http://de.wikipedia.org/wiki/Pando_(Baum)

    Dumneavoastra sunteti noul meu adept, domnule Leibovici ? 🙂 🙂

    Sa stiti ca am luat o decizie înteleapta si pentru Craciun mi-am cumparat un bradulet cu radacini cu tot. Sta festiv îmbracat în globuri iar eu am satisfactia faptului ca un copac nu a fost sacrificat din cauza mea.

    „… împiedicând astfel, timp de mii de ani, mulţi alţi arbori să se dezvolte în acea arie…”

    Aveti cumva senzatia ca îi deranjati, pentru faptul ca traiti, pe cei mai tineri decât dumneavoasta ???

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 3 Nu-mi place 2

  • Alexandru Leibovici: (19-12-2013 la 12:44)

    @Christina Vlad

    > Dumneavoastra sunteti noul meu adept, domnule Leibovici ? 🙂 🙂

    Nu. Dar ce vă face să credeţi asta?

    > mi-am cumparat un bradulet cu radacini cu tot… am satisfactia faptului ca un copac nu a fost sacrificat din cauza mea.

    N-o să ţină, aşa că până la urmă va fi fost tot sacrificat din cauza dv. Noi ne-am luat unul artificial, în ideea că revine mai ieftin à la long şi că nu mai trebuie să căutăm în fiecare an.

    > Aveti cumva senzatia ca îi deranjati, pentru faptul ca traiti, pe cei mai tineri decât dumneavoasta ???

    Eu mă refeream că din punctul de vedere al producerii de oxigen.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 1

  • Sfartz Pincu: (19-12-2013 la 16:32)

    Singura sursă de oxigen din atmosfera pământului, este vegetaţia. Până la apariţia primei vegetaţii, Terra avea o atmosfera doar din apă şi „codoi!”, iar oxigenul a crescut tretat, datoritā vegetaţiei, de la zero la concentraţia de azi, şi se pare ca începe sā scadā! În prezent consumul intensiv prin arderea de combustibili, sub toate formele, a început să reducă concentraţia de oxigen din atmosferā. Am măsurat adesea concentraţia de oxigen din aer, şi rareori găseam mai mult de 18,5%,faţă de 21% volumice, cât trebuie să fie.

    Nimeni din lumea noastră nu şi-a pus problema menţinerii unui echilibru între consumul şi producţia de oxigen! Este suficient să-i vezi pe catatenii cu masca pe nas, din marile aglomerări urbane, ca să-ţi pui mâcar o întrebare legată de viitor!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 1

  • Alexandru Leibovici: (19-12-2013 la 16:39)

    @Sfartz Pincu

    > Este suficient să-i vezi pe catatenii cu masca pe nas, din marile aglomerări urbane, ca să-ţi pui mâcar o întrebare legată de viitor!

    Au masca pe nas din cauza poluării şi lipsei de vânt, nu pentru că ar fi o lipsă globală de oxigen. Oprirea tăierii pădurilor n-ar contribui cât de cât substanţial la suprimarea condiţiilor care au făcut necesare măştile acelea.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Christina Vlad: (19-12-2013 la 17:52)

    „…unul artificial, în ideea că revine mai ieftin…”

    Econom mai sunteti, domnule Leibovici ! Bravo, asa se strânge averea… 🙂

    Bradutul meu este micut si are toate sansele sa traiasca. Ca si ceilalti din gradina mea.Am tot felul de brazi ornamentali si nu mi s-a uscat niciunul.Dar pe acesta îl voi planta într-un ghiveci mai mare si si-l voi pastra si pentru urmatoarele sarbatori de iarna.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 3 Nu-mi place 2

  • Alexandru Leibovici: (19-12-2013 la 18:37)

    @Christina Vlad

    > Econom mai sunteti, domnule Leibovici !

    Dezaprobaţi?

    > pe acesta îl voi planta într-un ghiveci mai mare si si-l voi pastra si pentru urmatoarele sarbatori de iarna.

    Sper să supravieţuiască până atunci…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • wanda lucaciu: (20-12-2013 la 02:49)

    si eu mi-am cumparat un bradulet cu radacini anul trecut si dupa anul nou l-am lasat in gradina tot anul in vasul in care l-am cumparat. A trait splendid si anul acesta l-am adus iarasi in casa si l-am impodobit. Il voi duce iarasi afara in gradina dupa anul nou. Sper sa traiasca inca un an.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Christina Vlad: (20-12-2013 la 12:18)

    Normal, doamna Lucaciu, ca va trai ! Dar trebuie schimbat în alt ghiveci mai mare … Barbatii astia habar nu au de gradinarit ! 🙂

    Ar fi în stare sa împodobeasca si un Xanthium spinosum numai sa nu dea bani !

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 2



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.204.185.107