Loading

caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Ei vor face o diferenta



 

Doi muzicieni români: fraţii Liviu şi Ovidiu Marinescu

de (30-7-2013)
1 ecou

 
Ascultând piesele muzicale “Echoes” şi “Harmonic Fields” mi-am dat răspuns la întrebarea: Care este legătura dintre o cameră de zi cu pian din Bucureşti, tradiţiile din Carpaţi, Noua Guinee, şi viaţa culturală din Statele Unite? Muzica compozitorului Liviu Marinescu şi povestea lui şi a fratelui lui mai mare, Ovidiu.

Ovidiu Marinescu

Ovidiu Marinescu

Doi băieţei ai unei familii pasionate de muzică clasică din Bucureşti sunt aruncaţi de valurile vieţii, după revoluţie, pe cele două coaste, de est şi de vest ale SUA. Şi amândoi sunt muzicieni şi predau la universităţi americane. Liviu este profesor universitar şi directorul catedrei de compoziţie şi teoria muzicii la California State University, Northridge, iar Ovidiu este violoncelist şi dirijor, conferenţiar la West Chester University, Pennsylvania.

În februarie 2013, pe un vârf de deal deasupra văii San Fernando, aşezare dormitor satelit al Oraşului Îngerilor, uriaşa sală a bisericii prezbiteriene s-a dezlănţuit “într-o clipire de notă” prin compoziţia “Echoes” de Liviu Marinescu, într-un mediu asemănător celui al pădurilor tropicale din insula Noua Guinee unde trăieşte speciala “pasăre a paradisului” . Pasări de flaut, care îşi cântau serenade, se curtau, dansau, scoţând de la sunete simple, obişnuite, la sunete extraordinare, neaşteptate care se transformau unele într-altele, ritmul lor potrivindu-se cu sutele de lumini ce se vedeau pâlpâind în uriaşa vale. Într-un interviu găsit pe YouTube Liviu descrie contextul acestei lucrări: “Trăim un moment foarte incitant dar şi foarte dificil pentru compozitori; noi compunem de câteva sute de ani pentru aceleaşi instrumente, precum pianul, vioara, sau flautul. Dacă aceste instrumente au funcţionat bine pentru compozitori clasici ca Mozart şi Beethoven, sunetele prezentului s-au schimbat. Tehnologia trebuie să joace un rol important în viaţa unui compozitor contemporan, motiv pentru care am dorit să explorez noi teritorii, compunând o piesă pentru flaut solist, acompaniat de multe alte flaute înregistrate şi prelucrate cu ajutorul calculatorului. Am inclus astfel aproape toată gama de instrumente a familiei: flautul piccolo, flautul normal, flautul alto, şi flautul bas, care ar fi greu de adus pe scenă în acelaşi timp.”

Liviu Marinescu

Liviu Marinescu

Neprevăzutul din compoziţiile lui Liviu e bine prins în ceea ce a afirmat recent Daniel Kessner, fost profesor de muzică la CSU Northrige despre muzica lui Liviu “este imaginativă, bine organizată, şi plină de culoare; ea te implică adesea incluzând un subtil simţ al umorului. Rar ştii la ceea ce să te aştepţi.” Liviu mărturiseşte că a învăţat acest lucru ascultându-l pe Beethoven: “Ascultătorul trebuit satisfăcut, dar şi surprins.”

În Los Angeles piesele lui Liviu sunt cântate adesea de ansamblul cameral Nimbus în biserici doar pentru că acestea au acustică bună, caci Liviu nu are decât o religie: muzica.

Compozitia lui Liviu “Harmonic Fields” prezentată in 2011 la biserica Westwood United Methodist are aceleaşi elemente de surpriză ca şi “Echoes” fiind bazată pe seria armonicelor superioare ale sunetului “Do”. Majoritatea structurii prezintă aceste armonice într-o ierarhie distorsionată, nepotrivită, până în momentul final, unde ele se ordonează după principiile acustice ale rezonanţei naturale a sunetului. Lucrarea se aproprie de curentul muzicii spectrale; spectralismul fiind o direcţie muzicală dezvoltată de francezi în anii 70, dar care are şi reprezentanţi români, precum Horaţiu Rădulescu şi Octavian Nemescu.

Liviu Marinescu

Liviu Marinescu

La Conservatorul Santa Cecilia din Roma, în cadrul unui grup de muzicologi specializaţi în studiul muzicii spectrale, prezentând muzica lui Horaţiu Rădulescu, Liviu o pune în contextul ritualurilor şi tradiţiilor ancestrale din Munţii Carpaţi. Pentru muzicienii satului românesc că şi pentru Rădulescu, spune Liviu, “energia sunetului acesta de tip primordial, necizelat, trăieşte şi ‘curge’ veşnic, indiferent de mode sau influenţe exterioare”. La rândul lui Liviu preia această relaţie mistică cu natura, în compoziţiile lui adăugându-se însa modernismul impregnat de sunetele metropolelor agitate şi tehnologia secolului XXI.

Deschis la muzică contemporană, Ovidiu Marinescu a interpretat în primă audiţie la violoncel compoziţiile fratelui lui Liviu, dar şi muzică de film sau lucrări electro-acustice create de compozitori şi cineaşti (ca de exemplu intr-un program multi-media la Centrul Annenberg din Philadelphia, 2006).

Recent, în Martie 2014, Ovidiu a tăiat adesea respiraţia publicului, în majoritate profund cunoscător al muzicii, la evenimentul organizat de departamentul de muzică de la CSU Northridge, interpretând Bach şi piese de compozitori ruşi. Cu naturaleţe în a stăpâni instrumentul şi voluptate sonoră, Ovidiu a cântat poetic şi cu perfecţiune, combinând mişcări lente cu mişcări rapide, transmiţând când un sentiment de tristeţe, când o vioiciune deosebită în aceeaşi combinare de umor şi seriozitate că şi a fratelui lui.

Cauza adoptării domeniului muzicii pentru cei doi fraţi a fost entuziasmul unui profesor nou venit la şcoala de muzică unde se înscrisese fratele cel mare, Ovidiu, şi începuse să înveţe violoncelul. Căutarea de elevi a profesorului îl aduce la acea şcoală si pe fratele cel mic, Liviu, şi pe încă doi veri, Camil şi Ciprian. Toţi patru devin muzicieni. Pentru Liviu pianul din camera de zi a făcut alegerea instrumentului simplă. Liviu şi acum mai cântă la pian, deşi preocupările lui prioritare sunt în domeniul compoziţiei.

Cei doi fraţi trăiesc pe continentul Americii de Nord, dar s-au întors adesea cu plăcere în ţară să guste şi din succesul “de acasă”. Piesa “A-Gain” a lui Liviu a fost interpretată la Festivalul Enescu de la Bucureşti în 2007, în ultimii 20 de ani diverse compozitii de ale lui fiind incluse în multe alte concerte susţinute de ansambluri şi orchestre din România. Ovidiu a cântat la violoncel în diverse oraşe, Bucureşti, Iaşi, Braşov, Craiova, iar în 2012 a fost invitat atât ca dirijor cât şi ca solist pentru un concert cu Orchestra Naţională de Cameră Radio din Bucureşti.

Doi fraţi, doi muzicieni talentaţi şi dascăli apreciaţi, a căror piese compuse sau cântate la violoncel au fost publicate de case de editură alături de muzicieni contemporani celebri. Departe de Carpaţi, Liviu şi Ovidiu Marinescu s-au afirmat prin talentul lor pe numeroase scene europene şi americane, devenind astfel ambasadori de excepţie ai culturii şi muzicii româneşti.

Site-ul lui Liviu Marinescu la CSU, Northridge: aici.

Site-ul lui Ovidiu Marinescu la West Chester University: aici.

Liviu Marinescu – compoziţia “Echoes”:

Liviu Marinescu – compoziţia “Harmonic Fields”:

Ovidiu Marinescu interpretând la violoncel compoziţia Quodlibet Sonata de Liviu Marinescu:

Ileana Costea
California State University, Northridge
28 Iulie 2013, Los Angeles

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Lazu Lidia: (31-7-2013 la 10:24)

    Am citit mai multe articole semnate de Ileana Costea, de-a lungul anilor. Ceea ce se simte, imediat ce începi să citeşti,este marea ei disponibilitate şi dorinţă de a face cunoscute valorile româneşti, cu care intră în contact. Acest articol, despre fraţii Marinescu, este mai concis şi mai bine condus din condei.

    În orice caz, pe mine m-a determinat să-i caut pe internet şi să-i ascult, cu f. mare plăcere. Succes tuturor!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.197.171.35