Loading

caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Social



 

Natalitate, demografie, eugenie

de (18-7-2013)
16 ecouri

 
Îngrijorările legate de scăderea natalităţii în România constituie o reacţie la scăderea populaţiei ţării, pentru că România s-a întors la numărul de locuitori (aproximativ 20 milioane) pe care îl avea în 1965. Pentru anul 2050, se prevede o populaţie de 15 milioane, din care aproape o treime va avea peste 65 de ani. Numărul optim de locuitori (adică acela care ar corespunde resurselor ţării) nu poate fi stabilit din cauza complexităţii factorilor economici şi sociali care ar trebui luaţi în consideraţie.

O întrebare legitimă priveşte măsura în care medicii pot sau trebuie să participe la dezbaterea publică legată de natalitate şi de viitorul demografic al României. Medicii sunt cetăţeni şi au responsabilitatea şi dreptul de a-şi exprima opinia. În acelaşi timp, prin felul în care îşi înţeleg misiunea, medicii pot avea poziţii diferite. Pentru cineva care practică după modelul hipocratic, demografia este o noţiune lipsită de semnificaţie, pentru ca activitatea medicului este circumscrisă de relaţia individuală cu fiecare pacient în parte. Medicii care folosesc modelul comercial, de prestare de servicii contra cost, pot fi afectaţi de schimbări demografice în măsura în care le scade numărul de pacienţi. Demografia şi natalitatea sunt mai importante atunci când medicul adoptă modelul social de practică a medicinii.

Atunci când este exprimat public, cuvântul medicilor are greutate şi trebuie gândit bine. Altfel, e posibil să ajungem să citim (a se vedea Viaţa medicală nr. 24/2013) următoarele fraze ale unui profesor universitar: „La nivel naţional, se moare mai mult decât se naşte, ceea ce înseamnă că în douăzeci-treizeci de ani românii vor fi minoritari în ţara lor. Ideea este că natalitatea, aşa scăzută cum este ea, nu se realizează pe seama păturilor sociale favorizate ale populaţiei, ci pe populaţiile cele mai sărace, cu diverse probleme, inclusiv psihice, care fac şi câte zece copii. Pe de altă parte, oamenii inteligenţi, cu un genom pozitiv, aleargă după bani, după carieră şi fac copii puţini“. Un cititor naiv ar putea să se întrebe în ce fel o scădere globală a numărului de locuitori ai României poate duce la transformarea românilor într-o minoritate, pentru că nu rezultă, din text, cine ar fi în majoritate. Dacă răspunsul la această întrebare este lăsat nespus, în schimb natura problemei este clar explicată. În pur limbaj eugenic, vorbitorul anunţă că se înmulţesc cei săraci şi cu probleme, nu cei inteligenţi.

Apare şi sintagma – proprie colegului nostru – de „genom pozitiv“, împrumutată, fără nicio justificare, din virusologie. Puţin de admirat în această poziţie, care nu este în întregime surprinzătoare, de vreme ce preşedintele ţării, în aceeaşi săptămână, şi-a demonstrat din nou calităţile într-un interviu televizat în care a spus: „Cum Dumnezeu femeia romă poate ţine cinci-şase copii, iar românca nu poate? E adevărat, ea nu este manager, femeia romă“.

„Par ma foi, il y a plus de quarante ans que je dis de la prose sans que j’en susse rien“, spunea Monsieur Jourdain, burghezul gentilom. La fel, e posibil ca unul sau mai mulţi profesori universitari să gândească eugenic fără să fie conştienţi de încărcătura (i)morală a termenului. Pentru medici, nu trebuie să existe însă bogat sau sărac, inteligent sau terestru, cu sau fără probleme, majoritar sau minoritar, ci doar oameni, egali în suferinţă, pe care avem obligaţia să-i ajutăm să se vindece sau să îndure.

Prof. dr. Peter MANU

O versiune a acestui articol a apărut în publicaţia Viaţa medicală nr. 28/2013 (18 iulie 2013).

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Sorin Paliga: (20-7-2013 la 11:07)

    Problema natalității/mortalității, a sporului natural este complexă, deoarece – deși exprimată în cifre (totul e în cifre acuma) – se referă la o multitudine de aspecte: raportul bărbat-femeie, familie/societate, cutume, tradiții, îngrijire medicală, religie etc. Lista e lungă.

    Sporul natural negativ în multe țări din Europa, nu numai în România, este sau ar trebui să fie o chestiune care să fie analizată cu maximă atenție. Se face acest lucru? Poate pe ascuns, oficial nu văd reacții concludente. Europa are acum spor natural pozitiv din cauza imigrației, familia europeană avînd acum, în medie, mai puțin de 2 copii. Care e perspectiva? Una cît se poate de neagră.

    Și apropo de ipocrizie, în articolul dnei Rodica Grindea: am fost înjunghiat din toate părțile (și fără să mă pot apăra) cînd am spus că a cultiva homosexualitatea înseamnă, pur și simplu, o contribuție la scăderea natalității. Deci cum e cu seriozitatea și ipocrizia? cu adevărul și cu minciuna? cu snobismul și cu sinceritatea? …

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 2

  • Alexandru Leibovici: (20-7-2013 la 14:57)

    @Sorin Paliga

    Și apropo de ipocrizie, în articolul dnei Rodica Grindea: am fost înjunghiat din toate părțile (și fără să mă pot apăra) cînd am spus că a cultiva homosexualitatea înseamnă, pur și simplu, o contribuție la scăderea natalității. Deci cum e cu seriozitatea și ipocrizia? cu adevărul și cu minciuna? cu snobismul și cu sinceritatea? …

    Poate totuşi vă „înjosiţi” să (iar nu „să vă”!) justificaţi afirmaţia cu (1) „fără să mă pot apăra” şi (2) că pe ACUM se „cultivă”(?) homosexualitatea? Altfel, într-adevăr, cum e cu seriozitatea și ipocrizia? cu adevărul și cu minciuna? …

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 4 Nu-mi place 2

  • Sorin Paliga: (20-7-2013 la 18:31)

    A fost, din păcate, exact așa cum am spus.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 3

  • Alexandru Leibovici: (20-7-2013 la 18:48)

    Lamentabil… 🙁

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 3 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (20-7-2013 la 18:52)

    E, corect, lamentabil: în clipa cînd nu știu ce flăcău de pe aici urlă (presupun cu ochii bulbucați, așa i-am văzut prin calculator) „Paliga e homofob”, iar dv. publicația inepția aia, e lamentabil. Corect. Rețineți că flăcăul este unul care semnează cu pseudonim, iar eu profu cu numele real.
    Deci, da, lamentabil. Presupun că ați făcut o autocaracterizare, doar nu v-ați referit la mine?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 5

  • Corneliu: (20-7-2013 la 20:19)

    Domnule Paliga, eu nu urmaresc de prea multa vreme discutiile de pe Acum, dar nu-mi amintesc vreuna in care cineva va acuza de homofobie.

    Apropo de practicile homosexuale, nu pot sa nu fiu de acord cu afirmatia dvs. ca aceste practici contribuie la scaderea natalitatii. Adica, nici nu se poate fi in dezacord cu realitatea.

    Retin numai ca discutii dure ati avut recent la „Impertinenta vs. discernamant”, unde nu s-a discutat aceasta tema si bineinteles nici eu nu am mentionat-o.

    Si amintind de „un flăcău care semnează cu pseudonim”, mi se pare ca eu sunt unul dintre putinii care o face, deci ar fi corect sa spuneti despre cine e vorba si in ce context.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (20-7-2013 la 20:42)

    Domnule Corneliu, nu despre dv. era vorba… dacă nu ați urmărit discuția cu pricina, cu atît mai bine, a fost penibilă.
    Despre natalitate și aspectele sale putem discuta pe îndelete…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 2

  • Rodica Grindea: (21-7-2013 la 15:47)

    D-le Paliga, binevoiți vă rog să-mi amintiți și mie cine „v-a înjunghiat” cu privire la scăderea natalității la care ar contribui homosexualitatea? Și unde? Și cine nu v-ar permis să vă apărați? Chiar dacă nu sunt de acord cu această afirmație, în marea majoritate a cazurilor nu „înjunghii” pe nimeni, dacă am contraargumente le folosesc, dacă nu, cer informații.

    În fapt, sunt destule cupluri heterosexuale care preferă să nu aibă copii până când nu-și asigură un suport material adecvat, fiindcă un copil înseamnă pt. părinți și răspundere materială, nu numai moral-educativă și chiar atunci, nu mai mult de unul-doi, cel mult trei. După cum sunt destule cupluri homosexuale, căsătorite ori nu, care preferă să adopte copii, mai ales în statele unde acest lucru este posibil, dar în această privință, părerea mea este, cred destul de echilibrată!

    Astfel încât, nu știu unde am dovedit eu, în această privință, ipocrizie, minciună, snobism și ce mai vreți dvs. Luminați-mă, rogu-vă!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (21-7-2013 la 16:13)

    Ei, tonul văd că s-a înmuiat substanțial… chiar diafan, aș spune. Eu zic să închidem subiectul pe tema asta.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 3

  • Alexandru Leibovici: (21-7-2013 la 17:14)

    @Rodica Grindea

    > în marea majoritate a cazurilor nu „înjunghii” pe nimeni…
    > nu ştiu unde am dovedit eu, în această privinţă, ipocrizie, minciună, snobism şi ce mai vreţi dvs.

    Eu nu cred ca dl. Paliga se referea la dv….

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Rodica Grindea: (21-7-2013 la 17:49)

    @Alex.Leibovici: dar bine, atunci cum să interpretez „A propos de ipocrizie, în articolul Rodicăi Grindea”… eu căutat chiar prin articolele mele, inclusiv cel pe tema homosexualității, și nu am găsit nimic „contondent” la adresa d-lui paliga, chiar și când vreau să contrazic pe cineva, îmi… țin ghearele acasă, dacă n-ați observat până acum, și nici dl. Paliga!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (21-7-2013 la 18:36)

    „apropo de ipocrizie în articolul…” nu se referea la autor (R. G.), ci la ipocrizia analizată în articol, la ipocrizie ca mod de comportament. „Apropo” înseamnă „fiindcă veni vorba”, by the way, nu?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Corneliu: (21-7-2013 la 18:42)

    In dezbaterile la acest articol numai despre subiect nu se vorbeste.

    Cu toate acestea cred ca este nevoie de o clarificare pe care numai d-l Paliga o poate aduce. El a afirmat ca d-na Rodica Grindea l-ar fi atacat dur in subiectul homosexualitatii. In replica, dumneaei spune ca nu-si aminteste sa fi avut vreo controversa pe „Acum” cu d-l Paliga in acest subiect.

    Logic ar fi ca d-l Paliga sa localizeze precis pasajele cu controversa, aducand si linkul respectiv. Dar nu a facut-o.

    Personal am banuiala usoara ca o asemenea discutie nici nu a avut loc. Cel putin eu, incercand din curiozitate s-o caut, n-am gasit-o. Au fost in schimb alte controverse, dar nu despre ele a fost vorba.

    Eroarea este omeneasca, nu ocoleste pe nimeni, iar atunci cand este cazul, e bine sa fie identificata ca atare.

    Cred ca numai dupa clarificare se va crea atmosfera pentru o discutare linistita a articolului.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (21-7-2013 la 18:46)

    Ca pasionat de civilizațiile vechi și de cele mai noi, uneori, problema demografică m-a atras dintotdeauna, deoarece explică de ce unele civilizații dispar, de ce și cum altele se transmit cultural în noi forme. Factorul demografic este crucial. Kosovo este un exemplu foarte bun: în urmă cu o jumătate de secol, raportul sîrbi/albanezi era aproximativ egal, fifty-fifty, cum se spune. Ce s-a întîmplat după război? a. albanezii au avut un spor natural mult mai mare (și în Kosovo și în Albania); b. foarte mulți sîrbi au căutat condiții mai bune de viață și au plecat spre nord, la job-uri mai bine plătite sau în Occident (în Iugoslavia comunistă se circula liber și fără restricții). După o jumătate de secol, s-a văzut urmarea: albanezii reprezintă acum peste 90 % din populație. E doar un aspect al problemei în Kosovo. Mai sînt și altele. Una peste alta: sîrbii au pierdut, dureros, pe toată linia, dar au pierdut, să spun așa, pe mîna lor, pe politica lor, pe intoleranța lor, pe inconștiența lor. Acum s-au trezit, dar e prea tîrziu, mult prea tîrziu.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • Marco: (6-8-2013 la 22:45)

    Este o problema spinoasa si greu de abordat. Ne place sau nu existam aici datorita evolutiei, faptul ca ignoram ceva nu inseamna ca nu exista, bun sau rau. Individul nu poate sa inteleaga si nu este interesat de fenomene lente care depasesc durata vietii lui, desi, poate mii de parametrii bilogici si sociali sunt in constanta miscare. Umanitatea are 2-3 milioane de ani selectia naturala o functionat la fel ca si la celelalte organisme, asta inseamna mult timp 20-30 mii de secole. Interpretarea ei in cheie: religioasa, politica, morala sau artistica este o greseala. Un existenta lui un individ, grup sau societate poate lua decizii care ii favorizeaza sau nu, avem dovezi in acest sens, indivizi sau societati care au prosperat sau care au esuat la un moment dat. Pana si oamenii de stiinta sunt convinsi ca umanitatea va disparea la un moment dat, si nu toate riscurile vin din exterior. Daca in larga existenta a omului preistoric cel mai putin dotat avea sanse mai mici sa lase urmasi, in prezent in orice tara si orice etnie lucrurile nu mai stau la fel, ajutoarele sociale face ca nimeni sa nu moara de foame. Fenomenul este mondial. In africa profesorii universitari sigur au mai putini descendenti decat populatia saraca iar la noi elita intelectuala a romilor nu au acelasi numar de copii ca cei saraci, este un fenomen care poate sa fie probat obiectiv in cifre seci. Poate ca in viitorul nu prea indepartat stiinta va democratiza genele care dau aptitudini pozitive iar parintii vor putea sa ofere noilor generatii calitati geniale pe care ei le-au dorit dar nu le-au obtinut pe cale naturala, asfel incat umanitatea sa isi imbunatateasca calitatea.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Ion Ionescu: (7-8-2013 la 07:11)

    @Marco- „Ne place sau nu existam aici datorita evolutiei…”

    Evolutiei naturale sau artificiale. „Artificiala” in masura in care actiunea umana poate fi considerata o categorie „metafizic diferita” de cea a fenomenelor naturale.

    Preocupare pentru acest subiect, si practici eugenice, au existat in toate civilizatiile :

    https://en.wikipedia.org/wiki/History_of_eugenics

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.204.185.107