Loading

caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Poeme, Eseuri, Proza



 

Gardul şi calea bătută

de (5-5-2013)

 
S-a prăbuşit vechiul nostru gard.

A căzut în genunchi

Ca un om învins de poveri, ori de timp.

Bunicul era mândru de gardul lui.

Nu era prea înalt;

Atât cât să se poată vedea bine gospodăria, din uliţă.

Se rezema cu coatele pe gard,

Ţin minte bine, stăteam lângă el,

Mai ales seara, după ce se întorcea de la muncă,

Ori duminica după vecernie.

Răspundea celor care i se adresau cu salut.

Eram mândru şi eu.

După o vreme uliţa a devenit drum judeţean, cale bătută.

Bunicul a îmbătrânit,

Nu mai trecea lume multă.

Îl mai sprijinea cu câte-un bolovan, cu câte-un par.

După ce drumul a devenit autostradă, bunicul s-a îmbolnăvit.

Privea la gardul şubred cu ochi umezi,

Ca la o rudă bolnavă, ca la un străbun.

A murit după aproape un an.

Casa a devenit o ruină.

Pământul s-a vândut pe aproape nimic,

Într-o tranzacţie mai mare, numită „tun”.

Nimeni nu a mai avut grijă de gard.

Toamna trecută s-a prăbuşit.

A căzut în genunchi,

Ca un om învins de poveri, ori de timp.

La ce mai era bun?

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.162.114.84