Loading

caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Social



 

Teroarea oraşului

de (24-2-2013)
34 ecouri

sorin paligaDupă publicarea articolului despre reforma administrativă, mai exact despre lipsa reformei administrative, mi s-au pus cîteva întrebări, mi s-au cerut nişte precizări, am convenit că am folosit incorect termenul „disfuncţie”, era vorba – de fapt – despre cauze ori despre probleme care pot genera disfuncţii. Articolul cu pricina a fost mult discutat, chiar (foarte) recent, zilele trecute.

Las deoparte alte explicaţii şi încerc să abordez o altă temă, şi ea dezbătută uneori şi legată, implicit dacă nu explicit, tot de reforma administraţiei. Locuind în Bucureşti de peste 40 de ani, mai exact din anul I de liceu, aş avea ceva de spus. Şi de pus în balanţă…

Cel mai zgomotos oraş din Uniunea Europeană

Aflăm periodic, pe baza unor studii privind nivelul sonor, că Bucureştiul a fost, este şi, nu am dubii, va fi cel mai zgomotos oraş al Uniunii Europene în viitorul previzibil. Detaliul ar putea părea unul oarecare, în realitate – în traducere liberă – înseamnă: bucureştenii vor avea o medie de viaţă mai mică, deoarece zgomotul, între alte cauze, conduce la stress, la oboseală şi, implicit, la o viaţă mai scurtă. Nu e mare filosofie aici, studiile există, concluziile de asemenea.

Acest detaliu, trecut cu vederea, face parte tot din ansamblul lucrurilor negative bine cunoscute, constatate ştiinţific, dar împotriva cărora nu se iau măsuri. Totul este la nivel declarativ. Am să trec în revistă câteva studii de caz, înainte să comentez.

Încă de la începutul anilor ’90, din timpul mandatului lui Crin Halaicu (un primar puţin apreciat, deşi a făcut cel mai important lucru din ultimii 22 de ani, deşi nemediatizat şi neanalizat cum se cuvine: a rezolvat alimentarea cu apă a Capitalei) există un studiu de impact privind traficul bucureştean. Ştim, de aproape 20 de ani, că traficul – pe atunci neatingînd cotele alarmante de azi – este ori va fi un tot mai preocupant pentru viaţa Bucureştilor. Studiul anticipa, corect, că – fără măsuri – situaţia se va agrava. Din păcate, aşa s-a şi întîmplat: nu s-au luat măsuri la timp (deşi timp era…), iar astăzi traficul a atins cote de-a dreptul insuportabile: aglomeraţie, lipsă de respect faţă de celălalt, claxonat cvasipermanent în anumite zone cel puţin, şoferi nervoşi, supăraţi că nu sînt singuri pe stradă, etc. Cunoaşteţi aceste realităţi, v-aţi obişnuit cu ele, vi se par că fac parte din peisaj, din „specificul românesc”, din mult trîmbiţatul clişeu că românii sînt ospitalieri – un clişeu complet neadevărat, o autoiluzionare din vremea comunismului victorios la oraşe şi sate, un fel de antidot la realitatea cumplită a acelor ani: tovarăşi, avem un nivel de trai scăzut, dar avem IQ ridicat şi sîntem ospitalieri. Iluzii deşarte. Cum poate fi ospitalier un oraş unde există atîta agresivitate verbală, sonoră în general?

Putem accepta, autoamăgindu-ne la rigoare, că avem IQ peste medie şi că sîntem ospitalieri, dar e clar că nu vom profita prea mult de acest lucru, deoarece, dacă vom continua să trăim în Bucureşti, nu vom apuca mulţi ani de pensie, dacă o vom mai apuca. Care sînt cauzele acestei situaţii, care nu pare a preocupa pe nimeni? Pentru ca lucrurile să fie tot mai rele, o situaţie care tinde spre cea din Bucureşti există şi în alte oraşe mari, cum ar fi Constanţa, Ploieşti, Timişoara… Deocamdată, traficul de acolo nu atins cotele celui din Bucureşti şi nici nu le va atinge, dar nivelul de zgomot, aglomeraţia, nervii se apropie cu paşi repezi de nivelurile din Bucureşti.

„Am avut probleme în trafic, de aia am întîrziat”

Cea mai des invocată scuză cînd cineva întîrzie este că traficul e îngrozitor. Scuza poate fi acceptabilă, numai că, cine este realist şi nu vrea să întîrzie, trebuie să ia în calcul că, la orele normale, a traversa Bucureştiul pe oricare din axe ia cel puţin o oră, iar la orele de vîrf chiar două ore. E mult? Nu am experienţe numeroase, dar nu am avut impresia că a traversa Viena ar lua mai puţin, în orice caz nu mult mai puţin. Asta ca să menţionez ceva cunoscut, un oraş cu aproximativ acelaşi număr de locuitori. Diferenţa constă, cred, în altceva: deşi situaţia e comparabilă, la Viena şoferii nu claxonează, nu înjură, nu pornesc ca zăbăucii de pe loc cu viteza a 2-a pt a atinge 100 km/h în 5 secunde (manieră tipică unui procent deloc nesemnificativ de şoferi români, adică şmecherul cu maşină puternică). S-ar putea ca Viena şi Bucureştiul să fie traversate pe oricare din axe în aproximativ acelaşi interval. Diferenţa este însă esenţială: nu e acelaşi nivel de zgomot acolo, nu e acelaşi stress. Vi se pare un detaliu nesemnificativ? De ce numeroşii turişti români de acolo conduc normal, ca nişte oameni normali, iar aceeaşi oameni, ajunşi aici, acasă, conduc ca nebunii? de ce fac zgomot? de ce blochează intersecţiile, deşi – evident – nu au loc să treacă dincolo de intersecţie? Ce şi cine îi face să se comporte altfel?

Răspunsul e dezarmant de simplu: deoarece pot să o facă, deoarece nimeni nu-i atenţionează, nimeni nu-i pedepseşte. Acolo, la Viena, sînt oameni normali, calmi, aici devin fiare, claxonează, vor să atingă 100 km/h în 5 secunde, pentru ca, peste alte 5 secunde să frîneze brusc, deoarece semaforul e roşu.

„Cel mai modern sistem de semafoare din Europa”

Poate aţi uitat, poate nu. Cu circa 3 luni înainte să-şi încheie mandatul de primar general (era, dacă nu aţi uitat, prin aprilie 2008), Adriean Videanu anunţa mîndru: Bucureştiul va avea cel mai modern sistem de semnalizare din Europa, se va sfîrşi cu traficul infernal, vom avea „undă verde” pe toate arterele principale ale oraşului. Pe atunci era aproape finalizată operaţiunea de montare a unui nou sistem de semaforizare şi, ca orice om de bună credinţă, l-am crezut şi eu. Este foarte posibil ca sistemul în sine să fi fost ultimul model la ora aceea şi este foarte posibil ca, tehnic, să fie premise de bucurie. Nu am motive să-l bănuiesc pe dl Videanu de declaraţii false, e un om raţional, convingător, l-am cunoscut personal, nu i se poate reproşa, cred, că minţea ori că făcea declaraţii în care nu credea. Realitatea însă l-a contrazis, optimismul său – presupun că era optimist, doar era primar general! – s-a transformat în dezamăgire. Traficul nu este cu nimic mai bun acum decît în urmă cu 4–5 ani. În ciuda crizei, numărul de autoturisme a continuat să crească, deşi în ritm mai mic decît înainte de 2009.

Pentru a pune la punct ritmul traficului nu este însă suficient să ai un sistem modern de semafoare. Acestea trebuie să fie coordonate de un calculator central, să fie urmărit traficul real, să existe disciplină la volan, să există o reală „undă verde” la o anumită viteză de trafic, mai mică la orele de vîrf, mai mare în afara acestor ore. Această „undă verde” e şi nu, nu ştii dacă ai sau nu undă verde şi la ce viteză, nicăieri nu este specificat acest lucru, aşa cum se întîmplă în oraşele unde există aşa ceva. Viteza de trafic nu poate fi aceeaşi la orice oră a zilei şi în orice zi a săptămînii. În oraşele unde am văzut „undă verde”, există – obligatoriu – panouri cu LED-uri care afişează viteza obligatorie de trafic, care poate fi şi mică, să zicem 40 km/h, dacă situaţia o impune (şi adesea o impune, evident).

Unda verde, dacă ar exista, presupune şi o anume disciplină la volan, respectul faţă de celălalt, dorinţa de a contribui cu toţii la un trafic decent, normal, fără limite superioare ale zgomotului. Cei care nu sînt conştienţi de acest lucru, trebuie avertizaţi să intră în normalitate, dacă nu, amendaţi şi, în etapa următoare, avînd carnetul suspendat. Nu e complicat.

Există foarte răspîndit clişeul, repetat pînă la plictiseală „în România nu se poate, dom’le, aşa ceva, românu’ nu e corect/nu e disciplinat…”. Românul este absolut la fel ca alte naţii, ceea ce lipseşte este un anume nivel de educaţie civică. Corect, asta nu se face peste noapte, dar nici nu vine de la sine pentru toţi. Cei care nu reuşesc să priceapă de vorbă bună, ar trebui să priceapă sub pedeapsă. Nu trebuie bici, trebuie amenzi şi consecvenţă.

Cine rezolvă problema?

Am asistat, periodic, la diverse discuţii pe tema traficului, a civilizaţiei la volan. Sînt în studioul de televiziune reprezentanţi ai Poliţiei, ai mass media, ai cetăţenilor. O idee aruncată periodic este recursul la bun simţ, la civilizaţie, la reacţie civică…. Vorbe. Instituţia care, conform legii, are nu numai datoria, dar şi obligaţia, să impună respectarea legii, inclusiv să vegheze asupra unui comportament civilizat la volan este Poliţia circulaţie, nimeni altcineva. Din păcate, nu am văzut niciodată, dar efectiv niciodată, ca Poliţia să ia măsuri ferme împotriva unor comportamente evident sfidătoare. A depăşi limita legală pe anumite zone este, desigur, un fapt periculos, dar nu singurul pentru care trebuie aplicate amenzi şi aceasta în mod consecvent, nu „pe apucatelea” cum se întîmplă mai mereu.

Eu nu am văzut niciodată, în ultimii 22 de ani, vreun ministru de interne care, preocupat de situaţia tragică a traficului, inclusiv prin numărul excesiv de mare de accidente grave (în jur de 4500 pe an, cred că cel mai mare din UE raportat la populaţie şi/sau la numărul de autoturisme, evident, nu în cifre absolute – nu am statistici foarte recente, dar se pot cere), să apară la televizor şi să declare, răspicat şi fără ezitări, că Poliţia circulaţie va lua măsuri ferme, consecvente şi neezitante pentru reglementarea traficului. O să-mi spuneţi că vorba bună nu aduce mult. Ba aduce. La un asemenea nivel, declaraţia ministrului de interne ar fi un avertisment major şi, aplicată consecvent, inclusiv şi mai ales împotriva „şmecherilor” la volan, ar fi un mare pas înainte. Ţin minte că traficul a fost mult îmbunătăţit cînd, prin 1998 sau 1999, s-a modificat legislaţia rutieră în sensul înăspririi amenzilor. Timp de circa 10 zile, traficul a fost mult mai blînd, mai normal. Văzînd cetăţenii patriei că totul era vorbă pe hîrtie, dar nu faptă, au revenit „la normal”, la un trafic agresiv, periculos, mitocănesc, stresant…

Este efectiv timpul ca ministrul de interne, prima oară după 22 de ani de pretinsă normalitate, să apară la televizor şi să facă o declaraţie clară, responsabilă, în sensul civilizării traficului, al reducerii zgomotului produs de trafic, al aducerii oraşelor României la normalitate, la ospitalitatea mereu invocată. Acesta nu este un lux, este drumul spre o viaţă mai liniştită şi mai lungă.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Sfartz Pincu: (25-2-2013 la 02:57)

    Frumos prezentat spectacolul circulaţiei din România!

    Încep, totuşi, cu o mică critică de ordin matematic. Afrmatia Dvs. ca „„unda verde, să aibe o viteză: „mai mică la orele de vîrf, mai mare în afara acestor ore”, nu respectă legea relaţiei între spaţiu, viteză şi timp! La orele de vârf trebuie să treacă mai multe maşini, într-un timp dat, deci viteza trebuie să fie mai mare!

    Nu mi se pare logic ca un individ mediu, având o greutate proprie de, să zicem 70 kg., să folosească o maşină care cântăreşte 2 tone! Este vorba despre capacitatea de transport. Un autobuz, sau troleybus, cu o greutate proprie medie de 8 tone, transportă 60 de persoane, deci revine cam 1 persoană la 133kg. de mijloc de transport. Este eficient? Da. Iată o primă soluţie, pentru descongestionarea căilor de circulaţie aglomerate!

    O altă soluţie ar fi cât mai multe sensuri unice, cu reducerea numărului de intersecţii pentru traversarea căilor mai aglomerate.

    Şi cea mai bună soluţie pentru descongestionarea circulaţiei este munca la domiciliu, care poate reduce simţitor volumul din trafic.

    Controlul traficului, care trebuie să „fluidizeze” la maximum, prin creşterea vitezei de circulaţie (până la o anumită limită, bineînţeles), face la noi tot ce poate să-l încetinească prin limite stupide de viteză, prin amenzi, prin pânda pollitistilor, destinată obţinerii de ciubucuri, pentru depăşirea vitezei „legale”.

    Să va dau un exemplu. Legislaţia cere „reducerea vitezei, până la limita evitării oricărui pericol”. Ei bine, am făcut cândva expertize pentru procuratură, în problemele de accidente în circulaţie, şi am calculat viteza la care nu se poate produce nici un accident. A ieşit că această viteză este de 12km/oră! Imaginaţi-va o lume auto, circulând cu 12 km/oră !!

    Şi deocamdată, până la o analiză serioasă, ştiinţifică, a problemei circulaţiei în oraşele aglomerate, nu este decât o singură soluţie: Respectarea Regulamentului

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (25-2-2013 la 03:43)

    @Sfartz Pincu.

    Da, ar fi bine ca la orele de vîrf viteza să fie mai mare, numai că la orele de vîrf se triplează nr. de mașini, iar capacitatea de mașini/minut rămîne aproximativ aceeași, decît dacă vă imaginați că vor putea merge cu 120 km/h. Ați putea cita un singur exemplu în acest sens?

    Problema cu viteza minimă pt a evita orice pericol ia în calcul situația cînd, văzînd un pericol, ai timp rezonabil să apeși frînza. 50 km/h este viteza care, de cele mai multe ori, asigură acest lucru. Sigur, dacă lovești pe cineva la viteza asta, moare sau este rănit grav, dar statistica arată că, la 50 km/h apuci să apeși frîna, astfel că impactul are loc la viteză mult mai mică. Este motivul pt care viteza în localități este stabilită la 50-60 km/h.

    Sigur, în România sînt destui care circulă în localități cu aceeași viteză ca în afara localității, adesea cu peste 100 km/h. România mai are un specific: aproape toate drumurile naționale/europene trec prin mijlocul localităților, nu pe la marginea acestora, altă cauză a numărului mare de decese în urma accidentelor.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • George PETRINEANU: (25-2-2013 la 04:33)

    Interesanta analiza, ca si completarile d-lui Pincu.

    Cum spune dumnealui, in fluidizare intra folosirea mijloacelor de transport in comun, a bicicletelor si mersului pe jos. Automobilul fiind ultima alternativa.
    Stockholm ,,ajuta” comunitatea prin taxarea automata a vehiculelor care intra in perimetrul central. Cam 1 euro per trecere. E un pas, desi nu totul. Exista automobilisti care nu pot renunta din motive justificate la automobil.

    Munca la domiciliu e o solutie foarte buna si posibila tehnica. Din pacate stiu ca nu se aplica inca la scara la care s-ar putea. Noi de exemplu am avut aceasta facilitate dupa care seful de compartiment a restrictionat-o, in practica desfiintat-o.

    Nu in ultimul rind, punctul meu favorit, castravetele, ghiseele. Pot domnii Paliga (autorul analizei) si Pincu (analiza tehnica) o apreciere cu cît s-ar reduce ponderea traficului in bucuresti intre orele 08:00-16:00 daca solicitarile s-ar rezolva prin altceva decît prezenta la ghiseu?

    S. Paliga: ,, Poliţia circulaţie va lua măsuri ferme, consecvente şi neezitante pentru reglementarea traficului.”
    Wait a minute, please! Politia are un rol in trafic, fara discutie, dar este nevoie de un complex de discipline tehnice reunite intr-un institut de cercetari cu grupuri multidiciplinare pe proiecte (in care politia are un reprezentant). Exista cam 20 de tipuri de subdomenii tehnice legate de trafic. De la senzori de detectarea atitpitului la volan, la ,,desenarea” traseului strazilor, configurarea formei si continutului semnelor de circulatie, studiul centurilor de siguranta, semnalizarilor, dispozitivelor de siguranta intre sensuri (cablu de exemplu) multe multe multe. Ce stie un politist? Multe, dar e la fel de specialist cum sunt un brancardier sau sofer de ambulanta in probleme de medicina de urgenta.
    http://www.vti.se/en/

    Reducerea zgomotului
    Este dovedit ca se poate trai fara claxon. In ultimii 23 de ani am circulat in medie 20000-40000 km pe an in zone intens traficate fara sa folosesc claxonul.

    Sa nu ne facem iluzii. In zonele urbane este nevoie de ferestre cu geam triplu la camerele dinspre strada. Nu este liniste nici in Stockholm, sa zicem. Zgomotul strazii (acolo unde stau) e continuu noapte si zi, dar dispare ca luat cu mina cind geamul e inchis. Totusi, cind o motocicleta sta la stop cu motorul in relanti iti ajunge duduitul pina in stomac.
    Pentru a sta cu geamul inchis (vara) trebuie/e bine sa existe ventilatie corespunzatoare. Dar se poate aranja si asta (puneti olimpicii la treaba).

    Mai exista o teorie – atentie atentie – anume ca fluidizarea in anumite situatii atrage aproape imediea cohorte de automobilisti care dupa un timp ,,inghit” toata capacitatea suplimentara creata. Asa ceva e de competenta unor specialisti care simuleaza modele si isi bat capul.

    Respectarea regulamentului este intotdeauna un imperativ in fata caruia nu se poate obiecta. Dar in situatia de fata pare a fi un paleativ.

    Analiza stiintifica trebuie sa fie in ciclu continuu cu studii, modelari, emiterea unei solutii, evaluare si de la capat pina in vecii vecilor. Politicienii pot trasa liniile iar expertii le pun in practica fara telefoane de sus. De exemplu in Suedia au lansat in urma cu vreo 8 ani viziunea zero in accidente de circulatie. Nu s-a reusit, dar se tinde asimptotic. Intre timp, pe drumul spre viziunea zero, specialistii si societatea au invatat cite ceva.

    Propunere, deci. Infiintarea unui institut românesc de studii pentru trafic dupa modelul suedez (sau altul mai bun, daca este pe piata). Se pot organiza vizite de studiu, colaboari, schimburi de experienta cu duiumul cu VTI. Se lasa spionati. Au colaboari de specialitate cu tarile baltice de exemplu, care probabil nu sunt cu nasul pe sus.

    Cred ca autorul articolului, daca peste noapte ar primi raspunderi pe domeniile pe care le-a prezentat in publicatia de fata, ar fi avea sanse sa reuseasca. Poate de aceea nici nu va primi niciodata o asa misiune.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • George PETRINEANU: (25-2-2013 la 07:09)

    In asteptarea altor comentarii mai contribui cu o lista (informativa) a domeniilor care ar trebui sa intre intr-un studiu temeinic si permanent al traficului
    Research areas
    1. Infrastructure maintenance
    2. Vehicle technology
    3. Environment
    4. People in the transport system
    5. Planning and decision-making processes
    6. Traffic analysis
    7. Traffic safety
    8. Transport economics
    9. Transport system
    10. Pavement technology
    Sursa: VTI http://www.vti.se/en/research-areas/

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • George PETRINEANU: (25-2-2013 la 07:28)

    http://www.vti.se/en/publications/
    http://www.vti.se/en/publications/traffic-simulation-of-densely-built-up-areas-by-contram8-an-application-in-the-city-of-linkoping/

    Imi inchipui ca o abordare similara e facuta de cineva si pentru Bucuresti. Daca cineva stie mai multe detalii (surse, link pe internet), ar fi interesant.

    VTI – Traffic simulation of densely built-up areas by Contram8. An application in the city of Linköping
    CONTRAM (Continuous Traffic Assignment Model) is a computerised model for simulation of traffic flows on roads and streets. The model makes it possible to study effects of traffic management schemes or future developments of the street network. CONTRAM results are based on simulations at the meso level. The smallest unit is a group or “package” of vehicles with origin-destination between two geographical points. A “point” is an approximation of a geographical area, for instance an area with housing.

    The overall objective was to use the CONTRAM software for a traffic problem in Linköping. After discussions with Linköping Municipality, the Braskens bro area was chosen with the planned devevelopment of an eastern by-pass – “Östra Länken” (the Eastern Link). The main interest of the Municipality was the second of the two steps:
    a) modelling of the existing situation and b) estimates of how planned road developments will affect traffic. More specifically, the Municipality wanted to know how the developments will change the traffic flow level on the heavily used Braskens bro, which for short time intervals sometimes can be oversaturated.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • George PETRINEANU: (25-2-2013 la 08:19)

    S Paliga. In pauza de cafea am vorbit cu un cercetator de la VTI (institutul de trafic). Am intrebat ce posibilitati de colaborari internationale exista, pornind de exemplu de la ideea de a dezvolta analize de trafic.
    Mi-a spus ca exista mai multe proiecte finalizate. Unul din ele a constat in creerea unui institut de trafic in Rusia (cu bani UE). Suedezii de la VTI au colaborat pentru asta si au organizat si cursuri pentru personalul din Rusia.
    Cunostinta mea mi-a promis ca ia legatura exact cu acele persoane din VTI care s-au ocupat de analize de trafic si de infiintarea unui institut in Rusia.
    Am mintit ca exista interes si din partea românilor pentru asa ceva.

    Urmatorul pas ar fi o intalnire de analiza pentru a defini scopurile si foaia de parcurs.

    Suntem gata sa deschidem buticul. Ce facem mai departe?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sfartz Pincu: (25-2-2013 la 08:43)

    @ Sorin Paliga

    Viteza de 50 km/oră nu asigură deloc evitarea unui accident grav. Şi iată de ce : pentru oprirea unui vehicol, din momentul observării unui risc de accident, se însumează timpii pentru-sesizare + decizie + executia franarii + franarea, adică în aceiaşi ordine-0,1+0,05+0,1+0,29=0,54 secunde. Spaţiul de franre la această viteză rezultă din egalitatea energiei vehicolului cu lucrul mecanic al frânării cu roţile blocate, şi considerând această mişcare ca fiind uniform decelerata, rezultă un spaţiu de 7,56 m parcurşi de vehicol. Un copil alergând cu 12 km/oră va parcurge în acelaşi timp total de 0,54 secunde, doar 1,79m., deci va fi deja călcat, dacă circulaţi pe lângă bordura, sau la cel mult 1,79m. de la bordura !!

    @ George Petrineanu

    Desigur, se poate calcula orice, dacă problema pusă este clar exprimată!

    Având în vedere gradul de ocupare în muncă a populaţiei din România, de cca. 20%, este suficient să considerăm că alţi 20$ merg spre ghişee, şi alţi 20% merg la cumpărături, şi încă 20% merg la şcoli şi facultăţi, rezultă că eliminarea birocraţiei ar reduce cu cel puţin 25% aglomeraţia din trafic!! Şi dacă mersul la cumpărături ar fi înlocuit cu comanda prin calculator, aglomeraţia în circulaţie ar scădea cu 50% !

    Si aţi spus: ” Politicienii pot trasa liniile iar experţii le pun in practică fără telefoane de sus”. Frumos spus, dar politicienii din România nu ştiu, sau nu vor sa tragă linii, şi nici nu-i lasă pe experţi să-şi faca treaba, pentru că, nu-i aşa?, ei ştiu tot.

    La întrebarea Dvs. „Ce ştie un poliţist?”, s-a dat demult un răspuns, precum că are deja o carte acasă!

    Iar referitor la studiile traficului prin prisma celor 10 „porunci” expuse de Dvs. este suficient să vedem realitatea din România prin prima poruncă – „1. Infrastructure maintenance” – cu refacerea anuală, după fiecare îngheţ/dezgheţ, a aceloraşi găuri şi gropi din drumurile noastre, ca să realizăm că celelalte 9 sunt o utopie…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (25-2-2013 la 09:47)

    @Sfartz Pincu. „Viteza de 50 km/oră nu asigură deloc evitarea unui accident grav. ” De acord, nu asigură, reduce riscul. Dar, cert, 100 km/h și peste cu atît mai puțin.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (25-2-2013 la 10:20)

    Îmi pare bine că cele scrise au stîrnit imediat atîtea reacții, preocuparea există. Nu pricep de ce întîrzie atît de mult rezolvarea. Cred că totul ține de acest gen de nepăsare balcanică, filosofia păcătoasă „las’ că merge și așa“. Oamenii cred, uitîndu-se la filmele americane, că acolo toți se împușcă pe stradă, că toți claxonează cînd au chef…

    Realitatea este total, dar total diferită. Americanii nu claxonează niciodată – eu nu am auzit niciodată șoferi claxonînd în America, nici în Austria, nici în Grecia… Singurele țări asemănătoare ca stil național la volan, să zic așa, sînt România și Bulgaria: același stil sinucigaș la volan, claxonatul aiurea și fără rost (dar parcă mult mai puțin la Sofia decît la București, e drept că și orașul e de aproape trei ori mai mic).

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • George PETRINEANU: (25-2-2013 la 10:32)

    Apropo de ,,matrici culturale” am fost surprins de cît de linistit conduc spaniolii si chiar italienii (in felul lor, adica cu grija fata toti cei din trafic, in special motorete, chiar daca aparent nervos). Se respecta la fix si limitele de viteza, in proportie foarte mare. Impresie generala, bineinteles. Ambele popoare, pasa-mi-te temperamentale.

    In traficul românesc exista inca acea neincredere, ca celalalt nu te vede, drept care se claxoneaza inutil la depasiri.

    Mai sunt bineinteles si fascinatia masinilor puternice si betia puterii la volan. Si din pacate unii dintre acestia stiu ca isi pot lua un permis, sau redobîndi, cu 500 euro. Refuz sa cred ca numai in Arges si inca un judet se vindeau permise cu legatura. Mai sunt judete. Categoria asta e practic imuna la punitiune.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (25-2-2013 la 10:48)

    Aș numi acest comportament mai simplu și mai clar: lipsa de educație, mitocănia la volan, psihologia parvenitului. Toate acestea nu se stopează deoarece elita conducătoare, politică este astfel. Dacă ai aplica niște amenzi simple și clare, s-ar constata că primii vizați vor fi miniștrii, adjuncții lor, șoferii lor, colonei și alți ofițeri din poliție (era să scriu miliție), tot soiul de parveniți ajunși sus și care ne fac nouă dosare. Ei conduc România, ei fac legile, ei se apără unul pe altul. Aici e tragedia și de aceea problema nu s-a rezolvat. Dacă nu ar fi așa, vă asigur că s-ar rezolva în cîteva zile.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Sfartz Pincu: (25-2-2013 la 23:17)

    Acord total cu ultimele două comentarii. Cum să nu claxoneze un individ care nu are alt mijloc de afirmare? Dar mai grav este că pe lângă claxonare aceste nulităţi de caractere umane încalcă sistematic Regulamentul de circulaţie (şi nu numai!), depăşind, sau tăind calea în circulaţie, cu un zâmbet şi un aer de superioritate.

    Nu le păsa de amenzi (au bani în exces) dar şi comit accidente grave.

    Am cunoscut cazuri de şoferi cu acte în regulă, dar analfabeţi…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • George PETRINEANU: (27-2-2013 la 05:12)

    @ S. Paliga, Pincu

    D-l Pincu, sugerati sa se puna accentul pe puntul 1 din decalogul (suedez) al traficului (il citez inca odata mai jos).

    Din pacate, si dumneavoastra o stiti foarte bine, nu se poate numai cu asta. Este exact ca si in instalatiile de care v-ati ocupat, anume ca este un complex de masuri si de parametri, obiective din instalatie care trebuie indeplinite in acelasi timp. Nu ajunge numai cu vanele, sau cu senzorii sau cu protectia muncii, cu instruirea personalului. Daca exista un decalog similar la instalatii, atunci cel putin 6 puncte din el sunt critice.

    Ca bonus, si premiu de consolare, exista probabil solutii pentru potolirea claxonatului. Citez din decalog: punctul 4. People in the transport system. La acesta se mai adauga sigur si alte puncte 1-10 ca influenta indirecta, pentru ca nu toti oamenii claxoneaza de nebuni. Cînd se atinge un grad de echilibrare a traficului (conform decalogului de mai jos) claxonarea dispare automat. Asta e iluzia mea 🙂

    Research areas
    1. Infrastructure maintenance
    2. Vehicle technology
    3. Environment
    4. People in the transport system
    5. Planning and decision-making processes
    6. Traffic analysis
    7. Traffic safety
    8. Transport economics
    9. Transport system
    10. Pavement technology

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (27-2-2013 la 07:24)

    Pe mine problema civilizării Bucureștilor mă preocupă în cel mai înalt grad, doar e locul unde trăiesc. Părerile mele despre București sînt variate, are și părți frumoase și părți cumplit de urîte, dar problema zgomotului care rezultat al unui trafic sălbatic, totalmente scăpat de sub control, este de importanță capitală. Sigur, ca totdeauna, situația nu are o singură cauză, totdeauna este o grilă de cauze și de procese care conduc spre un anume rezultat. Toate acestea sînt cunoscute: „cartiere dormitor” (cum este și cel unde locuiesc, Balta Albă), foarte aglomerate și cu conexiune subdimensionate cu centrul; multe străzi înguste; parcări insuficiente față de nr. de mașini; explozia nr. de mașini după 1990; lipsa unei șosele de centură corespunzătoare care să preia traficul celor care nu trebuie să treacă prin București; lipsa unei discipline minimale; lipsa respectului pt celălalt (o cincime dintre șoferi se comportă ca și cum și-au cumpărat străzile și au dreptul să conducă așa cum vor – semn de mitocănie și de dispreț față de celălalt).
    Odată, acum ceva ani, m-am rătăcit în Budapesta, am ratat să fac stînga și m-am dus prea mult spre sud. Aglomerație mare, am pierdut vreo 2 ore pînă să revin la traseu. Nimeni cu claxona, deși era o aglomerație cum nu prea văzusem în București. Odată, acum mulți ani, am văzut la Chicago un ambuteiaj cum nu poate fi în România, kilometri de mașini care stăteau pe loc. Nimeni nu claxona, nimeni nu făcea „fente” să o ia în fața altuia. Am mai văzut și alte exemple similare, dar mă opresc aici.
    Azi am văzut că, în zona Unirii, poliția ordonase parcările haotice pe principiul „nu e voie să parchez, dar eu, mai șmecher, parchez”. Să fie începutul civilizării orașului? Am rețineri. Poliția a mai avut puseuri din astea, care s-au oprit după cîteva zile. De claxonat însă se claxona în frenezie, cu o bucurie sălbatică, se claxona absolut fără rost (s-a făcut verde și cei din față nu au pornit ca din pușcă etc.), un vacarm nefiresc și inutil. Păi ce facem? Lăsăm să curgă nebunia asta la vale fără să facem nimic?
    Nivelul de trai, civilizația nu sînt numai chestiuni de euro/lună, ci și de comportament, de respect pt celălalt.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (27-2-2013 la 08:47)

    Când am scris primul articol despre administrație, i-am scris primarului de Constanța, poate nu eram eu informat, poate eram răutăcios în privința centrului vechi al Constanței. Nu am primit niciun răspuns. În vara trecută, i-am scris primarului Capitalei, Sorin Oprescu, pe tema vernisării stadionului proaspăt renovat cu ocazia Festivalului Enescu. Niciun răspuns. I-am scris din nou acum 2 minute, sunt curios dacă îmi va răspunde. Dv. ce credeți? site-ul pmb.ro are un loc de mesaje adresate primarului general. Bun, sigur, nu are timp să le citească pe toate, dar temele le preia, nu? cineva i le spune? Ce credeți, i le spune cineva? Primarului Mazăre i-a spus oare cineva că am scris despre el aici și că ar fi dator să dea un răspuns? Poate l-am acuzat pe nedrept, dacă da, putea explica și mă putea acuza de rea credință.
    Faceți textul, stimați cititori, scrieți primarilor din localitățile unde locuiți și vedeți dacă dau vreun răspuns.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sfartz Pincu: (27-2-2013 la 11:03)

    Stimate Domnule George Petrineanu,
    Decalogul Dvs. poate deveni şi dodecalog, şi mult mai mare, dat fiind şi elementele de tehnologie modernă care se vor implica în problema traficului! Eu spun doar că faceţi o risipă de inteligenţă, în faţa responsabililor noştri pentru trafic, care nu sunt în stare , să rezolve măcar punctul 1. Infrastructure maintenance !!
    Nu există inbunatatire, la care, românul inventiv de la natură, să nu găsească o cale proprie de „ocolire „!! Problemele de urbanism, ridicate de Stimabilul Domn Profesor Sorin Paliga, se vor rezolva, NUMAI după intrarea nu a României, ci a „românilor”, în UE !!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • George PETRINEANU: (27-2-2013 la 14:32)

    Fara sa va contrazic (d-l Pincu), si ​in asteptarea raspunsurilor pe care le va primi d-l Paliga (si eu astept un raspuns, sa discut cu responsabilii de la VTI un copy & paste dupa Rusia) va spun o intîmplare adevarata si sper, cu tîlc.

    Pe drum de la Arad spre Pitesti, am lasat sa conduca pe o cunostinta din Stockholm, un suedez. Priceput in condusul masinii si mai tînar decît mine a stat in dreapta mea cam 50 km de la Arad, dupa care cam in graba a preluat el.

    Drumul Arad – Pitesti este pe sosea nationala, cu foarte multe traversari de sate, cu restrictii de 50 sau 70 km/h care nu au linie de centura (am intilnit asta la satele din Republica Molodova, lucru care m-a lasat paf). Voiam sa-i dau citeva explicatii, mai ales sa inteleaga paradoxul ca masinile merg cu 90 km/h prin sate dar uneori… incetinesc la 50. Cînd si cum? Noi stim bine, dar ma gîndeam ca el nu stie.

    Nu am apucat sa dau explicatiile si nu am vrut sa deranjez la volan. Am asteptat sa vad ce se intimpla fara sa comentez nimic. Dupa 15-20 minute de tatonari, mergea cam in ritmul celorlalti (ca viteza) dar fara excese, fara condus agresiv, amenintari sau claxonari. I-am explicat la un moment dat doar de ce semnalizeaza cei din fata cu farurile.
    Tilcul. Iti trebuie o ora ca sa te dezobisnuiesti (adaptezi, de fapt). Am convingerea ca drumul invers nu ar dura prea mult, daca s-ar pune bazele traficului asa cum trebuie. Probabil, marja de abateri ar putea fi mai mare in functie de ,,matricea culturala” dar ,,turma” s-ar adapta repede.
    Mai tineti minte ca prin anii 80 trebuia sa scoti oglinda si stergatoarele cind parcai masina. Ca sa nu se fure. Cine le mai scoate acum?

    Apropo de drumuri de ocolire prin sate. In 2007 am petrecut vreo saptamina intr-un sat pitoresc de munte in Elvetia, Lungern, pe malul lacului Lungern See:
    http://goo.gl/maps/8RSpC

    Soseaua fiind in vale, ca si centrul satului, nu e loc de sosele de ocolire. Mi-au atras atentia niste lucrari in peretele de stinca de pe marginea soselei. Satenii comandasera un tunel de ocolire, vreo 2-3 km probabil. Probil finalizat de mult.
    Tilcul. Satul cu pricina (pot da numele la cerere, trebuie sa-l caut) are vreo 3000 locuitori si desult de multi turisti. Bineinteles ca fac distinctia intre puterea financiara a unei comune din Elvetia si un româneasca.

    Totusi, ce fonduri trebuie sa aibe acesti tarani (comuna) si cit de mult poate sa-i lase inima ca se le risipeasca pentru o asemenea lucrare doar ca sa nu le vijie tirurile prin centrul localitatii?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sfartz Pincu: (28-2-2013 la 00:45)

    @George Petrineanu

    Aveţi dreptate, nu se mai fură ştergătoare şi oglinzi retrovizoare,se fură maşina cu totul!

    Peisaje elveţiene, de tipul celui prezentat de Dvs. (dacă nu mă înşel, zona Lehm), pot fi văzute şi în România. Peisajele pe care le-am văzut în satul Buhalniţa, pe lacul Bicaz,d in pridvorul casei soacrei mele (D-zeu s-o odihneasca!) sunt de vis, cu lacul Bicaz la poalele muntelui şi cu semeţul Ceahlău, cu Toaca şi Panaghia, drept în faţă.

    Numai că satul, tot cu 3.000 de locuitori, nu-şi poate permite să facă un drum până la capătul lui, care e sus pe munte, aşa că laşi maşina jos (în curtea unui cunoscut, ca să nu ţi se fure ceva dacă o laşi afară), şi urci per pedis 1km. până acasă, dacă nu ai un tractor sau un tout-teren la dispoziţie.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (1-3-2013 la 05:28)

    Ei, să nu fim răi ori prea cinici. Satul românesc s-a ridicat mult în ultimele 2 decenii, cîteva zone ale României arată efectiv ca Austria, Cehia… Altele nu.

    Nu cred că idealul ar fi să asfaltăm și drumurile de țară, mai exact nu cred că este prioritatea #1 a țării. Pornisem, de fapt, de la starea Capitalei. Cînd scriu aceste rînduri, TVR1 ne asigură de faptul că Bucureștiul nu este numai cel mai zgomotos oraș al UE, ci și cel mai poluat (nu precizau comentarii dacă includ aici și poluarea fonică). Deci, toată lumea știe că e cel mai zgomotos, știe că e cel mai poluat. Bun, ce facem? Dacă poluarea chimică o putem reduce mai încet, eu cred că poluarea fonică o putem reduce rapid, în clipa în care Poliția circulație, poliția municipală și Primarul General se decid, în final, să ia măsuri.

    Ieri am asistat iar la blocara intersecției de la Scala: șoferii au încă verde, dar nu pot avansa. Nu se opresc, ca în orice țară normală, ei merg și se opresc exact în intersecție. Se face verde pe celălalt sens, claxoane, înjurături. Scena asta se repetă de ani, mereu, obsedant și, mai ales zgomotos. Chiar nu se poate civiliza situația asta? Să fie chiar așa de greu să-i disciplinezi pe șoferi? De ce se comportă așa? Nu are nicio noimă, în mod evident nu pot trece mai departe, în mod evident vor bloca intersecția. De ce o fac? Eu nu am explicație logică.

    Ăsta e poporul care, se zice, a primitor și are IQ-ul peste medie? Care, în procent de 65 %, crede în Dumnezeu? Păi pot crede eu asemenea afirmații? asemenea cifre?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 1

  • Alexandru Leibovici: (1-3-2013 la 06:02)

    @Sorin Paliga

    > Ăsta e poporul care … în procent de 65 %, crede în Dumnezeu?

    Poate că tocmai asta este: ei speră că, odată ajunşi în mijlocul intersecţiei, Dumnezeu va face o minune 😉

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 3 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (1-3-2013 la 06:17)

    @ Al. Leibovici. Ei, da, e cea mai bună glumă de pe ACUM.tv, cel puțin din ultimele 7-8 luni de cînd o citesc.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (12-3-2013 la 08:13)

    Azi (12 martie) am citit în jurnalul metroului, distribuit gratuit, că primarul general se opune ideii de a crea piste pentru bicicliști pe stradă, afirmă că nu-și poate asuma răspunderea pt viața bicicliștilor în condițiile indisciplinei în trafic din București (citat din memorie).

    Are dreptate, așa este, ca primar este responsabil pentru viața unor oameni. Pe de altă parte, afirmația sa este de o comoditate, de o lașitate la care nu mă așteptam: este descurajat de indisciplina din trafic și, implicit, o consideră eternă.

    Tragedia este că aceste piste pentru bicicliști sînt, adesea, pur teoretice, ele sînt „tăiate” de mașini parcate aiurea, de crengile foarte jos lăsate ale multor copaci, pe scurt: piste teoretice, nu reale, niciun biciclist nu poate merge pe acolo.

    Scriu toate acestea pentru a arăta cum, în România anului 2013, se tot amînă decizii de civilizare a orașului, deși ar fi vorba, pur și simplu, de aplicarea fermă a unor legi, fără investiții, fără cheltuieli. A avea un trafic civilizat, inclusiv piste pt bicicliști, înseamnă să aplici niște norme deja existente, niște amenajări deja existente, nimic altceva.

    Îmi aduc aminte (nu am scris asta în articolul de bază) de discuția cu șeriful Ray Nash, american, care a vizitat România în anul 1999 în cadrul unui program legat de delicvența juvenilă. Cu ochiul de polițist format și atent, îmi spune: Mr. Paliga, despite the large number of traffic police, drivers are really crazy. If they behaved like this in U.S. people would use their guns, adică, aproximativ: în ciuda numărului mare de polițiști de la circulație, se conduce nebunește, dacă la noi s-ar conduce așa, lumea ar scoate pistoalele.

    A se reține că, în 1999, traficul nu atinsese nivelul de nebunie de azi. Să fie nevoie de șeriful Nash pt a civiliza traficul din București? O spun de ani, să închiriem niște primari, niște șerifi, niște miniștri americani, nemți, sloveni, coreeni… poate ieșim la liman mai repede.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (12-3-2013 la 09:23)

    > să închiriem niște primari, niște șerifi americani, nemți, sloveni

    Nişte şoferi ?…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (12-3-2013 la 13:42)

    Este incredibil ce comportament ușuratic, vulgar, teribilist au românii… Sîmbăta trecută, la ieșirea din oraș, m-am oprit să iau benzină, alături un flăcău nervos începe să-l claxoneze pe cel din fața lui că nu mai venea, paznicul benzinăriei se supără și-i spune să aibă răbdare, că plătește… M-am enervat și eu și-i spun că, în orice caz, claxonatul nu poate urni mașina aia din loc, ăla se uită la mine tîmp, eu continui spunînd că așa ceva nu ar fi făcut în Austria ori în Germania, de ex., el se simțe deja rușinat și spune „m-am descărcat și eu”.

    Păi dacă toți ne-am descărca în felul ăsta, nu am mai avea loc de urlete, de țipete, de pumni…

    Eu cred că, pur și simplu, toate acestea se întîmplă deoarece nimeni, efectiv nimeni, nu-i amendează sever pe acești mitocani. Eu nu cunosc nici un singur caz cînd poliția circulație să fi amendat pe cineva pentru claxonat aiurea ori dacă rămîne pe mijlocul intersecție forțînd trecerea, deși evident nu are unde să se ducă mai departe. De ce se comportă așa? Răspunsul meu e simplu: deoarece sînt niște idioți, dar vindecabili prin amenzi, repetate, sistematice și consecvente. E simplu, dezarmant de simplu.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (20-3-2013 la 04:25)

    Dar dau și una relativ pozitivă.

    În toamna anului trecut, pe strada facultății au fost lucrări ample, s-au pus cabluri optice pt comunicații și, în faza finală, dale noi. După nici 3 luni, dalele s-au deplasat, unele s-au spart. Văzînd că nimeni nu face nimic, am scris un e-mail la Primăria sectorului 1, care administrează zona. Luni și marți, strada a fost readusă la o normalitate, fie și minimă. Deci se poate. Dacă nu aș fi trimis depeșa aceea, presupun că strada ar fi rămas așa ani de zile. Sigur, nu e normal să faci o lucrare de asemenea proastă calitate, dar faptul că cineva a reacționat și relativ repede (vreo 10 zile) e semn că cineva citește acele mesaje. Am avut și nr. de înregistrare!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (20-3-2013 la 06:01)

    @Sorin Paliga

    > Dacă nu aș fi trimis depeșa aceea, presupun că strada ar fi rămas așa ani de zile

    Din faptele relatate de dv. nu reiese de unde vine convingerea dv. că e-mailul dv. a declanşat evenimentele.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (20-3-2013 la 07:37)

    Sigur, nu am nicio dovadă, dar faptul că problema s-a rezolvat DUPĂ ce am trimis acel e-mail, e de presupus că există o relație de cauzalitate. Sau dv. presupuneți că e hazard?

    Am făcut acest lucru pt a testa reacția autorităților locale, am urmat drumul oficial, firesc, deși am nr. de tel. al primarului sect. 1. Am considerat că nu e nici frumos, nici corect să abuzez de acel nr. de telefon și, cred, am procedat corect.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (20-3-2013 la 08:10)

    @Sorin Paliga

    „faptul că problema s-a rezolvat DUPĂ ce am trimis acel e-mail, e de presupus că există o relație de cauzalitate.”

    Nu este de presupus. Este un sofism. Se numeşte „Post hoc ergo propter hoc”. Poate să fie, sau să nu fie din cauza e-mailului; pentru a şti, ar mai trebui cercetat.

    O confirmare din partea lor că au luat măsuri în urma mailului dv. nu aţi primit, nu-i aşa? Deci nu este concludent, rămâne doar o ipoteză…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (20-3-2013 la 08:13)

    De acord, voi verifica. Deocamdată, m-am bucurat că s-a reparat.

    A se reține că 3 similare depeșe trimise la Primăria generală nu au avut nici efect, nici rezultat, deci acolo nu a funcționat premisa „Post hoc ergo propter hoc”.

    Lăsați-mă să cred ori măcar să sper că am fost un cetățean onest, implicat și că acei oameni au reacționat corect la o reclamație. Cel mai bun test ar fi ca și alți cetățeni să procedeze la fel, numai astfel putem stabili dacă aceste metode de feedback au ori nu eficiență.

    De ce plecați de la premisa că nu acel e-mail a fost cauza acelei reparații?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (20-3-2013 la 15:04)

    @Sorin Paliga

    > De ce plecați de la premisa că nu acel e-mail a fost cauza acelei reparații?

    Dar nu am plecat de loc de la această premiză! Dar nici de la premiza contrară, cum aţi făcut dumneavoastră!

    Eu am scris: „Poate să fie, sau să nu fie din cauza e-mailului” şi „Deci nu este concludent, rămâne doar o ipoteză”. Aceste două fraze NU afirmă că „nu acel e-mail a fost cauza acelei reparații”, contrar a ceea ce aţi dedus dv.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (20-3-2013 la 15:38)

    Păi e mai logic să cred, deși nu am dovezi, că nu am timp acuma să sap la primăria sect. 1, că reparația aia s-a produs cumva ca reacție la o reclamație.
    Dar ce discutăm atîta pe acest detaliu banal? Care e scopul ocult? 🙂

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (20-3-2013 la 16:49)

    @Sorin Paliga

    > Păi e mai logic să cred…

    1. Nu este, dar puteţi crede ce vă face mai multă plăcere, mie îmi este indiferent.

    > Dar ce discutăm atîta pe acest detaliu banal?

    Discutăm pe acest detaliu banal pentru că continuaţi să-l comentaţi.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (20-3-2013 la 17:00)

    L-am comentat doar o singură data, ca un exemplu, să zic așa, pozitiv, nu cred că merita pritocit atîta, indiferent dacă a fost sau nu rezultatul unui e-mail.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (15-4-2013 la 15:42)

    La mult timp de la trimiterea unei scrisori electronice către primarul general, zilele trecute am primit un plic frumos, mare, din plastic, cu răspunsul unei doamne de la mediu. Sună pompos, că urmează să se facă o hartă a zonelor de zgomot, bla-bla-bla… Deci, cineva citește mesajele acestea, chiar răspunde. Din păcate, răspunsul proiectează rezolvarea undeva departe în viitor. Eu deduc din textul scrisorii: băieți, băgați claxon cît vreți, nu veți păți nimic, noi muncim la harta zgomotelor.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.80.42.144