caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Dialog Intercultural



 

Uniunea Europeană – Organizare – (1) Parlamentul European

de (30-6-2008)

Așa cum v-am anunțat în articolul inaugural al noii rubrici Europa, vom iniția un dialog cu europarlamentari din România pe teme de mare interes.

Mai întâi însă, pentru a înțelege rolul instituțiilor Uniunii Europene, vom prezenta succint structura și atribuțiile lor.

În primul articol – Parlamentul European.

1. Preşedinte
2. Deputaţi
3. Grupuri Politice
4. Comisii Parlamentare
5. Delegaţii
6. Organe Politice

1. Preşedintele conduce lucrările Parlamentului, prezidează şedinţele plenare şi adoptă bugetul în forma sa definitivă.

Preşedintele reprezintă Parlamentul în afacerile juridice, şi în toate relaţiile externe şi cu celelalte instituţii comunitare.

Mandatul Preşedintelui este de doi ani şi jumătate (o jumătate de legislatură) şi poate fi reînnoit. (Preşedintele este ales de Parlamentul European).

2. Parlamentul European este instituţia comunitară care reprezintă popoarele statelor membre ale Uniunii Europene.

Lucrările Parlamentului sunt conduse de Preşedinte, care are şi rolul de reprezentant al acestei instituţii.

Parlamentul European are 785 de deputaţi, aleşi în cele 27 state membre.

Deputaţii din Parlamentul European sunt aleşi o dată la cinci ani, în conformitate cu un sistem de reprezentare proporţională. Alegerile se desfăşoară prin vot universal direct, modalităţile de votare fiind diferite, în funcţie de fiecare stat membru, dar în toate statele se folosește sistemul de listă, fie la nivel național fie la nivel regional.

Deputaţii din Parlamentul European îşi exercită mandatul în mod independent. Ei nu pot fi constrânşi prin instrucţiuni şi nici nu pot primi un mandat imperativ.

Deputaţii din Parlamentul European nu participă la lucrările acestuia sub forma unor delegaţii naţionale, ci se constituie, în funcţie de afinităţile lor politice, în grupuri politice transnaţionale.

(O comisie parlamentară competentă se asigură ca autorităţile statelor membre sau ale Uniunii, să comunice fără întârziere, Parlamentului toate informaţiile care pot afecta exercitarea mandatului deputaţilor sau ordinea de clasificare a supleanţilor, indicându-se, în cazul noilor numiri, data de la care acestea produc efecte).

Parlamentul joacă un rol activ în elaborarea legislaţiei care are un impact asupra vieţii cotidiene a cetăţenilor, ca de exemplu, legislaţia privind protecţia mediului, drepturile consumatorilor, egalitatea şanselor, transportul, libera circulaţie a lucrătorilor, capitalurilor, mărfurilor şi serviciilor. Parlamentul şi Consiliul de miniştri au, de asemenea, competenţe comune în ceea ce priveşte bugetul anual al Uniunii Europene, ele reprezentând de fapte cele două camere ale puterii legislative a UE.

Activitatea Parlamentului European este importantă pentru că, în multe domenii de acţiune, deciziile privind noua legislaţie europeană sunt adoptate în comun de către Parlament şi Consiliul de miniştri, care reprezintă statele membre.

Parlamentul European acordă o mare importanţă menţinerii unor legături strânse cu parlamentele naţionale ale statelor membre, prin intermediul unor întâlniri periodice.

Relaţiile parlamentelor naţionale cu Parlamentul European Conferinţa preşedinţilor este responsabilă de relaţiile cu parlamentele naţionale ale statelor membre.

Parlamentul European informează periodic parlamentele naţionale ale statelor membre cu privire la activităţile pe care acesta le desfăşoară.

Unele comisii îi invită periodic la întrunirile lor pe membrii parlamentelor naţionale pentru a discuta noi propuneri legislative ale Comisiei.

3. Grupuri politice

Deputaţii se constituie în grupuri politice; aceştia nu se grupează în funcţie de naţionalitate, ci în funcţie de afinităţile lor politice. În prezent, există 7 grupuri politice în cadrul Parlamentului European.
• Fiecare grup politic îşi asigură organizarea internă, prin desemnarea unui preşedinte (sau a doi preşedinţi, în cazul anumitor grupuri), a unui birou şi a unui secretariat.
• Distribuţia locurilor deputaţilor în hemiciclu se face în funcţie de apartenenţa politică, de la stânga la dreapta, cu acordul preşedinţilor de grup.
• Numărul minim de deputaţi necesar pentru a constitui un grup politic este de 20. Cel puţin o cincime din state membre trebuie să fie reprezentate în cadrul grupului. Un deputat poate aparţine unui singur grup politic.
• Unii deputaţi nu fac parte din niciun grup politic, ei fiind, în acest caz, deputaţi neafiliaţi.
• Înaintea fiecărui vot din cadrul şedinţelor plenare, grupurile politice examinează rapoartele elaborate de comisiile parlamentare şi depun amendamente.
• Grupul politic adoptă o poziţie în urma consultărilor din cadrul său. Niciunui membru nu i se poate impune o anumită variantă de vot.

Lista celor 7 Grupuri:

3.1) Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni
3.2) Grupul Socialist din Parlamentul European
3.3) Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa
3.4) Grupul Uniunea pentru Europa Naţiunilor
3.5) Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană
3.6) Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică
3.7) Grupul Independenţă şi Democraţie

4. Comisii Parlamentare

În vederea pregătirii şedinţelor plenare ale Parlamentului, deputaţii se constituie în comisii permanente specializate pe anumite domenii.

Există 20 de comisii parlamentare.

O comisie este alcătuită din 28 până la 86 de deputaţi şi are un preşedinte, un birou şi un secretariat.

Componenţa politică a comisiilor o reflectă pe cea a şedinţei plenare.

Comisiile parlamentare se reunesc o dată sau de două ori pe lună la Bruxelles.

Dezbaterile acestora sunt publice.

În cadrul comisiilor parlamentare, deputaţii elaborează, modifică şi adoptă propuneri legislative şi rapoarte din proprie iniţiativă. Deputaţii examinează propunerile Comisiei şi ale Consiliului şi, dacă este cazul, întocmesc rapoarte care sunt prezentate în cadrul şedinţelor plenare.

De asemenea, Parlamentul poate constitui subcomisii şi comisii temporare pentru gestionarea unor probleme specifice, precum şi comisii de anchetă în cadrul competenţelor sale de control.

Preşedinţii de comisie coordonează lucrările acestora în cadrul Conferinţei preşedinţilor de comisie.

5. Delegaţii

Delegaţiile Parlamentului European colaborează cu parlamentele ţărilor care nu fac parte din Uniunea Europeană. Delegaţiile joacă un rol important în sprijinirea extinderii influenţei Europei la nivel mondial.

Există 34 de delegaţii, fiecare fiind alcătuită din aproximativ 15 deputaţi europeni.
Se pot distinge 4 categorii de delegaţii:

• Delegaţii interparlamentare, a căror misiune constă în menţinerea relaţiilor cu parlamentele ţărilor din afara Uniunii Europene care nu şi-au depus candidatura pentru aderare.
• Comisii parlamentare mixte, care menţin contactul cu parlamentele ţărilor candidate la aderare şi cu statele care au semnat acorduri de asociere cu Comunitatea.
• Delegaţia Parlamentului European la Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE reuneşte deputaţii în Parlamentul European şi parlamentarii din statele din Africa, Caraibe şi Pacific.
• Delegaţia Parlamentului European la Adunarea Parlamentară Euro-Mediteraneană.

Preşedinţii de delegaţie coordonează lucrările delegaţiilor în cadrul Conferinţei preşedinţilor de delegaţie.

6. Organe politice

6.1. Conferinţa preşedinţilor

Conferinţa preşedinţilor este alcătuită din preşedinţii grupurilor politice şi Preşedintele Parlamentului European.

Aceasta organizează lucrările Parlamentului şi hotărăşte cu privire la toate chestiunile referitoare la programarea legislativă:

• calendarul şi ordinea de zi a şedinţelor plenare
• componenţa comisiilor, a delegaţiilor şi repartizarea competenţelor între acestea
• programarea legislativă.

De asemenea, Conferinţa joacă un rol important în relaţiile Parlamentului European cu celelalte instituţii comunitare, cu ţările terţe şi cu organizaţiile extracomunitare.

6.2. Biroul

Biroul este alcătuit din Preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei 6 chestori, cu statut de observatori, aleşi de Adunare pe o perioadă de doi ani şi jumătate, care se poate reînnoi.

Biroul coordonează funcţionarea internă a Parlamentului:

• estimarea bugetului Parlamentului European
• organizarea administrativă şi financiară
• Secretariatul şi serviciile subordonate acestuia.

În cadrul Biroului, cei 6 chestori au un rol consultativ. Aceştia se asigură că deputaţii dispun de infrastructura necesară exercitării mandatului lor.

7. Secretariatul

Aproximativ 5000 de funcţionari, selectaţi prin concurs din toate ţările Uniunii şi aflaţi sub autoritatea unui Secretar General, lucrează pentru Parlamentul European.
Grupurile politice dispun de propriii lor colaboratori, iar deputaţii de asistenţi parlamentari.

Parlamentul European se distinge de alte organizaţii internaţionale prin obligaţia de a asigura un multilingvism integral.

Parlamentul lucrează în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene – 23 de limbi după aderarea României şi a Bulgariei şi după ce irlandeza a fost recunoscută ca limbă oficială a Uniunii Europene din 2007. Toate documentele din cadrul şedinţelor plenare trebuie traduse în 21 dintre aceste limbi, o excepţie parţială aplicându-se în cazul limbilor irlandeză şi malteză, numai anumite documente fiind traduse în aceste două limbi.

Parlamentul European pune la dispoziţie, de asemenea, un serviciu de interpretare, astfel încât fiecare deputat să se poată exprima în limba sa maternă.

În următorul alt articol vor fi prezentate alte Organe Politice ale Uniunii Europene – Consiliul European și Comisia Europeană.

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
zidirea

mi-e sufletul deseori încăpere de sare adăpostind sub foşnet oceanul acolo sub grinzile cerului credinţa e tot ceea ce rămâne...

Închide
54.226.226.30