Loading

caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Polemica



 

POSDRU – genocidul sectorului neguvernamental

de (4-11-2012)

Trecǎtorii din Bucureşti şi alte oraşe ale ţǎrii au privit nelǎmuriţi sutele de oameni care au mǎrşǎluit acum o sǎptǎmânǎ, în Bucureşti şi alte oraşe, sub sloganul „Salvaţi POSDRU de incompetenţǎ”. POSDRU înseamnǎ Programul Operaţional Sectorial – Dezvoltarea Resurselor Umane. Este unul dintre programele prin care Uniunea Europeanǎ ne ajutǎ, prin Fondul Social European, sǎ reducem decalajele faţǎ de celelalte ţǎri membre, anume prin dezvoltarea pieţei muncii. Axele sale principale (educaţia şi formarea profesionalǎ; învǎţarea pe tot parcursul vieţii; creşterea adaptabilitǎţii lucrǎtorilor şi a întreprinderilor; modernizarea serviciului public de ocupare; mǎsurile active de ocupare; promovarea incluziunii sociale) sunt tot atâtea puncte nevralgice din piaţa româneascǎ a muncii. Prin el ar fi trebuit sǎ beneficiem, între 2007 şi 2013, de 3,5 miliarde euro.

Acest program a înregistrat un grad de absorbţie de 20%, fiind accesat mai ales de organizaţii neguveramentale, care au desfǎşurat peste 2000 de proiecte, însumând sute de mii de beneficiari – de la persoane cu dizabitǎţi care lucreazǎ în întreprinderi sociale pânǎ la bursieri ai programelor post-doctorale. Organizaţiile neguvernamentale au dovedit astfel cǎ pot juca un rol pozitiv semnificativ în societate. Calculele aratǎ cǎ, în toate cazurile, costurile înregistrate pentru serviciile prestate în sectorul nonguvernamental sunt mult mai mici decât al celor similare din instituţiile de stat.

Fundaţia Românǎ pentru Copii, Comunitate şi Familie din Cluj desfǎşoarǎ programul „Vreau şǎ termin şcoala şi eu”, prin care 400 de copii consideraţi vulnerabili, proveniţi din medii defavorizate, sunt ajutaţi, în cele şapte centre comunitare deschise de FRCCF, sǎ nu abandoneze şcoala. Fundaţia Dezvoltarea Popoarelor a deschis, între altele, douǎ fabrici (termopane şi mozaic) în care au lucrat peste 4.000 de tineri cu dizabilitǎţi sau din alte categorii cu risc de excludere socialǎ. Fundaţia Estuar a sprijinit, numai în 2011, peste 1600 de persoane cu probleme de sǎnǎtate mintalǎ sǎ-şi dezvolte calificarea profesionalǎ sau sǎ se integreze pe piaţa liberǎ a muncii. Fundaţia Pentru Voi din Timişoara a organizat o unitate proitejatǎ în care sunt angajate 45 de persoane cu dizabilitǎţi intelectuale. Acestea lucreazǎ la confecţionarea diferitelor produse (ambalaje, felicitǎri, decoraţiuni pentru pomul de Crǎciun etc.) sau presteazǎ servicii (sortarea ambalajelor, curǎţenie) dupǎ puterile lor, reuşind astfel sǎ se integreze în societate şi sǎ depǎşeascǎ statutul de beneficiar de ajutoare sociale. Acestea sunt câteva exemple, luate la întâmplare.

La începutul anului, un audit al Comisiei Europene constatase nereguli în desfǎşurarea programelor în perioada 2010-2011. S-au cerut autoritǎţilor de la Bucureşti mǎsuri concrete de remediere a deficienţelor. Cum acestea nu au apǎrut, Bruxelles-ul a decis suspendarea plǎţilor.

Reacţia autoritǎţilor a fost stupefiantǎ. Primul ministru a fost bucuros sǎ mai arate odatǎ cu degetul spre foştii guvernanţi (neregulile constatate s-au petrecut în timpul guvernǎrilor anterioare, dar la fel de adevǎrat e cǎ noii guvernanţi nu au întreprins la timp mǎsurile de corecţie cerute de cǎtre Comisie). Toate proiectele POSDRU aflate în derulare au fost retrogradate printr-o decizie a Autoritǎţii de Management la gradul de risc C, asta însemnând cǎ toate organizaţiile beneficiare au trebuit sǎ furnizeze, retroactiv, tone de documente justificative. Ministrul pentru Afaceri Europene, Leonard Orban, a lǎsat sǎ se înţeleagǎ cǎ vina o poartǎ organizaţiile beneficiare, care ar fi plǎtit salarii de sute de mii de lei pe lunǎ. Acuzaţia, nesusţinutǎ de detalii şi dovezi concrete, induce ideea de generalizare, dispreţuind munca onestǎ depusǎ de majoritatea celor plătiţi prin programul european.

Realitatea e cǎ încetarea plǎţilor este pe cale sǎ falimenteze sute de organizaţii ale societǎţii civile. Legislaţia prevede cǎ Guvernul ar trebui sǎ continue plǎţile în perioada de suspendare, dar lucrul acesta se întâmplǎ în proporţii infime şi cu întârzieri ce ajung la doi ani. Organizaţiile au crezut în angajamentele guvernamentale, au avansat bani din fondurile proprii, au angajat specialişti (programul referindu-se la resursele umane, era firesc ca o parte însemnatǎ a fondurilor sǎ meargǎ în costuri salariale), au luat credite de la bǎnci. Acum se vǎd obligate sǎ închidǎ ateliere, lǎsând beneficiarii pe drumuri, sǎ nu-şi mai poatǎ plǎti angajaţii sau, pur şi simplu, sǎ se desfiinţeze.

POSDRU ar fi putut fi programul prin care societatea civilǎ sǎ-şi capete statutul meritat de partener al instituţiilor guvernamentale. Datoritǎ birocraţiei, a lipsei de transparenţǎ şi profesionalism manifestate de cǎtre guvernanţi, riscǎ sǎ se transforme într-un genocid al sectorului neguvernamental.

Mircea Kivu este sociolog

Articolul a fost preluat de pe site-ul romanialibera.ro


Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.146.33.241