Loading

caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Istorie si actualitate



 

Familia românească Demuscă a salvat evrei din ghiarele naziștilor

de (28-10-2012)
16 ecouri

Într-o garsonieră de la parterul unui bloc din Oneşti s-a deschis în anul 1997 o frizerie cu un singur post de lucru. Fiind aproape de locuinţa mea, într-una din zilele acelei toamne călduroase, am intrat în frizerie, mai mult din curiozitate decât din nevoia de a mă tunde.

text

Medalia „Drept Între Popoarele Lumii”

Pe peretele cu oglindă, atârnau două rame de tablou, cu geam din sticlă. În prima ramă, autorizaţia de funcţionare a frizeriei, emisă de Camera de Comerţ a jud. Bacău, pe numele doamnei Angela Demuscă. În a doua ramă, chiar în titlu, inscripţia “חסיד אומות העולם”, adică „Hasid Umot HaOlam”, ceea ce înseamnă „Drept între Popoarelor Lumii”. Am rămas atât de uimit, încât m-am apropiat de acest tablou, să văd numele persoanei înscrise pe diplomă. Diploma de Onoare de „Drept între Popoarele Lumii” era acordată Ioanei Demuscă şi copiilor ei, Letiţia,Victor ,Lazăr şi Ana Crăciun. Am intrat în vorbă cu frizeriţa care mi-a spus că ea nu este pe lista, ea fiind soţia lui Lazăr Demuscă, decedat în 2004. Apoi a scos din sertar o medalie, cu inscripţia „Cine salvează un om, salvează o lume întreagă” şi cu numele de Lazăr Demuscă gravat pe ea. Nemaifiind alţi clienţi în frizerie, m-am hotărât să mă tund, şi am ascultat cu de-amănuntul povestea acordării acestui titlu, mai mult decât onorabil.

Iată relatările Angelei Demuscă.

La sfârşitul lunii aprilie 1944 au început să circule în oraşul Bistriţa zvonuri despre iminenta concentrare în lagăre şi apoi deportarea tuturor evreilor pe timpul regimului Horthyst-Szálasist. Cu mult timp înainte de aceste evenimente, familia David şi Rosa Kandel, cu cei 2 băieţi minori, era aprovizionată cu lapte, brânză, smântâna şi ouă de către Ioana Demuscă, care avea o mică gospodărie lângă o lizieră de pădure situată la 4 km depărtare de oraşul Bistriţa-Năsăud..

Auzind de zvonurile despre concentrarea evreilor în lagăre tip gheto, Ioana Demuscă i-a propus lui David Kandel să vină cu toată familia să se ascundă la ea acasă, până ce o să treacă urgia. Zis şi făcut. Pe data de 1 Mai 1944, toată familia Kandel, formată din 4 persoane, s-a refugiat în gospodăria Demuscă, unde băieţii Victor şi Lazăr Demuscă au construit repede un perete din paiantă, ca o dublură la peretele din fundul grajdului, lăsând doar o gaură mică în partea de jos a acestui perete, de o mărime suficientă pentru ca un om matur să se poată strecura, doar în 4 labe, precum un câine în cuşca lui. Gaura era acoperită cu un butoi. Spaţiul dintre pereţi avea o suprafaţa cam de 4x1m, în care puteau sta culcaţi câte un om matur şi un copil, de-a lungul pereţilor.

Pe data de 3 Mai 1944 a început strângerea evreilor din oraş de către autorităţile maghiare şi plasarea lor în regim de urgenţă, în grajdurile pentru porci de la ferma agricolă „Stamboli”, de pe dealul Dumitrei, la 3-4 kilometri de oraş.

Condiţiile inumane în care au stat cei peste 6000 de evrei în acest ghetou improvizat, erau absolut inimaginabile omului modern, prin umilinţele şi cruzimile suportate. Înghesuiţi în ţarcuri, fără apa pentru igiena personală, cu toalete tip groapă cu câte două scânduri deasupra, au trăit cu bătaia de joc şi pedepse corporale aplicate zilnic de jandarmii unguri, până pe data de 1 Iunie, când a fost expediat spre Germania (de fapt, spre Polonia) primul lot de evrei , urmat de al doilea şi ultimul lot, la o săptămâna diferenţă. Mai multe despre acest ghetou v. aici şi aici.

Familia Demuscă şi familia lui David Kandel au trăit o perioadă de groază zilnică, cu frica de a fi descoperiţi, pe toată perioada acestui periplu, de la data de 3 Mai până pe data de 17 Octombrie 1944, adică de-a lungul a 167 de zile şi nopţi!

Ziua familia Kandel trăia în ascunzătoarea din grajd, în semiîntuneric, primind mâncarea şi apa de băut prin ferestruica din spatele butoiului, noaptea puteau ieşi în curte pentru a respira aer curat, sub atenta supraveghere a împrejurimilor gospodăriei Demuscă, făcută pe rând de către unul din membrii acestei familii de ţărani. După deportarea evreilor din ghetoul de la ferma „Stamboli” la Auschwitz, Ioana Demuscă a organizat un spaţiu mai încăpător în curtea ei, în interiorul unu stog de fân, creând astfel familiei Kandel condiţii de viaţă mai bune decât în ascunzătoarea din grajd.

Două evenimente au riscat descoperirea ascunzătorii familiei Kandel. Primul s-a petrecut atunci când una din vecine l-a văzut, întâmplător, pe d-l Kandel David, spălându-se la fântâna din curte, şi a venit repede şi foarte agitată să o întrebe pe Ioana Demuscă, dacă a văzut bine, că dânsa ascunde un bărbat străin. Ioana Demuscă a minţit-o, spunând vecinei că i s-a părut doar, nu era decât fiul ei Lazăr, care se spăla la fântână. Dar ca să fie sigură că nu va fi raportată la jandarmi, s-a dus la predicatorul comunităţii adventiste de care aparţinea familia ei şi i-a povestit despre curiozitatea vecinei. Pastorul a chemat-o pe vecină şi i-a pus în vedere că dacă mai umblă cu asemenea zvonuri, riscă pedeapsa cu moartea, pentru tăinuire ! De altfel acelaşi pastor a favorizat şi salvarea de la deportare a rabinului Mayer Spitz din Bistriţa.

Al doilea eveniment s-a petrecut atunci când, într-o zi de Duminică, nişte soldaţi horthyşti au organizat o petrecere câmpenească cu fete şi cu turţ, în poiana de lângă gospodăria Ioanei Demuscă, şi când unele perechi s-au culcat lângă stogul cu fân , în care erau ascunşi cei patru Kandeli. Au fost momente de groază, de frica, să nu cumva să audă horthyştii vreun zgomot din interiorul stogului ăi sa fie astfel descoperiţi

Frizeriţa Demuscă Angela din Oneşti era tare mândră, şi avea şi de ce, când mi-a povestit despre acele 167 de zile de omenie adevărată ale familiei Demuscă. Ea a subliniat şi avantajele obţinute prin acordarea diplomelor şi medaliilor de „Drept al Popoarelor Lumii”, cum ar fi acordarea cetăţeniei de onoare a statului Israel, pensie prin lege specială, vizite la Ierusalim la Yad Vashem, etc.

Dar cine poate compensa în vreun fel fapta de omenie adevărată şi spirit de sacrificiu dovedite în salvarea unui om ?

Şi nu este o mare onoare, pentru membrii familiei Demuscă, că şi-au înscris numele lor, alături de numele lui Viorica Agarici şi al Elenei, Regina-Mamă a României ?

Whosoever saves a single life, saves an entire universe (Mishnah, Sanhedrin 4:5)

Dosar 1406, Institutul Yad Vashem, Ierusalim.

Completarea redacţiei

Pentru o listă cu alţi „Drepţi între Popoarele Lumii” vezi aici şi aici

Lista de mai jos este lista românilor care şi-au pus viaţa lor proprie şi a familiei lor in primejdie pentru a salva evreii care erau deportaţi sau la munca obligatorie.

Aceştia sunt îngerii noştrii:

Adrian Strauss-Tiron Letitia Craciun, MOLDOVA
Aleksandra Morozovskiy, Liviu Rebreanu Righteous Among the Nations Honored by Yad Vashem 
Alexa Puti, Lt. Kalaman Appan By 1 January 2012  
Alexandru Ghitescu Lucia Sturza-Bulandra Barbul Ivan & Agafia 2005
Alexandru Ritoc,  M. Popovici, Benya, Georgi & Luba 2003
Alexandru Vaida,  Magdalena Stroe Buka, Adolf 2001
Aliz Nits Major Iacobescu, Bynzar Feodor & Anna; son Aleksander; grandson Grigori 2004
Ana Craciun, Major Miclescu, Koblas, Robert & Yekaterina & son Nikolai 2001
Anghel Lupescu, Maria Dumitru, Kormenbef, Vladimir & Vera 1995
Anna Kudor Maria Maria Lazo, Stepan 2002
Anna Nedelyak Maria Pop (Saileanu), Lotin, Vasili; sister Zinaida; mother Zofia 2001
Anutoiu T. Anghel Maria Puti, Lozan, Paramon & Tamara 1998
Aristina  Pop Maria Tubak, Marchenko, Ivan & Feokla 1998
Aurel Socol Martha Bibescu, Marchenko, Leontyi & Nina 1998
Avram Moisi Matasareanu Marchenko, Tatiana & Nikita 1998
Balteanu Metzia Hîj, Mazur, Ikim 1997
Bandi Grosz Mihai Hotea, Meklush, Leontiy & Yelizaveta 2006
C. Angelescu Mihai Marina Mogilevski Ivan & Matriona; son Vasili 2004
Colonel Agapiescu, Mihai Mihai) Morozovsky, Vitali & Aleksandra 1996
Colonel Chirescu Mircea Balteanu Myaskovski, Semeon & Yevdokia 2003
Colonel Iamandi Mircea Petru G. Sion, Nedelyak, Ivan & Anna 1996
Colonel Locusteanu, N. Lupu, Nikolajeva, Anna & son Andrei 2000
Constanta Florescu,  Nicoara Pomut army. Oprya, Mitrofan & Alexandra 2000
Constantin Anghe Nicolae Bodoran Pelin, George & Varvara 1996
Constantin Barascu Nicolaie Pop, Pereplechinski, Vladimir & Maria 1999
Constantin Barascu Nicolina Pocorni, Plugar Gratina 2004
Constantin Hrehorciuc, Nicolina Rosu Pozniakova, Efrosinia; d. Zinaida 1997
Constantin I. C. Bratianu Nona Pântea, Rebezha Anton  2004
Constantin Karadjea Orthodox Church leader, Bishop Balan Savchuk, Makar & Aksenia 1998
 Constantin Luchian Orthodox priest Razmerita Serebryansky Isaak 1997
Constantin Paunescu,  Pal  Kudor Sparinopta, Samuil 1997
Constantin Simionescu, Pascu Stoenescu, Starostin, Pavel; m. Anna; grandm. Evgenia 1994
Constantin Tanase Pavel Onisor, Stoyanov, Aleksander & Ludmila; ch: Olga, Aleksander, Nina 1993
Constantin Tincu Peter Lajos, Strashnaya, Maria & Ksenia; son Ivan 1997
D. Gerota Petre Gheorghe Stratulat Vil, mother Yekaterina, grandmother Varvara 2000
Dezideriu Foldes Petre I. Gheorghe Tontysh, Feodor & Uliana 2000
Dimitrie Lupu Podu Rosu Tsurkan, Piotr & Yevgenia 1998
Dori Popovici, Prince Barbu Stirbey Tsygulya Georgi 2004
Dumitru Beceanu, Radulescu Zavadskaya, Anisia & sons: Genrikh & Mikhail 2000
Dumitru Metta Parintele Ortodox Gheorghe Benea Lubinetskaya, Maria  2009
Dumitru Prisacaru Rozalia Antal
 Dumitru Vasiliu, Rozalia Antal,
Egon Pocorni, Rozalia Farkas
Elena, Regina Mama a României Rozalia Grosz
Elisabeta Farcas  Rozalia Grosz
Elisabetha Nicopoi-Strul Rozsi Muranyi,
Emil Maxim Sabin Mănuilă
Emil Socor Sabin Motora,
Emilian Marculescu Serban Flondor,
Eugen Filotti, Silvia Dumitrescu-Timica,
Flondor Iancu Simion Hîj,
Florian Manoliu, Socola Rosu
Gabriela Catana Stefan Antal
Gala Galaction Ştefan C. Rus,
George Enescu Stefan Farkas,
Gheorghe  Popescu Stefan Paelungi,
Gheorghe Cojoc T. R. Ispravnicelu
Gheorghe Mangra, T. R. Latiu
Grigore Profir, Teodor Musatescu
Gyula Nits Teodor Petrescu ,
Ilona Bott Todor Puti,
Ioan Gheorghiu Traian Cuciuba (fiul)
Ioan Osan Traian Cuciuba (tatal)
Ioan Suta, Traian Popovici
Ioana Demusca, Valentin Carp ,
Ioana Stoenescu, Valer Pop,
Ion Romascan, Valeriu Moldovan,
Ion Vasilescu Valeriu Tanasescu
Iozsef Szucs Vasil Baias
Iuliu Maniu Vasile Calmus
Ivan Nedelyak, Vasile Petrescu
Janos Nits Vasiliu
Janos Szakadati, Veronika Deak
Jeno Kudor Victor Gomoiu
Josif Zaharia, Viorica Agarici,
Jozsef Toth, Viorica Zosin
Juliana Szakadati, Vitaliy Morozovskiy,
Vucol Dornescu

 

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Sfartz Pincu: (29-10-2012 la 01:40)

    Mulţumesc redacţiei pentru complectările făcute.Faptele săvârşite de „Drepţi ai Popoarelor Lumii” români, abilitează şi reabilitează Holocaustul din România.

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 5 Nu-mi place 1

  • Petru Clej: (29-10-2012 la 06:39)

    Termenul horthist este folosit incorect. Deportarea evreilor din Ungaria (teritoriul actual) si nordul Transilvaniei a inceput dupa OCUPAREA UNGARIEI DE CATRE TRUPELE GERMANE pe 19 martie 1944. Deportarea a fost organizata si efectuata sub comanda colonelului SS, Adolf Eichmann. Miklos Horthy a fost marginalizat si apoi inlocuit din fruntea statului ungar. El a fost acela care a tergiversat (spre deosebire de Ion Antonescu) deportarea evreilor din Ungaria (teritoriul actual) si nordul Transilvaniei si a incercat in iulie 1944 sa o opreasca. Vezi ce scrie Muzeul Holocaustului de la Washington:

    http://www.ushmm.org/wlc/en/article.php?ModuleId=10005458

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 2 Nu-mi place 4

  • Petru Clej: (29-10-2012 la 10:48)

    De asemenea, cred că alături de numele Vioricăi Agarici și al Reginei Mamă Elena trebuia amintit printre Drepți între Popoare și Traian Popovici, care în calitate de primar al Cernăuțiului a salvat de la moarte un număr estimat de 20000 de evrei, probabil cel mai mare număr atribuit unei singure persoane în timpul Holocaustului.

    Și dacă tot dăm lista cu Drepți între Popoare din România (în număr de 60), aș sugera să o dăm și pe cea din Republica Moldova (în număr de 79) http://www1.yadvashem.org/yv/en/righteous/pdf/virtial_wall/moldova.pdf.

    Și să mai adăugăm că Raoul Șorban, care figurează pe lista Drepți Între Popoare din România, era de fapt un impostor. Vezi http://www.revista22.ro/raoul-sorban-in-loc-de-necrolog-2949.html

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 3 Nu-mi place 3

  • Wanda Lucaciu: (29-10-2012 la 11:20)

    Dl. Clej, numele lui Trajan Popovici apare pe lista de mai sus. Din pacate nu l-am pus in ordinea alfabetica.
    Iar despre ceilalti „ingeri” care au salvat evreii din Republica Moldova, va multumesc pentru link si ii voi adauga la lista. Astfel de oameni nu trebuie sa fie uitati.

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 7 Nu-mi place 1

  • Petru Clej: (29-10-2012 la 11:46)

    Doamnă Lucaciu, știu că numele lui Traian Popovici apare în lista Drepți între Popoare pentru România. Mi se pare o nedreptate, dacă tot sunt alese dintre ele în articol numele Vioricăi Agarici și al Reginei Mamă Elena să nu fie menționat și numele lui Traian Popovici. O adăugire: lista de Drepți între Popoare pentru Republica Moldova cuprinde persoane care au salvat evrei în perioada 1941 – 1944 pe teritoriul ACTUAL al Republicii Moldova, pe atunci aflat sub controlul statului român condus de Ion Antonescu.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 3

  • Sfartz Pincu: (29-10-2012 la 11:59)

    Stimate Domnule Petru Clej
    Soldatii Armatei a IX ungara, din Transilvania, au participat din plin, impreuna cu jandarmeria ungara la strangerea in ghettouri a evreilor din zona ocupata a Transilvaniei, si apoi la trimiterea lor in Polonia,in spre lagarele de exterminare.
    Rezulta acest lucru, chiar din seitul indicat mai sus de Dvs:
    „In April 1944, Hungarian authorities ordered Hungarian Jews living outside Budapest (roughly 500,000) to concentrate in certain cities, usually regional government seats. Hungarian gendarmes were sent into the rural regions to round up the Jews and dispatch them to the cities”
    si:
    „In mid-May 1944, the Hungarian authorities, in coordination with the German Security Police, began to systematically deport the Hungarian Jews.”

    „La data de 10 mai 1944, Comandamentul Corpului IX al armatei maghiare din Cluj, a ordonat autorităţilor din Bistriţa deportarea populaţiei evreieşi din judeţ,în Germania. Ordinul acesta a fost doar una dintre numeroasele dovezi ale implicării armatei ungare la deportarea evreilor, la nivelul Comandamentului armatei şi al comandaţilor de unităţi aflaţi în teritoriu.” Sursa:
    http://www.rasunetul.ro/existat-ura-impotriva-evreilor-si-la-bistrita
    Chiar daca Eichman a coordonat, actiunile de „Juden-rhein”,executantii au fost armata ungara si jandarmeria, cu sustinerea autoritatilor administrative maghiare!
    In ce-l priveste pe Horthy, e greu de crezut ca nu a stiut ce fac nemtii cu evreii !! Asta a fost scuza lui, cand si-a scris memoriile.

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 7 Nu-mi place 2

  • Petru Clej: (29-10-2012 la 13:16)

    Domnule Pincu Sfartz, eu am vorbit de Horthy, cel care în mod evident a reușit să întârzie deportarea evreilor din Ungaria (teritoriul actual) și nordului Transilvaniei până în martie 1944, când Ungaria a fost ocupată de Germania nazistă. Era greu după acea dată ca armata și jandarmeria maghiară să refuze să facă ceea ce nu făcuseră când țara nu era ocupată de Hitler.

    Și repet, Horthy a încercat să oprească deportările în iulie 1944 și până la urmă, după ce fusese marginalizat, a fost arestat în octombrie 1944, după anunțarea de către el a ieșirii Ungariei din război.

    Așa cum se spune și pe pagina de internet a Muzeului Holocaustului de la Washington, în Ungaria lui Horthy au murit 63000 de evrei (din 810000), din 1941 până la 19 martie 1944, marea majoritate din afara frontierelor actuale ale Ungariei și nordului Transilvaniei.

    Nimeni nu-l absolvă pe Horthy de crimele împotriva evreilor, dar după 19 martie 1944 rolul său nu a fost unul major.

    Ca dovadă, la procesul de la Nurnberg în 1945 – 1946 a fost un simplu martor și nu a fost urmărit în justiție, sfârșindu-și zilele în exil în Portugalia, în timp ce urmașul său Szalasi a fost judecat, condamnat la moarte și executat în 1946 în Ungaria.

    De aceea folosirea termenului horthist pentru crimele împotriva evreilor după 1944 nu mi se pare potrivită, constituind o reminiscență din perioada național-comunismului ceaușist. Mai corect mi se pare să spunem că după 19 martie 1944 responsabilitatea deportării evreilor din Ungaria (în frontierele de atunci) revine în primul rând Germaniei naziste, în complicitate cu fasciștii maghiari.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 3

  • Cristina Prensky: (29-10-2012 la 14:56)

    Apreciez referintele istorice in orice context, dar sa nu trecem peste faptul ca acest articol este dedicat in primul rind familiei Demusca si curajului lor extraordinar. Ioana si copii ei au infaptuit o adevarata mitzvah, de fapt patru.

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 10 Nu-mi place 1

  • Wanda Lucaciu: (29-10-2012 la 15:18)

    Ca raspuns la comentariul Dl. Clej, am pus lista persoanelor din Republica Moldova, care si ei au contribuit la salvarea evreilor in timpul lui Antonescu.

    Deasemenea, rog pe cititorii revistei ACUM sa citeasca articolul despre Raoul Șorban, care figurează pe lista Drepți Între Popoare din România, si care de fapt a fost un impostor. http://www.revista22.ro/raoul-sorban-in-loc-de-necrolog-2949.html

    Dl. Clej, va multumim pentru completarea facuta la acest articol.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 2

  • Petru Clej: (29-10-2012 la 15:32)

    Despre preotul ortodox Gheorghe Benea, Drept Între Popoare Post Mortem 2003, puteți citi aici:

    http://www.acum.tv/articol/10523/

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 3 Nu-mi place 2

  • Sfartz Pincu: (30-10-2012 la 00:59)

    Stimata doamna Wanda Lucaaciu !
    Prezentarea de catre Dvs. a listei de romani ,”Drepti ai Popoarelor Lumii”, are o valoare imensa in contextul din Romania, in care o buna parte a populatiei a fost si este intoxicata de „reabilitarea eroului national Antonescu”. Timp de peste 35 de ani din epoca lui Ceausescu, nu au fost promovate pe masura meritului lor, acesti „Ingeri” ai binelui, cum i-ati definit frumos si pe merit. Daca li s-ar fi oferit o larga publicitate acestor eroi, ar fi insemnat ca se recunoaste implicit existenta si a criminalilor romani!! Si nu mai era loc pentru Antonescu-erou national. Si in prezent functioneaza aceasta dihotomie.
    Cu cat mai multa si mai larga recunoastere a valorilor umane ale acestor romani, salvatori de vieti, cu atat mai multa integrare in civilizatia europeana a Romaniei!
    Cu cat mai multi romani „patriotarzi” si contestatari ai Holocaustului din Romania vor incerca sa se puna in situatia unei familii de evrei, ca cea a D-lui Kandel, sa-si imagineze suferintele, spaimele si avatarurile prin care ar trece ei ca sa-si salveze copii lor de la o moarte prin gazare, cu atat mai repede va disparea ura dintre diferite etnii.

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 6 Nu-mi place 1

  • Petru Clej: (30-10-2012 la 12:31)

    Întreabă un antisemit originar din Republica Moldova:

    Dar cei ce au salvat vietile oamenilor ce nu au fost evrei sunt “Strambi ai lumii”?

    Răspuns: nu. „Drept între Popoare” este un titlu de recunoștință acordat din partea statului Israel acelora care au salvat de la moarte evrei în timpul celui de-al doilea război mondial atunci când Hitler și aliații săi, printre care și Ion Antonescu, au intenționat să nimicească în totalitate evreii din Europa.

    Dacă și alte state doresc să înființeze disctincții similare nu le oprește nimeni, după cum nu le oprește nimeni să-și cinstească morții așa cum o fac evreii și statul Israel cu victimele Holocaustului. Acesta e un motiv de admirație, nu de resentiment.

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 5 Nu-mi place 5

  • Wanda Lucaciu: (30-10-2012 la 13:48)

    Dl. Clej si cititorii revistei ACUM

    Acest antisemit (pot sa spun ca este un nemernic) de care pomeneste Dl. Clej, scrie tot felul de comentarii si absolut toate se duc la SPAM. Cand o sa-si dea seama acest individ ca este un las, un nimic si un cancer pentru toti oamenii decenti?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 2

  • Petru Clej: (30-10-2012 la 16:56)

    Culmea e ca, fanatizat de ura cum este, nu observa ca articolul aduce elogii unor romani care au salvat evrei. Dar pe oamenii acestia nu-i intereseaza asa ceva, cand vad ca e vorba de evrei isi pierd uzul ratiunii (asta in ipoteza ca l-au avut vreodata).

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 6 Nu-mi place 1

  • Sfartz Pincu: (31-10-2012 la 07:32)

    Pentru antisemitul din Moldova, in ruseste:
    Вы из тех горбатых, которых и могила не исправит ! На Вашем горбу написано „антиsемит”. Прочтите слова песни Высоцкого „Антисемиты”.Такие как Вы, кричали в 1917-ом году: Долой жидов, да здравствует Троцкий !
    Adica: Sunteti dintre acei ghebosi pe care nici mormantul nu-i indreapta ! Pe ghebul Dvs. este scris „antisemit”.Cititi textul unui cantec a lui Vasotki „Antisemitii”. Oameni ca Dvs. strigau in 1917: Jos cu jidanii,traiasca Trotki!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 3 Nu-mi place 0

  • Arno Blei: (29-11-2012 la 11:10)

    Stimate Domnule Clej
    Am citit articolul despre familia care a fost salvatä de citre oameni cu inimä din Onesti . Si eu simt nevoia sä mai relatez un gest care mi-a salvat viata in anul 1941/42. Impreunä cu mama mea am fost internati intro statie de cale feratä din Ukraina . Statia se numea Obuchov . Intr’o zi a venit un domn care a intrebat pe cei prezenti dacä stie cineva sä coase , adicä cäuta o croitoreasä . Mama mea stia acest lucru . Omul acesta ne-a luat cu sania la el acasä , eu aveam atunci opt ani si eram asa de släbit incit nu mai puteam merge pentru cä mersesem pe jos dela Nepolocäuti , längä Cernäuti si pänä la Obuchov . Am stat la la acest om cu numele VASSILIY BOLIUCH timp de douä säptämäni . Am fost ingrijit si hränit suficient ca apoi sä putem ajunge in lagärul dela Mighilew . Acum sunt in värstä de 80 de ani si de multe ori im amintesc de acest om care ne-a salvat viata . Desigur cä nu se poate compara cu cele relatate in articolul D-voasträ . Am tinut insä sä pomenesc un act de omenie .

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.167.225.62