Loading

caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Scena si Ecranul



 

“Dincolo de dealuri” al lui Cristian Mungiu la Festivalul Filmului de la Londra

de (14-10-2012)

Prezentatorul festivalului l-a confundat pe Cristian Mungiu cu Cristi Puiu (fot0: Magda Stroe)

Filmul lui Cristian Mungiu, “Dincolo de dealuri”, a rulat în două ocazii la cea de-a 56-a ediţie a Festivalului Filmului de la Londra, în faţa unei săli aproape pline la cinematograful Curzon din cartierul Mayfair, în centrul capitalei britanice.

După vizionare, regizorul român, care a primit premiul Palme d’Or la festivalul de la Cannes 2012 pentru cel mai bun scenariu, a răspuns câtorva întrebări din partea unora din cei aproape 300 de spectatori prezenţi.

Cristian Mungiu rămâne cunoscut publicului britanic mai ales prin filmul său “4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile” cu care a luat marele premiu la Cannes în 2007.

A fost şi filmul cu care a fost introdus de prezentatorul festivalului înaintea vizionării, care însă, în mod absolut inacceptabil, l-a confundat cu Cristi Puiu, dar Cristian Mungiu a aplanat acest moment penibil cu umor.

Filmul în sine are marea calitate de a te ţine “în priză” de la început până la sfârşit. Scenariul este inspirat după cartea Tatianei Niculescu-Bran “Spovedanie la Tanacu”, despre moartea în 2005 a Irinei Cornici la mănăstirea neoficială unde stareţ era preotul Daniel Corogeanu.

Regizorul şi scenaristul ţine însă să atragă atenţia că filmul este mai presus de orice o ficţiune, dar autoarea cărţii documentare i-a cerut lui Cristian Mungiu să iasă din ceea ce ea numeşte ambiguitate, printr-o recentă scrisoare deschisă/.

Acţiunea se petrece într-o mănăstire, nerecunoscută de Biserica Ortodoxă, aparent în judeţul Vaslui, unde soseşte din Germania, întoarsă de la muncă, Alina, pentru a o lua acolo pe Voichiţa, fosta ei colegă de la Casa de Copii abandonaţi, faţă de care o leagă o iubire interzisă de lumea monahală.

Alina este profund tulburată de experienţa traumatică de la Casa de Copii şi în plus suferă de o maladie gravă, al cărei nume nu este menţionat în film, dar care în mod evident este epilepsie.

După mai multe episoade de violenţă în care mica comunitate religioasă este aruncată în haos, Alina este legată de o scândură, cu lanţuri la mâini, iar preotul stareţ ajutat de călugăriţe trece la un exorcism, iar după câteva zile Alina leşină, este chemată ambulanţa care nu o mai poate salva.

Film de succes

De remarcat rolurile de excepţie făcute de actriţele Cosmina Stratan (în rolul Voichiţei) şi Cristina Flutur (Alina), laureate cu premiul de cele mai bune actriţe la Cannes, dar şi Valeriu Andriuţă, originar din Republica Moldova, care face un rol mare ca stareţ, fiind de o naturaleţe frapantă.

Filmul lui Cristian Mungiu a rulat la cinema Curzon Mayfair, din centrul Londrei (foto: Magda Stroe)

Cristian Mungiu a spus că a preferat nişte actriţe tinere, fără experienţă pentru aceste roluri pentru că nu a dorit “intelectuali” care să hiper-analizeze rolurile.

Întrebat care au fost cele mai dificile probleme întâmpinate în turnarea acestui film, regizorul a menţionat heterogeneitatea actorilor în privinţa atitudinii faţă de religie, care crea reticenţe pentru cei credincioşi, de pildă în scene în care trebuia purtată o cruce.

În mod inevitabil, Cristian Mungiu a fost întrebat dacă el însuşi este credincios, la care nu a răspuns direct, spunând că face diferenţa între Biserică, religie, credinţă şi că încearcă să vorbească despre oameni care fac mai mult bine, deşi nu-şi petrec timpul rugându-se prin biserici.

Filmul este mai puţin despre o poveste de dragoste dintre două femei, cât o meditaţie asupra locului religiei în societate, fără ca aceasta să aducă lezări reputaţiei Bisericii Ortodoxe Române sau chiar a poporului român, aşa cum îl acuza protopopul de Vaslui, Vasile Pârcălabu, pe Cristian Mungiu, calificând filmul drept “o ruşine”.

În orice caz, acest film, promovat de Institutul Cultural Român Londra, s-a bucurat de succes, acel succes pe care o prelegere pe teme sugerate de noul şef al ICR, Andrei Marga, ca originea (presupusă) transilvană a caloriferului, nu l-ar avea.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.80.42.144