Loading

caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Cutia Pandorei



 

Statul dădacă – salvator sau opresor?

de (25-3-2012)
8 ecouri

Guvernul britanic plănuiește să introducă prețuri minime la alcool în încercarea de a reduce efectele negative ale așa numitului “binge drinking” – băutul minților. Din 2014, o unitate de alcool pur de 10 ml ar urma să coste 40 pence în Anglia și Țara Galilor.

Un proiect de lege similar e dezbătul și în parlamentul Scoției, măsuri similare fiind propuse și în Irlanda de Nord.

Nu doar atât, dar guvenul ar dori să interzică și promoțiile comerciale de tip “cumperi una, primști una e gratis la băuturi alcoolice”.

Dar cum se face că un guvern  de coaliție Conservator – Liberal Democrat,  condus de David Cameron, cunoscut mai degrabă pentru libertarianismul său, vrea să introducă măsuri atât de intervenționiste, nemaiîntâlnite de la interzicerea fumatului  în locurile publice de către fostul guvern Laburist?

Băutul excesiv e un fenomen recunoscut în Marea Britanie, anual 1,2 milioane de persoane sunt admise la urgență ca urmare efectelor consumului exagerat de alcool, costul social al al acestor interventii fiind de circa trei miliarde de lire.

Cine a fost la sfârșit de săptămână la urgență sau într-o stație de poliție (și eu am fost la ambele) poate ușor constata aceste efecte: oameni cu răni provocate de bătăi pornite de bețivi, unele dintre ele chiar foarte grave sau afecțiuni provocate de alcool.

Centrele orașelor devin vineri și sâmbătă seara locuri unde pe alocuri este neplăcut sau chiar periculos să treci din cauza bețivilor, bărbați dar și, în proporție crescândă, femei.

Organizațiile medicilor au fost cele care au făcut lobby pentru introducerea acestei măsuri, dar alții au primit-o cu scepticism, printre care și destui deputați ai Partidului Conservator. Oponenții introducerii prețului minim la alcool spun că o astfel de măsură îi va penaliza pe băutorii responsabili și nu-i va descuraja pe bețivi, alcoolul fiind și așa destul de scump, ca urmare a taxelor aplicate băuturilor alcoolice, care sporesc anual cu rata inflației plus 2%.

Mai mult, spun criticii, aceste măsuri afectează în mod disproporționat pe cei săraci, pentru care proporția cheltuielilor cu alcoolul, dar și cu tutunul, este mai mare decât la cei mai bogați.

Taxele pe tutun cresc și mai repede: rata inflației + 5%, ceea ce face ca țigările să fie în Regatul Unit cele mai scumpe din lume, ajungând la 7,5 lire sterline un pachet.

Datele statistice arată că consumul de alcool a rămas relativ constant , iar procentul fumătorilor a scăzut până la circa 20% din populație.

Cu toate acestea, alcoolul și tutunul aduc fiecare aproape 10 miliarde de lire anual la buget din taxe.

Costul estimat pentru sistemul de sănătate este estimat la peste 5 miliarde de lire anual pentru efectele tutunului și peste 3 miliarde de lire pentru efectele alcoolului.

Statul intervenționist

S-ar putea spune, la prima vedere, că fumătorii și băutorii contribuie cu mult mai mult decât “beneficiază” de pe urma taxelor plătite.

Dar intervenționismul statului nu se oprește aici, se aud din ce în ce mai multe voci care cer introducerea de taxe pe mâncărurile “nesănătoase”, pentru a combate flagelul crescând al supraponderalității sau obezității.

Dacă mai adăugăm și toate măsurile restrictive privind siguranța persoanei care abundă în viața de zi cu zi, de la etichetele de pe produse care atrag atenția asupra pericolelor potențiale la folosire, până la multitudinea de reguli de protecție a muncii din companii, atunci avem imaginea unui stat dădacă, bine intenționat, fără doar și poate, care se gândește la binele nostru și vrea să ne ferească de tot soiul de rele – accidente, boli, dependențe, etc.

Întrebarea este : până unde merge această grijă și intervenție a statului ? Cât de eficientă este ea ?

La urma urmei , consumul de droguri, mai ales cele tari – cocaină și opiacee – este interzis, iar statisticile nu arată o descreștere a consumului de droguri, ci dimpotrivă.

Statul ar dori să descurajeze sau chiar să interzică anumite comportamente, pe care le consideră nedorite sau chiar dăunătoare pentru individ sau pentru societate în ansamblul ei.

Unele dintre aceste comportamente, cum ar fi fumatul, pot fi descurajate printr-o politică fiscală agresivă, altele, cum ar fi alcoolul sau mâncărurile “nesănătoase” nu par a înregistra aceeași evoluție.

Nici educația, inclusiv campaniile de publicitate, nu dau adeseori rezultatele scontate.

Până la urmă, răspunsul depinde de fiecare individ în parte. Iar individul poate invoca dreptul de a se comporta așa cum dorește, atât timp cât nu intră în conflict cu legea.

Dar statul, reflectând parțual și schimbări în opinia publică, argumentează că în unele cazuri chiar comportamente perfect legale, cum ar fi consumul de alcool sau stilul nesănătos de viață, sfârșesc prin a afecta negativ societatea în ansamblul ei.

În acest caz, statul este tentat din ce în ce mai des să intervină pentru a încerca să schimbe comportamentul respectiv, argumentând, în ultimă instanță, că îl salvează pe individ de el însuși. Dar e asta o salvare sau o opresiune? Deocamdată, nimeni nu poate tranșa această dilemă cu caracter, până la urmă, politic.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Wanda Lucaciu: (27-3-2012 la 13:21)

    Statul dadaca sau in engleza Big Brother. Inteleg f bine intentia, dar nu vreau ca statul sa se bage in ciorba mea. Cel care bea alcohol o sa bea chiar daca o sticla de alcohol va costa mult mai mult. Asa cum ati mentionat in articol, cei care uzeaza drogurile ilegale, le uzeaza in orice caz. Guvernul nu trebuie sa legisleze ce este bine pt populatie si ce nu este. In SUA, politicienii (nu multi) vor sa legalizeze drogurile. Parerea mea si a multor alte persoane este ca drogurile trebuie sa fie legalizate si crimele associate cu faptul ca sint ilegale vor scadea. Millioane de dolari care pot fi incasate de guvern in taxe daca legalizeaza drogurile, pot sa ajute la deficitul bugetar al statului.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 2

  • Tania Iancu: (27-3-2012 la 15:30)

    În 1981, în timpul unei excursii în fosta U.R.S.S., pe când așteptam în aeroportul din Sankt Petersburg (pe atunci Leningrad) să ne îmbarcăm pentru o altă destinație, atenția mi-a fost atrasă de o doamnă care purta o pancartă pe care era scris cu litere de 20 cm FINLAND și SUOMI. Doamna avea un fluier de arbitru din care tot fluiera plimbându-se prin tot aeroportul. Am urmărit-o, pentru că nu înțelegeam ce vrea să facă. Încet-încet m-am lămurit, dar ceea ce am înțeles a fost de-a dreptul șocant: ea era ghid al unui grup de așa-ziși excursioniști din Finlanda, țară în care exista o lege care descuraja comerțul cu alcool. Finlandezii au găsit imediat rezolvarea în aceste deplasări cu avionul până la Leningrad – jumătate de oră de zbor – unde își cumpărau băutură direct în aeroport. Nu le trebuia să meargă mai departe. Întoarcerea era în aceeași zi, dar ghidul avea o mare problemă să-i adune pentru că toți erau pulbere, iar priveliștea era jalnică. Se pare că personalul din aeroport cunoștea problema, după felul în care au ajutat-o pe doamna ghid să-și adune oamenii și să-i urce în avion. Chiar i-am propus atunci unei prietene din grupul nostru care visa să emigreze, să se prefacă beată moartă, să-și facă pierdute actele și să se trezească la Helsinki.
    Cu alte cuvinte, cred că legea care este propusă în Marea Britanie, va încuraja turismul.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 1

  • AlexL: (27-3-2012 la 15:32)

    @Wanda Lucaciu

    Da, dar dacă asistenta medicală grefează direct sau indirect bugetul statului, atunci acesta va avea un motiv foarte plauzibil să intervină şi să interzică comportări „periculoase”: consumul de alcool, drogurile şi multe altele.

    Iată deci că statul-dădacă, în particular asistenţa medicală „gratuită” are un preţ: pierderea treptată a libertăţii.

    Dar, cum scria Benjamin Franklin: Those who would give up essential liberty to purchase a little temporary safety deserve neither liberty nor safety.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • wanda lucaciu: (27-3-2012 la 17:54)

    Dl. AlexL,
    Guvernul este „parintele” populatiei? Guvernul are voie sa „interzica comportari periculoase”? Noi am plecat din Romania pt ca guvernul ne vroia „binele”. Afla de la mine, ca nici unui guvern democrat nu i s-a dat dreptul sa „interzica comportari periculoase”
    Guvernul democrat, trebuie sa-mi apere drepturile , trebuie sa aplice legile ţării, trebuie sa apere populatia de acte teroriste, trebuie sa puna la vot legislatii, DAR nu trebuie sa ma fereasca pe mine de mine. In acelasi timp, pot sa spun ca daca alcoholul este taxat mai mult decit orice alt lucru, sint de acord. Mai multe taxe, mai mari veniturile pentru stat. Taxarea tutunului, a alcoholului si a drogurilor (cocaina, marijuana, heroina) este o ideie buna. Sa m-i se interzica sa fumez, sau sa beau sau sa iau droguri, este o încălcare a drepturilor mele sa fac ce vreau cu corpul si sanatatea mea.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 1

  • AlexL: (27-3-2012 la 18:53)

    D-na Lucaciu, suntem perfect de acord că statul nu trebuie să aibă dreptul să vă interzică să fumaţi, etc.

    Eu am adăugat doar că dacă statul este cel care vă finanţează asistenta medicală, atunci, ca plătitor al „nebuniilor” dv., statul ar avea un bun argument pentru a-şi asuma dreptul să vă „corijeze” stilul de viaţă. O va face în numele „societăţii”, argumentând că aceasta este cea care suportă, prin impozite, asistenta dv. medicală.

    Eu nu ştiu în ce ţara locuiţi, dar în majoritatea ţărilor populaţia s-a lăsat efectiv convinsă de acest argument, fie direct, prin referendum, fie prin aleşii ei în parlament. Iar voinţa Majorităţii este sfântă, facă-se voia ei. Amin. 😉

    Avem aici un conflict de drepturi: cel la asistenţă medicală „gratuită” şi dreptul de a fi lăsat în pace. De aici rezultă că unul din acestea două nu poate fi un drept legitim.

    Acelaşi lucru şi cu alte chestii, de exemplu învăţământul „gratuit”: dacă „societatea” plăteşte, cu ce drept vreţi dv. să puteţi decide la ce şcoală să daţi copilul şi ce trebuie să înveţe?

    „You cannot have your cake and eat it too”

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 1

  • wanda lucaciu: (27-3-2012 la 20:15)

    Dl AlexL, locuiesc in Statele Unite. Daca dv va referiti la asistenta medical gratuita, cred ca sinteti gresit. NU EXISTA NIMIC GRATIS. Daca Anglia sau alte tari din Europa au asistenta medicala gratuita, asta este un mit. Europenii platesc taxe enorme si parte din aceste taxe se duc la ce numiti dv „asistenta medicala gratuita” Noi in Statele Unite, platim mai putine taxe decit europenii, dar in schimb platim asigurare de sanatate. Astazi, in fata Curtii Supreme, s-a dezbatut propunerea presedintelui Obama despre asistenta medicala. Nu am citit inca propunerea sau dicutiile, asa ca nu ma pot pronunta. Stiu un singur lucru, ca din cite am citit, propunerea lui Obama va fi negata de Curtea Suprema.
    In ceeace priveste invatamintul gratuit, s-a dovedit deacuma de multi ani ca in Statele Unite, invatamintul „gratuit” (platit prin taxe de pamint si case)este infect. Multi parinti isi dau copiii la scoli private, pt ca educatia acolo este superioara. Asa cum vi-am spus la inceputul comentariului, NOTHING IS FOR FREE!!! We pay taxes!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • AlexL: (28-3-2012 la 04:27)

    Dna Lucaciu, eu nu cred că vreun serviciu al statului este gratuit; nu înţeleg cum de v-am creat impresia contrară, mai ales că am pus cuvântul ‘gratuit’ peste tot în ghilimele.

    Cu privire la acţiunea la SCOTUS: nu este sigur că ACA va fi negată, pentru că nu se ştie cum vor vota Kennedy şi Roberts, doi din cei 5 Republican-appointed Justices. Va trebui să asteptăm luna iunie. In plus, disputa la SCOTUS este dacă guvernul federal are dreptul să impună o asigurare obligatorie, aşa că Obamacare ar putea să se întoarcă prin uşa din dos, la nivelul fiecarui stat în parte, ceea ce, à la longue, mi se pare inevitabil. Există deja în Massachusetts.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 1

  • nelutiu: (31-3-2012 la 16:52)

    În România postdecembristă licorile bahice sunt o mare sursă de evaziune fiscală la fel şi industria de panificaţie.
    Doctorii şi aşa îşi trec prin listele şi fişele lor consumatorii impătimiţi imaginari ai lui Bachus, la fel şi pentru unele medicamente compensate scumpe, tratamente şi intervenţii fictive prstaţii pentru decedaţi, ori îi trimit direct la politicieni pentru listele electorale incomplete!
    Dacă în Regatul Britanic se face un asemenea experiment, ricul este unul foarte mare datorită subiectivismului prin amestecul direct în viciile contribuabililor direcţi ori indirecţi la buget.
    Pentru conformitate ar trebui expuneri şi predici la sfârşitul liturghiilor din locaşele de cult, deoarece şi marele evaziuni fiscale se petrec fie direct ori indirect în sânul clericilor. Ar fi bine să se utilizeze profiturile bordelurilor pentru creşe şi maternităţi şi alte asemenea dulcegării în locul unor contracte secrete în care guvernanţii sunt complici cu serviciile secrete şi chiar spionii! Felititări pentru subiectul tabuu al articolului d-nule Clej!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 1



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.156.32.80