caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Dincolo de trancaneala



 

Pagini dintr-un jurnal neterminat. Intamplari cu romani

de (25-3-2012)

14 martie 2012 O tanara blonda, a carei frumusete nu poate fi desprinsa de pe meleagurile de aici, si-a facut aparitia cautand dupa un loc de munca. Accentul ii trada o inflexiune slava. Un barman de origine rusa o intreba imediat:

– Esti din Rusia ?

– Nu, sunt romanca din Chisinau, ea ii taie elanul de cocos, in limba lui Tolstoi.

Mi-a revenit in minte o remarca celebra dintr-un poem al lui TS Eliot:

Bin gar keine Russin, stamm’ aus Litauen, echt deutsch.

And when we were children, staying at the archduke’s,

My cousin’s, he took me out on a sled,

And I was frightened. He said, Marie, 15

Marie, hold on tight.

M-a surprins curajul ei, dorinta de a reusi intr-o tara noua la cei douazeci de ani ai ei. Desi visul ei e sa devina cantareata de opera va lucra intr-un restaurant.

Ii doresc un bun venit in firma noastra cu promisiunea de-a-i oferi un sprijin sincer, dezinteresat.

17 martie 2012 Tanara si-a inceput prima zi ca hostess, o munca in aparenta facila prin intampinarea clientilor cu zamabetul cat mai generos cu putinta si prin a-i directiona spre mesele din restaurant.

Daca barbatii – angajatii si clientii se lasa rapiti de frumusetea ei, cateva colege isi scot coltii invidiei.

Ca niste copii de gradinita se plang managerului ca nu vorbeste bine engleza, ca nu are experienta pertinenta etc. O chelnerita, nu foarte frumoasa, nu foarte binevoitoare o reclama ca nu ii aseaza pe clienti. Managerul, jenat ii cere explicatii pe seama celor intamplate. Nu cred ca moldoveanca mea are nevoie de avocat, de interventia mea.

Ii spune cu multa blandete, insa ferm :

– Cum o sa pot aseza clientii la mesele in dezordine, fara tacamuri si murdare ? Ar trebui ca doamna in cauza sa stea mai putin cu ochii la mese decat pe Iphone.

Ma revad pe mine insumi, cu zeci de ani in urma, la primele zile de lucru ca imigrant in Germania, la spalat de vase, la cules de struguri sa.

In orice loc din lume imigrantul trebuie sa accepte competitia, cursa cu sine insusi, cu ceilalti.

21 martie 2012 Dupa cateva zile de munca protejata mea se dovedeste a fi precum pestele in apa, as spune ca e in munca aceasta de cand lumea.

Faptul ca vorbim impreuna romana, ca ii sunt si protector, si nou amic pot starni si mai mult antipatia unora.  Imi intreb adesea colegii americani de felul cum s-ar descurca dansii intr-o alta tara – sa deprinda o alta limba, sa lucreze intr-un domeniu diferit de cel profesat in tara de origine.

Moldovencei nu ii pasa de remarcile celor din jur,  imi repeta ca atata timp cat isi indeplineste bine munca nu ii e rusine ca e romanca.

– Domnu’ Florin, maine sunteti invitat la petrecere… E ziua prietenului meu, sosit si el din Moldova. A castigat rezidenta la loteria vizelor.

22 martie 2012 In timpul zilei ca sa le fac o surpriza le-am gatit cateva platouri de gustari romanesti : chiftele, varza calita cu ciolan afumat etc.

Seara am aparut la petrecere unde m-am trezit inconjurat de peste alti 15 studenti originari din Moldova si Ucraina.Sunt mai tineri decat propriul meu fiu. Atmosfera s-a incalzit mai ales dupa aparitia unui dintre chitaristii grupului O-Zone ce ne-a incantat uu cateva cantece de petrecere.

Alaturi de tinerii aflati la primii pasi in America uit de grijile zilnice, de faptul ca avansez in varsta.

E primavara. Tineretea nu e decat inflorirea ciresului, oricat am incerca sa-i surprindem explozia de petale in fotografii, in poezie, in cantec trece pea repede.

Nu e cazul sa ma plang nimanui, sa-mi arat tristetea. <img sFiecare la timpul potrivit va tanji dupa acea inflorire de primavara.

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Șantierul tineretului la canal – amintiri din „Epoca de aur” (II)

Mii de studenți și elevi duși la pierdut timpul pe șantierele patriei, presupun cu cheltuieli destui de mari, cam acesta...

Închide
54.152.5.73