Loading

caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica SPUNE



 

Voi câţi evrei mai sunteţi, pe acolo, pe la Cluj?

de (5-2-2012)
7 ecouri

Îndeobşte întrebarea de mai sus este prima care mi se adresează în străinătate (dar uneori şi în ţară) atunci când se află că sunt evreică şi clujeancă. În răspunsul meu rapid şi docil, avansez intervalul numeric 350 – 400, bazat pe evidenţa comunităţii evreieşti din Cluj, precizând că mai sunt şi israelieni stabiliţi în oraş (studenţi şi oameni de afaceri), precum şi alte persoane care nu fac parte din comunitate. De câţiva ani nu am mai actualizat conţinutul răspunsului meu şi de aceea,  în prima clipă, am fost foarte contrariată de rezultatul recensământului din toamna lui 2011,  referitor la cetăţenii de naţionalitate evreiască din Cluj.

Sinagoga neologa din Cluj

E posibil ca la Cluj să fie numai 158 de evrei?” –m-am întrebat neîncrezătoatre şi prima explicaţie găsită spontan (şi visceral) era că „Nu s-au declarat evrei nici măcar membrii comunităţii!”. Dar de ce să nu-ţi declari sincer naţionalitatea şi religia în faţa recenzorului, un funcţionar necunoscut? Să menţionăm, totuşi, că toate întrebările din chestionarul de recensământ erau obligatorii, în afară de trei: naţionalitatea, religia şi limba maternă. Ştiut fiind că majoritatea drepturilor de care beneficiază minorităţile naţionale, de pildă: cifrele de şcolarizare în limba maternă, utilizarea limbii materne în administraţia publică sau finanţarea publică a unor obiective, depind de ponderea numerică a acestora,  s-au demarat campanii prin care minoritarii erau îndemnaţi să-şi declare apartenenţa etnică şi să verifice introducerea şi codificarea lor corectă în formularul (stufos) de recensământ. Astfel sloganul recensământului „Pentru că fiecare contează!” a devenit „Pentru că fiecare maghiar contează!”- pentru a da numai exemplul cel mai relevant. Şi comunităţile evreieşti şi-au făcut datoria, informându-şi membrii în legătură cu denumirea exactă a minorităţii şi a religiei, precum şi codurile corespunzătoare.

Recenzorul care a bătut istovit la uşa noastră, purtând o mapă doldora de formulare, cunoştea codurile aferente etniei şi religiei mele, întrucât trecuse deja pe la celelalte două familii evreieşti din vecini. Extrapolând „situaţia noastră”, pot presupune că rezultatul preliminar al recensământului evreilor din Cluj reflectă realitatea. Nu am decât să mă împac cu ideea că la Cluj trăiesc (adică în toamna lui 2011 trăiau) „doar” 158 de evrei; adică mai puţin de o sutime din cele 16.000 de suflete evreieşti care trăiau în Cluj în primăvara anului 1944, înainte de ghetoizare şi deportarea la Auschwitz, şi cam o douăzecime din numărul celor care au revenit după Holocaust. O mare parte dintre supravieţuitorii traumatizaţi trupeşte şi sufleteşte, orfani şi spoliaţi de bunuri, şi-au căutat norocul în  Israelul renăscut sau pe alte meleaguri ale lumii, astfel încât numărul evreilor clujeni era în continuă diminuare. Cu timpul cei care rămăseseră la Cluj, dar ai căror copii emigraseră, au început să părăsească această lume…Şi aşa, de o vreme încoace, la Cluj evreii mor şi nu se nasc alţii în loc, decât arareori. ..158 de evrei număraţi în octombrie nu mai înseamnă 158 şi în februarie…

Dar oare nu-i absurd să ne cramponăm de un număr? Nu ne-a ajuns cât am tot fost număraţi şi tatuaţi cu numere?

Important este că la Cluj mai există evrei care se adună la sinagogă de Şabat şi de sărbători, mănâncă azimă de Pesah, susţin spectacole de Purim şi de Hanuka, îşi comemorează miile de morţi şi, uneori, reprezintă ţinta manifestărilor antisemite. Ei trebuie sprijiniţi în a-şi menţine tradiţia şi identitatea, protejaţi de manifestările ostile, fără a se aplica neapărat „regula de trei simplă” la bugetarea obiectivelor importante, fie că e vorba de renovarea monumentelor sau de realizarea unor proiecte de activităţi. Cred că rezultatele recensământului ar trebui interpretate şi altfel decât aritmetic, iar sloganul „Pentru că fiecare contează” să-şi afle pe deplin înţelesul.

Sunt convinsă că am să mai aud de multe ori întrebarea „Voi câţi evrei mai sunteţi, pe acolo, pe la Cluj?”.  Şi voi răspunde: „Tot mai puţini,  dar la fel de importanţi!”

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Andrei Klein: (6-2-2012 la 05:44)

    Citez: Extrapolând „situaţia noastră”, pot presupune că rezultatul preliminar al recensământului evreilor din Cluj reflectă realitatea.
    Nu mă îndoiesc că recenzorii şi-au făcut datoria corect şi numărul celor care în Cluj s-au declarat evrei este de 158 de suflete, dar numarul mic mă pune pe gânduri, oare antisemitismul şi negaţionismul în creştere nu a determinat ca unii să se declare aparţinători altei etnii ?
    Citesc şi recitesc comentariile la articolul:
    Extrema dreaptă românească își arată chipul hidos, de Petru Clej, http://www.acum.tv/articol/44396/

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 11 Nu-mi place 0

  • zador andrei: (6-2-2012 la 12:36)

    Cifrele corecte sunt:
    -recensământ 2011,evrei 188,persoane de religie mozaică?(încă nu se ştie)
    -recensământ 2002,evrei 217,persoane de religie mozaică 227
    Rezultă că populaţia evreiască a Clujului a scăzut ,în 9 ani,cu aptoape 14 %.Ar fi interesant de ştiut,din evidenţele comunităţii,câţi evrei au fost înmormântaţi în aceaşi perioadă.Voi încerca să aflu această informaţie.
    Cred că numărul de 188 de evrei reflectă realitatea,pentru că la Comunitatea Evreilor sunt în evidenţă cca. 400 membrii,diferenţa dintre evreii declaraţi şi membrii,fiind familiile(soţ/soţie,copii,nepoţi).
    Comunitatea Evreilor din Cluj este una relativ bogată,având venituri importante din chirii,având şi alte mijloace materiale.Toate acestea au format averea comunităţii şi a populaţiei evreieşti(atât de numeroasă înainte de Holocaust).
    Mă alătur ideii lansate de autoarea articolului,punându-mi următoarea întrebare (retorică):de ce această populaţie (relativ îmbătrânită) să nu aibă parte ACUM de un Restaurant ritual elegant şi bine încălzit,o sală de festivităţi pentru activităţi culturale,un dispensar medical bine dotat,un cămin de zi primitor, o sală pentru întreţinere corporală etc.?
    Existenţa acestora ar ţine ridicată ideile iudaismului şi ar atrage către comunitate şi persoane mai tinere de origine evreiască(inclusiv în sinagogă).
    Cine va moşteni averea comunităţii,nu o putem duce cu noi în morminte!
    Iată marea dilemă a supravieţuirii comunităţii clujene,a răspunderii faţă de viitorul ei.
    De aceea cred că cei ce se opun şi obstrucţionează acum (vremelnici salariaţi ai comunităţii clujene)realizarea acestor aspiraţii şi deziderate ale actualilor membrii ai comunităţii se încarcă cu o mare răspundere.

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 18 Nu-mi place 0

  • Maria Roth: (6-2-2012 la 17:33)

    Intrebari foarte bine puse de domnul Zador. Asa ar trebui sa fie puse problemele in comunitate.

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 11 Nu-mi place 0

  • Ghiltman Abraham: (8-2-2012 la 16:47)

    Sunt intrutotul de acord cu dl. Zador.Din aceste motive aratate de dl. Zador ,la Iasi s-au realizat lucrari de reabilitare a restaurantului ritual, unde in sala de mese se organizeaza si evenimente culturale si artistice.

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 7 Nu-mi place 0

  • Tincu: (23-11-2013 la 16:11)

    Unde se intalnesc evreii din Cluj?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Raducu Rene: (25-2-2015 la 07:34)

    Buna Andreea. Mi s-a parut interesant articolul tau mai ales ca eu (student la facultatea de arhitectura Bucurest) am de facut un proiect pe un teren din Cluj (de pe strada Somesului). Proiectul este intitulat ”locuire in comunitate” si este pur teoretic. M-am interesat destul de mult de comunitatea de evrei din Cluj si am simtit nevoia de a ”reintregii” comunitatea voastra prin acest proiect fiindca si mie mi s-a parut absurd numarul de 158 si este clar ca multi dintre evreii stabiliti in Cluj nu au declarat ca sunt evrei. Oare este in regula sa ne pierdem identitatea ? Este exact ca atunci cand romanii merg in strainatate si le e rusine sa spuna ca sunt romani asa ca mai bine nu o fac si vorbesc in continuare in engleza …As vrea sa stiu totusi te rog daca o locuire in comunitate (mai exact 9 familii/prieteni-evrei) ar putea ajuta . Multumesc .

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 3 Nu-mi place 0

  • Wanda Lucaciu: (26-2-2015 la 19:17)

    Dle Raducu Rene,

    „numarul de 158 si este clar ca multi dintre evreii stabiliti in Cluj nu au declarat ca sunt evrei. Oare este in regula sa ne pierdem identitatea ?”

    Eu nu am locuit sau vizitat Clujul, niciodata. M-am nascut la Bucuresti si am plecat din tara in 1965.

    Am vorbit cu Prof. Toma George Maiorescu si l-am intrebat citi evrei mai sint in Romania. Daca imi amintesc correct, el mi-a spus cca 3.000. Sa va spun sincer, nu poate sa fie imposibil ca la Cluj sa fie numai 158.

    Dar mai este un lucru important de mentionat. Cu toate ca numarul evreilor in Romania este asa de mic (+ sau – 3.000), antisemitismul inca mai exista. Deci, daca luam in consideratie faptul ca unii romini sint antisemiti, este posibil ca multi evrei nu-si declara religia. Nu ma mira deloc. Bineinteles ca „nu este in regula sa ne pierdem identitatea”, DAR daca traiesti in Romania si vrei sa fii tratat egal cu restul populatiei, iti ascunzi identitatea. Si in afara de a-si ascunde identitatea, religia face parte din viata privata a fiecarui cetatean.

    Va doresc mult success la proiectul dv.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 3 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.198.4.166