Loading

caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Jurnal Cultural



 

Expoziţia „Justes de France” la Muzeul de Artă din Cluj

de (15-1-2012)

În 13 ianuarie a avut loc la Palatul Bánffy, sediul Muzeului de Artă din Cluj, vernisajul expoziţiei „Justes de France”. Evenimentul organizat de Institutul Francez din Cluj, în onoarea apropiatei Zile Mondiale de Comemorare a Holocaustului, s-a dorit un omagiu pentru cele şase milioane de victime şi cele două mii de francezi care şi-au riscat viaţa pentru a-i salva pe evreii prigoniţi. Panourile cu un bogat material ilustrativ au fost puse la dispoziţie de centrul muzeistic Le Mémorial de la Shoah, din Paris. La vernisaj au vorbit Călin Stegerean, directorul Muzeului Naţional de Artă din Cluj,  Cristophe Pomez, directorul Institutului Francez din Cluj şi Estera Mendel, secretar al Comunităţii Evreilor din Cluj. Vorbitorii au scos în evidenţă ororile Holocaustului, eroismul Drepţilor şi importanţa rememorării.
Cristophe Pomez, noul director al Institutului Francez din Cluj, a subliniat că în anul tricentenarului lui Jean-Jaques Rousseau, părintele Iluminismului, consideră o datorie de onoare evocarea licăririi de speranţă, pe care au adus-o Drepţii Franţei –  creştinii francezi care în anii beznei naziste au ajutat şi au salvat evrei, riscându-şi viaţa. Rememorarea lor constituie un prilej de omagiu şi de îmbogăţire sufletească.
Participând la eveniment, mi s-a părut firesc să spun câteva cuvinte despre unul dintre Drepţii Francezi neştiuţi: Robert Regnier, directorul Centrului Cultural Francez din Cluj între 1942 – 1946.

Soţii Regnier în timpul războiului, la Cluj

Soţii Regnier în timpul războiului, la Cluj

În primăvara anului 1944 el le-a salvat de la ghetoizare şi deportarea la Auschwitz, pe Lily Székely (verişoara primară a tatii) şi pe Matild, mama acesteia. Cu Lily s-a căsătorit în clădirea Consulatului Francez din Cluj (teritoru al Franţei), conferindu-i astfel statutul de supus francez, iar pe mama ei a ascuns-o timp de şase luni în clădirea Centrului Cultural Francez.

Robert Regnier care a înlesnit câtorva dintre studenţii săi evrei trecerea graniţei române de la Feleac, salvându-i de la deportare, nu a acceptat titlul de Drept între Popoare, spunând că nu şi-a făcut decât datoria de om. Cu prilejul cuvântului rostit la vernisajul expoziţiei am propus Institutului Francez din Cluj găsirea unei modalităţi de se păstra memoria acestui Om, născut la Nantes în 1910 şi stins din viaţă la Paris în 2005.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.196.126.39